CE ESTE UN EDITOR DE TEXTE

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "CE ESTE UN EDITOR DE TEXTE"

Transcript

1 CE ESTE UN EDITOR DE TEXTE Un editor de texte este un program ce transformă calculatorul într-o maşină de scris. Noua maşină de scris posedă facilităţi ce o fac superioară maşinii de scris mecanice. În primul rând textul scris poate fi memorat pe disc, sub formă de fişier şi reutilizat de câte ori este necesar. În al doilea rând textul poate fi modificat uşor, atât pentru corectarea unor greşeli cât şi pentru reformularea unor idei. Operaţia de modificare este uşurată de existenţa unor comenzi cu care se poate identifica şi înlocui în mod automat orice şir de caractere. Tot în vederea uşurării scrierii sunt oferite comezi cu care pot fi multiplicate porţiuni de text. Deosebit de spectaculoasă este posibilitatea de a scrie (sau schimba ceea ce este deja scris) cu caractere de dimensiuni şi forme diferite. Pe aceeaşi linie se înscrie posibilitatea stabilirii distanţei între rânduri, a distanţelor faţă de margini şi a alinierii rândurilor în pagină. Editoarele moderne de texte prezintă şi posibilităţi de verificare din punct de vedere lexical sau gramatical a textului scris, motiv pentru care denumirea actuală a acestor programe este Procesoare de cuvinte. Un procesor complex de cuvinte prezintă posibilitatea înserării de tabele, a scrierii textului pe coloane, a scrierii de formule matematice sau chimice. Deşi posedă comenzi proprii de desenare, orice procesor de cuvinte ne dă şi posibilitatea înserării de imagini create prin alte mijloace sau programe. Pentru a scrie corect în limba română, editoarele de texte tebuie să asigure scrierea literelor ş,ţ,ă,î,â. Această problemă este rezolvată chiar de sistemul de operare Windows care ne poate oferi o tastatură dotată cu aceste litere. În această situaţie putem folosi în orice program scrierea în limba română. Din punct de vedere electric toate tastaturile sunt la fel, diferenţa constând doar în înscripţionarea de pe taste. Această înscripţionare trebuie trasmisă şi sistemului de operare pentru a prelua corect simbolurile alese de operator. Din păcate, în România există foarte puţine tastaturi înscripţionate cu literele ş,ţ,ă,î,â, ceea ce ne obligă să cunoaştem locul în care ar trebui să se afle aceste litere. Înainte de folosirea acestor taste informăm calculatorul că utilizăm o tastatură românească. Căutăm în colţul stânga jos de pe ecran un mic dreptunghi albastru in care dacă găsim scris EN înseamnă ca tastatura utilizată este engleză. Cu mouse-ul acţionăm pe acest dreptunghi şi alegem din lista apărută ROMANIAN. Ca efect dreptunghiul apare cu RO în interior, iar sistemul de operare consideră că utilizăm o tastatură înscripţionată pentru România. În situaţia în care se doreşte revenirea la tastatura engleză se procedează similar, dar se alege English. În continuare prezentăm echivalenţa tastelor. Simbolurile ce nu sunt prezente în tabel sunt identice cu cele de pe taste americană română americană română americană română americană [ ă : Ş ` ] & / ] î Ţ ~ [ * ( \ â,,!! ( ) ; ş < ) = ţ.. # # - + { Ă > : $ _? } Î / - % % = Â? _ ^ & + * y z z y română 1

2 Lansarea în execuţie a programului. Se declanşează meniul Start, apoi se alege Start-Programs- Microsoft-Office-Microsoft Word. Se acţionează scurt butonul din stanga de pe mouse. Putem obţine o lansare rapidă în execuţie dând un click dublu rapid cu mouse-ul pe icon-ul Microsoft Word de pe suprafata ecranului. Prezentarea generală a programului. Aspectul general al programului este oferit în figura alăturată. Cursor de scriere. Riglă pentru măsurare pe orizontală Riglă pentru măsurare pe verticală Suprafaţă pentru editarea textului Zonă în care vedem numărul paginii în care se află cursorul de scriere, precum şi câte pagini are în total documentul. Casetă în care impunem dimensiunea imaginii pe ecran. Nu are nici un efect pentru textul tipărit pe hârtie. Buton pentru prezentarea pe ecran a caracterelor invizibile (spaţiu, sfârşit de rând). Chiar dacă pe ecran aceste caractere apar, la tipărirea pe hârtie ele nu vor exista! 2

3 Cursorul de scriere. Este o liniuţă verticală clipitoare ce ne indică locul în care putem scrie. Se deplasează automat pe măsură ce tastăm caractere sau la dorinţa noastră prin acţionarea celor patru taste săgeţi. Apăsarea tastei Enter duce la trecerea cursorului la începutul rândului următor. Putem deplasa rapid cursorul de scriere utilizând mouse-ul. Atâta timp cât se află peste suprafaţa de scriere cursorul mouseului este un segment vertical, mai subţire decât cursorul de scriere. Nu confundaţi între ele cele două cursoare! Pentru deplasarea cursorului de scriere se duce cursorul mouse-ului în poziţia dorită şi se apasă scurt butonul din stânga de pe mouse. Atenţie nu este suficientă deplasarea mouse-ului, trebuie apăsat şi butonul din stânga. Tot pentru deplasări rapide ale cursorului de scriere putem folosi şi tastele Page Up, Page Down, Home, End. Observaţie. Cursorul de scriere nu poate fi deplasat decât în interiorul textului existent! Rândurile pe care nu s-a scris nici un caracter (nici caracterul spaţiu liber) nu acceptă cursorul de scriere decât la început. Dacă dorim prezenţa cursorului de scriere undeva mai spre dreapta, eventual, introducem spaţii libere. În situaţia în care aspectul programului pe ecran nu este în conformitate cu cele scrise în această platformă, declanşăm meniul View şi reţinem bifate doar opţiunile: Ruler (existenţa riglelor de măsurare), Standard (existenţa butoanelor cu comenzile standard), Formatting (existenţa butoanelor cu comenzile de formatare), Drawing (existenţa butoanelor cu comenzile de desenare) Acţionarea cu mouse-ul pe aceste comenzi duce la bifarea lor în situaţia în care nu sunt bifate, sau la nebifarea lor, în situaţia în care sunt bifate. Tot în vederea pregătirii generale a programului din meniul Tools se alege comanda Options. Ca urmare pe ecran apare fereastra Options. Din această fereastră alegem doar opţiunile: General şi Spelling & Grammar. În aceste ferestre bifăm opţiunile conform figurilor de mai jos. 3

4 MENIUL FILE Este meniul ce conţine comenzile legate de fişier: New - deschiderea unui nou fişier Open - citirea de pe disc a unui fişier existent Close - închiderea fişierului curent Save - memorarea pe disc a fişierului curent sub vechiul nume Save As - memorarea pe disc a fişierului curent sub un nou nume Page Setup - stabilirea dimensiunilor paginii şi a marginilor Print Preview - simularea pe ecran a tipăririi Print - tipărirea pe hârtie Exit - părăsirea programului Memorarea pe disc, într-un fişier, a textului editat Din meniul File se acţionează cu mouse-ul comanda Save (atunci când dorim memorarea sub acelaşi nume a fişierului) sau Save As (atunci cand dorim memorarea informaţiei pe disc, într-un nou fişier, cu un alt nume). Este bine ca această operaţie să fie făcută periodic, pentru a nu se pierde informaţie la o oprire accidentală a calculatorului. La prima operaţie de memorare, atunci când fişierul nu are încă nume, chiar dacă lansăm în execuţie comanda Save, programul execută Save As. Fereastra Save As este prezentată mai jos. În aceasta se indică discul şi directorul în care dorim memorarea şi numele fişierului sub care facem memorarea. Pentru nume nu uitaţi să mutaţi cursorul de scriere, prin mutarea cursorului mouse-ului şi apăsarea butonului din stânga de mouse. Dreptunghiul alb din fereastră prezintă directoarele derivate din locul indicat la rubrica Save in. Dacă se doreşte memorarea fişierului într-unul din acestea, se acţionează prin dublu click pe numele respectiv. După ce au fost indicate toate aceste informaţii se acţionează cu mouse-ul pe butonul Save. 4

5 Citirea de pe disc, a unui fişier existent Din meniul File se acţionează cu mouse-ul asupra comenzii Open. Ca efect, pe ecran apare fereastra Open. Este necesar să precizăm la rubrica Look in locul din care dorim să citim fişierul. Acest loc se alege cu mouse-ul din arborele ce apare atunci când acţionăm cu mouse-ul în interiorul rubricii Look in. Conţinutul (fişierele Word precum şi directoarele) discului sau directorului indicat la rubrica Look in este prezentat în dreptunghiul alb de sub rubrica Look in. Din această listă se poate alege un director pentru Look in sau fişierul ce se doreşte a fi citit (prin apăsare dublă pe butonul din stânga de pe mouse). Dacă dorim să vedem ce conţine un fişier înainte de citire, este necesar să avem acţionat butonul Preview şi să selectăm numele fişierului. Conţinutul fişierului este prezentat, eventual folosind bara de defilare. Un fişier selectat poate fi deschis acţionând cu mouse-ul pe butonul Open. Deschiderea unui fişier nou Din meniul File se acţionează cu mouse-ul asupra comenzii New. Ca efect, pe ecran apare fereastra New. Fereastra prezintă, în partea superioară o serie de butoane, fiecare oferind fişiere şablon pentru diverse tipuri de texte. Opţiunea General ne oferă un fişier gol, fără şabloane. Alegem cu mouse-ul varianta Blank Document (document gol) şi apoi apăsăm cu mouse-ul butonul OK. Observaţie. Programul Word poate ţine deschise simultan mai multe fişiere. Lista acestor fişiere se găseşte în partea finală a meniului Window. Fişierul curent este cel cu numele bifat. Schimbarea fişierului curent (activ) se face acţionând cu mouse-ul pe numele dorit din listă. Aspectul meniului Window. Comenzi pentru aranjarea pe ecran a ferestrelor cu fişierele deschise Lista cu fişierele deschise 5

6 Stabilirea dimensiunilor paginii de hârtie Din meniul File se acţionează cu mouse-ul asupra comenzii Page Setup. Ca efect, pe ecran apare fereastra Page Setup. Fereastra prezintă, în partea superioară, o serie de butoane, dintre acestea acţionăm mai întâi Paper Size (pentru stabilirea dimensiunilor hârtiei) şi apoi Margins (pentru stabilirea marginilor nescrise ale hârtiei). Pentru stabilirea acestor parametrii fie se acţionează cu mouse-ul pe butoanele fiecărei rubrici, fie se duce cursorul de scriere în rubrică şi se tastează informaţia dorită. SELECTAREA TEXTULUI Varianta I. Folosind tastele săgeţi se duce cursorul de scriere în poziţia de la care dorim să înceapă selecţia. Se apasă prelung tasta Shift şi fară a ridica degetul de pe această tastă, cu cealaltă mână se manevrează tastele săgeţi până când se selectează (înegreşte) zona dorită. În acel moment se ridică mâinile de pe tastatură. Varianta II. Se duce cursorul mouse-ului în poziţia de la care dorim să înceapă selecţia. Pentru a se anula o eventuală selecţie anterioară se apasă scurt butonul din stânga de pe mouse. Apoi se apasă prelung butonul din stânga de pe mouse şi fără a ridica degetul de pe mouse se deplasează mouse-ul pe masă până când se selectează (înegreşte) zona dorită. În acel moment se ridică degetul de pe mouse. Varianta III. Se duce cursorul de scriere în poziţia de la care dorim să înceapă selecţia. Se duce cursorul mouse-ului în poziţia la care dorim să se încheie zona selectată. Se apasă prelung tasta Shift şi fără a ridica degetul de pe această tastă se apasă scurt butonul din stânga de pe mouse. Selectarea întregului text. Din meniul Edit se alege comanda Select All. Selectarea unui rând. Se duce cursorul mouse-ului în stânga rândului, până când forma lui devine săgeată oblică. În acel moment se apasă scurt butonul din stânga de pe mouse. Selectarea unei propoziţii. Se duce cursorul mouse-ului în cadrul propoziţiei, oriunde. Se apasă prelung tasta Ctrl şi fără a ridica degetul de pe această tastă se apasă scurt butonul din stânga de pe mouse. Atenţie, pentru corecta selectare, este necesar ca după punctul ce încheie propoziţia să existe un spaţiu. Selectarea unui cuvânt. Se duce cursorul mouse-ului în cadrul cuvântului, oriunde. Se apasă de două ori rapid butonul din stânga de pe mouse. O zonă selectată poate fi copiată (COPY), mutată (CUT) sau ştearsă (DELETE), sau poate fi obiectul unei comenzi de transformare. 6

7 Operaţia de copiere Operaţia de mutare 1. Selectăm zona dorită a fi copiată. 1. Selectăm zona dorită a fi copiată. 2. Din meniul Edit alegem comanda Copy. 2. Din meniul Edit alegem comanda Cut. 3. Ducem cursorul de scriere (nu cel al mouse-ului!) în poziţia în care dorim copia 3. Ducem cursorul de scriere (nu cel al mouse-ului!) în poziţia în care dorim copia 4. Din meniul Edit alegem comanda Paste. 4. Din meniul Edit alegem comanda Paste. Atunci când dorim mai multe copii putem repeta paşii 3 şi 4. Operaţia de ştergere O zonă selectată dispare la apăsarea tastei Delete. Atenţie, zona selectată dispare la apăsarea (chiar accidentală) a oricărei taste. În această situaţie putem readuce textul pe ecran declanşând din meniul Edit prima comandă (Undo...). Comanda Undo... poate fi folosită ori de cate ori dorim să anulăm efectul comenzii anterioare. Exemplu de copiere Selectarea textului Alegerea comenzii Copy Alegerea destinaţiei Alegerea comenzii Paste Aspectul final al copierii Găsirea automată a unui şir de caractere într-un text Se duce cursorul de scriere înainte de zona în care dorim să fie efectuată căutarea. Din meniul Edit se acţionează cu mouseul asupra comenzii Find. Ca efect, pe ecran apare fereastra Find and Replace, cu opţiunea Find activată. La rubrica Find what se tastează şirul de caractere ce se doreşte a fi căutat. Se declanşează căutarea apăsând butonul Find Next. Dacă a fost găsit şirul de caractere acesta este selectat oferit pentru operaţii cu texte selectate. Căutarea poate fi continuată acţionând repetat Find Next. Atunci când se ajunge la sfârşitul fişierului într-o fereastră suntem anunţaţi de acest lucru. Această fereastră dispare la apăsarea butonului OK. 7

8 Înlocuirea automată a unui şir de caractere într-un text Se duce cursorul de scriere înainte de zona în care dorim să fie efectuată căutarea. Din meniul Edit se acţionează cu mouseul asupra comenzii Replace. Ca efect, pe ecran apare fereastra Find and Replace, cu opţiunea Replace activată. La rubrica Find what se tastează şirul de caractere ce se doreşte a fi căutat, iar la rubrica Replace with şirul înlocuitor. Se declanşează căutarea apăsând butonul Find Next. Dacă a fost găsit şirrul de caractere acesta este selectat oferit pentru operaţii cu texte selectate. Pentru înlocuire avem două butoane: Replace (fiecare înlocuire trebuie confirmată) şi Replace All (înlocuirile se fac automat). Atunci când se ajunge la sfârşitul fişierului într-o fereastră suntem anunţaţi de acest lucru. Această fereastră dispare la apăsarea butonului OK. Scrierea cu formate diferite de caractere Modificarea formei caracterelor se face cu ajutorul meniului Format, comanda Font. Fereastra Font ce apare la această comandă având activată opţiunea Font este prezentată mai jos. Numele fontului (tipului de scriere). Pentru schimbare se apelează la bara de defilare şi se alege cu mouse-ul numele dorit. Fontul selectat prezintă un eşantion de scriere în zona Preview, pentru a aprecia dacă alegerea este cea dorită. Forma literelor. Avem de ales între posibilităţile: Regular (scriere normală), Italic (scriere inclinată), Bold (scriere îngroşată) şi Bold Italic(scriere îngroşată şi înclinată) Dimensiunea caracterelor. Cu cât numărul ales este mai mare cu atât dimensiunea este mai mare. Sublinierea caracterelor. Putem alege una din variante după ce am acţionat cu mouse-ul în rubrică. Scriere în culori. Se alege culoarea dorită după ce am acţionat cu mouse-ul în rubrică. Opţiune pentru scris puteri Opţiune pentru scris indici După stabilirea parametrilor de mai sus se acţionează butonul OK Comanda Font se poate folosi în două moduri: 1. Se duce cursorul de scriere în locul din care dorim să scriem cu un nou font. Se dă comanda Font în conformitate cu dorinţa noastră. Din acel moment tot ce tastăm este conform celor dorite. Atenţie, dacă mutăm cursorul de scriere în altă zonă, fontul dorit se pierde! Cursorul de scriere imprumută fontul din zona în care a fost mutat! 2. Se selectează porţiunea de text ce dorim să fie scrisă cu alt font. Se dă comanda Font în conformitate cu dorinţa noastră. Doar zona selectată îşi schimbă fontul. Exemple de scriere cu diferite fonturi: Scriere Arial de dimensiune 18 Scriere Times New Roman de dimensiune 18 Σχιερε σιµβολ (Simbol) Scriere Courier New de dimensiune 12 8

9 Pentru scrierea de indici sau puteri se tastează formula fără a tine cont de indici sau puteri, se selectează apoi fiecare indice sau putere şi se dă comanda Font corespunzătoare (cu subscript pentru indici sau superscript pentru puteri). Exemple: H2SO4 H 2 SO4 H 2 SO Atunci când dorim să schimbăm rapid fontul putem apela la butoanele de sub bara de meniuri: Alegerea dimensiunii caracterelor Alegerea numelui fontului. Alinierea şi poziţionarea paragrafelor Numim paragraf o succesiune de caractere cuprinsă între un inceput de rând şi un enter. Dacă numărul de caractere conţinut de paragraf depăşeşte numărul de caractere ce încap pe un rând, paragraful se intinde pe mai multe rânduri, trecerea la rând nou fâcându-se automat, fără existenţa lui enter. Butoane pentru aliniere Pentru alinierea unui paragraf se duce cursorul de scriere oriunde în cadrul paragrafului şi se apasă cu mouse-ul butonul de aliniere dorit. Pentru alinierea unei zone cu mai multe paragrafe se selectează zona şi se apasă cu mouseul butonul de aliniere dorit. În cadrul paginii, pentru fiecare paragraf, se pot stabili distanţele faţă de marginile hârtiei. Acest lucru realizează în primul rând atunci când se stabilesc marginile hârtiei, pe care nu poate scrie (comanda Page Setup) dar şi prin indicarea spaţiului pe care se poate desfăşura fiecare rând cu ajutorul limitatoarelor de paragraf. 9

10 Marginea din stânga fixată prin Page Setup Marginea din dreapta fixată prin Page Setup Limitatorul ce stabileşte inceputul primului rând al paragrafului. Limitatorul din dreapta Limitatorul din stânga Mutarea limitatorilor se face cu ajutorul mouse-ului, după ce a fost selectată porţiunea de text dorită. Se duce vârful săgeţii mouse-ului pe limitator, se apasă prelung butonul din stânga şi făra a se ridica degetul de pe buton se deplasează mouse-ul pe masă până când limitatorul ajunge în poziţia dorită. În acel moment se eliberează butonul mouse-ului. Paginarea textului editat Din meniul Insert se alege comanda Page Numbers... În fereastra Page Numbers se completează locul în care să apară numărul paginii, alinierea numărului şi dacă prima pagină să fie numerotată. În zona Preview este indicat aspectul de paginare ales. Operaţia se încheie la acţionarea asupra butonului OK. Antetul (header) şi Subsolul (footer) paginei Textul scris în aceste zone se repetă în mod identic în fiecare pagină a documentului. Antetul se află în partea superioară a paginii, iar subsolul în partea inferioară. Mărimea acestor zone se stabileşte prin comanda Page Setup din meniul File. Accesul pentru scrierea în aceste zone se face prin meniul View, comanda Header and Footer În urma lansării acestei comenzi apare fereastra Header and Footer şi marcată punctat zona Antet, cu un cursor de scriere. Tot ceea ce vom scrie în chenar apare la începutul fiecărei pagini. 10

11 Dacă dorim să scriem şi în Subsol acţionăm butonul de comutare din fereastra Header and Footer În urma comutării pe ecran apare punctată zona Subsol. De regulă în această zonă apare şi paginarea. Încheierea lucrului cu Antetul şi Subsolul paginei se face acţionând butonul Close din fereastra Header and Footer. Stabilirea distanţei dintre rânduri Din meniul Format se dă comanda Paragraph, ce are ca efect apariţia ferestrei Paragraph. Stabilirea tipului de aliniere. Fixarea limitatorilor dreapta şi stânga pentru paragraf Stabilirea distanţei până la paragraful anterior Stabilirea distanţei până la paragraful următor. Stabilirea distanţei dintre rânduri. Zonă de verificare a parametrilor stabiliţi Buton pentru finalizarea comenzii. Zona a cărei distanţă dintre rânduri dorim să o stabilim se selectează şi apoi se aplică din meniul Format comanda Paragraph. 11

12 Scrierea pe coloane Din meniul Format se dă comanda Columns, ce are ca efect apariţia ferestrei Columns. Buton pentru finalizarea comenzii. Tipuri de coloane prestabilite. Stabilirea numărului de coloane Imagine pentru verificarea parametrilor aleşi. Existenţa unei linii între coloane Trecerea forţată la pagină nouă Din meniul Insert se alege comanda Break, efectul fiind apariţia fereastrei Break. Sfârşit de pagină Sfârşit de coloană Buton pentru finalizarea comenzii Aspect final Page break-ul nu poate fi văzut decât dacă avem activată opţiunea pentru vizualizarea caracterelor invizibile (pagina 2). Altfel sesizăm doar efectul, deşi în pagină mai este spaţiu se trece la o pagină nouă. La acelaşi efect se poate ajunge şi prin introducerea de rânduri goale, dar această variantă nu este recomandată deoarece la o eventuală modificare a textului au loc glisări automate ale rândurilor care pot duce la o aranjare defectuasă în pagină cu decalări majore. Opţiunea Column Break se foloseste atunci când avem un text scris pe coloane şi dorim să trecem forţat la coloană nouă. 12

13 Inserarea de Tabele Pentru construirea unei tabele, din meniul Table se alege comanda Insert Table... Stabilirea numărului de coloane Stabilirea numărului de linii Buton pentru finalizarea comenzii Este foarte importantă stabilirea corectă a numărului de coloane! Deşi programul acceptă introducerea unor coloane suplimentare nu recomandăm această acţiune. Numărul de rânduri însă poate fi modificat oricând, neexistând nici un fel de situaţie neplăcută la această acţiune. Exemplu de tabelă introdusă în text. Scrierea în căsuţele tabelei se poate face mutând cursorul de scriere cu mouse-ul (sau cu tastele săgeţi). Meniul Table conţine un set consistent de comenzi pentru lucrul în tabelă. Atenţie, pentru linierea tabelei se utilizează meniul Format, comanda Borders and Shading... Chenare şi umbre Se selectează zona ce dorim să o transformăm şi din meniul Format lansăm în execuţie comanda Borders and Shading... Tipuri de chenare Butoane pentru stabilirea existenţei liniei de sus, jos, stânga şi dreapta. Vizualizarea parametrilor aleşi. Tipuri de linii pentru chenar Buton pentru finalizarea comenzii Grosimea chenarului 13

14 Înserarea de desene din fişiere create cu alte programe Din meniul Insert se alege Picture şi apoi una din opţiunile: Clip Art...colecţie de desene, imagini, sunete, filme ce insoţesc programul Microsoft Word. From File...înserarea unui fişier desen aflat pe disc. AutoShapes colecţie de simboluri utile in realizarea de desene schematice WordArt...instrument pentru o scriere specială, artistică From Scanner preluarea unor imagini direct de la scannerul conectat la calculator (dacă există). Chart întocmirea de grafice Aspectul ferestrei ce rezultă în urma comenzii From File... este următorul: Stabilirea directorului din care se preia fişierul cu desenul pentru înserat. Lista fişierelor din directorul de la rubrica Look in. Butonul cu care se finalizează inserarea desenului. Buton ce dă posibilitatea vizualizării imaginii selectate Zona vizualizării Aspectul desenului înserat. Cele opt pătrăţele ce încadrează desenul ne arată că acesta un obiect şi că este selectat. Pentru deplasarea obiectului îl înţepăm cu săgeata mouse-ului, apăsăm prelung butonul din stânga şi mişcăm mouse-ul până ajungem în poziţia dorită. În acel moment eliberăm butonul in stânga de pe mouse. Pentru redimensionarea obiectului înţepăm cu săgeata mouse-ului unul dintre pătrăţele, apăsăm prelung butonul din stânga şi mişcăm mouse-ul până ajungem la dimensiunea dorită. În acel moment eliberăm butonul in stânga de pe mouse. Obiectele selectate pot fi copiate, mutate sau şterse folosind algoritmii descrişi la pagina 7, la operaţii cu texte selectate. Anularea selectării unui obiect se face ducând cursorul mouse-ului în afara cadrului delimitat de cele opt pătrăţele şi apăsând scurt butonul din stânga. În acel moment dispar cele opt pătrăţele. Selectarea unui obiect se face ducând cursorul mouse-ului în interiorul obiectului şi apăsând scurt butonul din stânga. În acel moment apar cele opt pătrăţele ce ne indică selecţia. 14

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Εισαγωγή στο MS Word

Εισαγωγή στο MS Word Εισαγωγή στο MS Word Περιεχόμενα Βασικές λειτουργίες Χρήση, μορφοποίηση στυλ Εισαγωγή στοιχείων Αρχική Οθόνη (doc) Μπάρα τίτλου Χάρακας Μπάρα Μενού Μπάρες Εργαλείων Όψη κειμένου Αρχική Οθόνη (docx) Μπάρα

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator Word 2

Lucrarea de laborator Word 2 Lucrarea de laborator Word 2 1. Salvarea documentului 1. LansaŃi aplicańia Microsoft Word. 2. SalvaŃi documentul Word intr-un fişier pe unitatea D: în dosarul grupei sub numele Laborator Word 2. 2. Punerea

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

WORD GENERALITĂŢI

WORD GENERALITĂŢI WORD 2007 Word 2007 Pagina 1 1. GENERALITĂŢI Este un produs al firmei Microsoft şi este considerat cel mai performant procesor de texte din mediul Windows. Poate fi folosit atât pentru realizarea unor

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Prof. Jiduc Gabriel. AutoCAD: Comenzi de desenare

Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Prof. Jiduc Gabriel. AutoCAD: Comenzi de desenare Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Prof. Jiduc Gabriel AutoCAD: Comenzi de desenare Comenzi de desenare Un desen în AutoCAD este format din una sau mai multe entităţi grafice O entitate grafică este reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Algebra si Geometrie Seminar 9

Algebra si Geometrie Seminar 9 Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Reflexia şi refracţia luminii.

Reflexia şi refracţia luminii. Reflexia şi refracţia luminii. 1. Cu cat se deplaseaza o raza care cade sub unghiul i =30 pe o placa plan-paralela de grosime e = 8,0 mm si indicele de refractie n = 1,50, pe care o traverseaza? Caz particular

Διαβάστε περισσότερα

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.

Διαβάστε περισσότερα

PROIECT APTT UTILIZAREA PROGRAMELOR PENTRU REALIZAREA PREZENTARILOR - MICROSOFT POWER POINT

PROIECT APTT UTILIZAREA PROGRAMELOR PENTRU REALIZAREA PREZENTARILOR - MICROSOFT POWER POINT Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritara: 2. Domeniul major de interventie: 2.3 Titlul proiectului: Beneficiar:

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune .3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

SORIN CIORTAN OCTAVIAN BOLOGA BOGDAN IONIŢĂ MATHCAD. Proiectare interactivă Prelucrarea datelor experimentale obţinute în laborator

SORIN CIORTAN OCTAVIAN BOLOGA BOGDAN IONIŢĂ MATHCAD. Proiectare interactivă Prelucrarea datelor experimentale obţinute în laborator SORIN CIORTAN OCTAVIAN BOLOGA BOGDAN IONIŢĂ MATHCAD Proiectare interactivă Prelucrarea datelor experimentale obţinute în laborator GALAŢI 2003 Cuprins CUPRINS Generalităţi 1 Cap.2 Conţinutul unui program

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER 2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 Şiruri de numere reale

Curs 2 Şiruri de numere reale Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος - Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:

Διαβάστε περισσότερα

BARDAJE - Panouri sandwich

BARDAJE - Panouri sandwich Panourile sunt montate vertical: De jos în sus, îmbinarea este de tip nut-feder. Sensul de montaj al panourilor trebuie să fie contrar sensului dominant al vântului. Montaj panouri GAMA ALLIANCE Montaj

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

页面

页面 订单 - 配售 Εξετάζουμε την αγορά...luăm în considerare posibi 正式, 试探性 Είμαστε στην ευχάριστη Suntem θέση να încântați δώσουμε την să plasăm παραγγελία μας στην εταιρεία comandă σας pentru... για... Θα θέλαμε

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Εργαστήριο του Μαθήματος: ΕΠΛ003. Ενότητα 3 Εισαγωγή στο Microsoft Word

Εργαστήριο του Μαθήματος: ΕΠΛ003. Ενότητα 3 Εισαγωγή στο Microsoft Word Εργαστήριο του Μαθήματος: ΕΠΛ003 Ενότητα 3 Εισαγωγή στο Microsoft Word 1 Πως αρχίζουμε το Microsoft Word Για να αρχίσουμε το Word, πρέπει να κάνουμε double click στο εικονίδιο του Word που βρίσκεται στον

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

3. REPREZENTAREA PLANULUI

3. REPREZENTAREA PLANULUI 3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).

Διαβάστε περισσότερα

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Lucrul mecanic. Puterea mecanică. 1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea

Διαβάστε περισσότερα

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b. Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,

Διαβάστε περισσότερα

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 Statisticǎ - curs 3 Cuprins 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2 2 Teorema limitǎ centralǎ 5 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7 4 Estimarea punctualǎ a unui parametru; intervalul

Διαβάστε περισσότερα

1. Prezentare generala a pachetului de programe AutoCAD

1. Prezentare generala a pachetului de programe AutoCAD Proiectarea asistata de calculator-cad 1. Prezentare generala a pachetului de programe AutoCAD Obiectul CAD Proiectarea asistata de calculator reprezinta procesul de transfer de la om la calculator a unor

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7.

Instalare hardware. Configurare Software 1. Configurarea exemplul unui sistem de operare calculator Microsoft Windows 7. Manual de utilizare ROUTER 4 în 1 - ΩMEGA O31 - Router Wireless N 150M. Vă mulțumim pentru achiziționarea routerului ΩMEGA Wireless. Am făcut toate eforturile pentru a se asigura că dispozitivul îndeplinește

Διαβάστε περισσότερα

UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR SUPORT DE CURS * * Prof. Voda Crucita

UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR SUPORT DE CURS * * Prof. Voda Crucita UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR SUPORT DE CURS * * Prof. Voda Crucita UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR Cuprins CAPITOLUL 1. INTRODUCERE... 4 1.1 COMPONENTELE

Διαβάστε περισσότερα

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

EXAMENUL PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI PROFESIONAL LA DISCIPLINA INFORMATICĂ 2017

EXAMENUL PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI PROFESIONAL LA DISCIPLINA INFORMATICĂ 2017 EXAMENUL PENTRU OBȚINEREA ATESTATULUI PROFESIONAL LA DISCIPLINA INFORMATICĂ 2017 SUBIECTE DE TIP III - SISTEME DE OPERARE, ABILITĂŢI DE TEHNOREDACTARE, CALCUL TABELAR, PREZENTĂRI Subiectul nr. 1 respecte

Διαβάστε περισσότερα

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1 2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim

Διαβάστε περισσότερα

LANSAREA PROGRAMULUI Executati clic pe butonul Start, mergeti cu mouse-ul pe Programs, pozitionati-va pe Microsoft Excel si faceti clic.

LANSAREA PROGRAMULUI Executati clic pe butonul Start, mergeti cu mouse-ul pe Programs, pozitionati-va pe Microsoft Excel si faceti clic. PRELUCRARI DE DATE CU PROGRAMUL MICROSOFT EXCEL LANSAREA PROGRAMULUI Executati clic pe butonul Start, mergeti cu mouse-ul pe Programs, pozitionati-va pe Microsoft Excel si faceti clic. Lansati programul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Fișiere de tip Script, Function și CallBack - uicontrol.

Fișiere de tip Script, Function și CallBack - uicontrol. Fișiere de tip Script, Function și CallBack - uicontrol. Obiectivele lucrării de laborator: - Prezentarea și descrierea fișierelor Script și Function - Prezentarea și implementarea parametrului Callback

Διαβάστε περισσότερα

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616* Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

Câmp de probabilitate II

Câmp de probabilitate II 1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Dreapta in plan. = y y 0

Dreapta in plan. = y y 0 Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 1 Introducere în MATLAB

Laborator 1 Introducere în MATLAB MATLAB este unul dintre cele mai răspândite programe, în special în teoria reglării automate, pentru calculul ştiinţific şi numeric. Pe lângă calculul efectiv, MATLAB oferă şi posibilităţi de reprezentare

Διαβάστε περισσότερα