BILANT DE MATERIALE legii conservarii masei Gin = Gout consum specific Randamentul de produse finite pierderi de materiale Gin = Gout + Gp
|
|
- Θεοφύλακτος Δουρέντης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 BILANT DE MATERIALE Este o exrese a leg coservar mase sstemele chmce: greutatea G a materalelor care tra roces trebue sa e egala cu greutatea G a materalelor care es d roces: G = G Este ecesar etru a determa: Cosumul secc de mater rme (Cosumul de mater rme exrmat e utatea de masa de rodus utl oarta umele de cosum secc., Radametul de roduse te, Numarul s dmesuea aaratelor, Caactatea de roducte a aaratelor, Perderle eustcate de materale. I ractca au loc totdeaua erder de materale => greutatea roduselor obtute este totdeaua ma mca decat greutatea materlor rme trate roces: G = G + G G = greutatea erderlor de materale. Istalatle s utlaele cotue care se roduc acumular de materale s/sau eerge uctoeaza regm estatoar. I acest caz, ecuata de blat este: G = G + G + G ac G ac = greutatea acumularlor de materale utatea de tm: dm G ac d I rocesele cotue, blatul se alcatueste etru utatea de tm. I rocesele dscotue, blatul se alcatueste etru durata de relucrare a ue sare. Ecuata blatulu de materale se oate alca: Ue sgure oerat, Itregulu roces, Ue aze oarecare a rocesulu. Blatul de materale oate alcatut etru: Toate materalele care artca la roces, U sgur comoet. Relecta gradul de erectue a roceselor tehologce. Procedura de tocmre a blatulu de masa:. Se alege o baza de calcul: debt sau cattate de reactat sau rodus. Daca c u debt sau cattate u este seccata, se alege ca baza de calcul u debt sau cattate arbtrara cu comozta cuoscuta,.e. 00 kg; 00 kmol; 00 kg/h sau 00 kmol/h. Petru blatul de materale global tocmt etru treaga cattate de substata se recomada ca baza de calcul sa e aleasa utat de masa.. Toate cattatle/debtele se exrma utatea aleasa etru baza de calcul.
2 3. Se ace schema bloc a rocesulu dcad toate cattatle/debtele, clusv cele ecuoscute, care tra s es /d ecare etaa a rocesulu.. Se detca umarul de ecuoscute s de ecuat deedete care le leaga tre ele. Daca r. de ecuat este egal cu r. de ecuoscute se rezolva ecuatle s se calculeaza cattatle/debtele ecuoscute. 5. Rezultatele se rezta sub orma de tabel. Surse osble de ecuat: a Blatur de masa. Petru u sstem cu sec se ot scre ecuat de blat. Acestea ot obtute d blatul de masa total s d blaturle de masa e sec dvduale. b Seccat s codt de realzare a rocesulu. De ex. coversa d reactor. c Det. De ex. relata dtre racta molara s masa totala. N.B. Trebue detcata ordea de rezolvare a ecuatlor! Exemlu de schema bloc etru u roces: Se ot scre ecuat de blat atat etru sstemul delmtat de rotera A cat s etru ecare dtre subsstemele delmtate de roterele B E. Sstemul A rerezta tregul roces ar blatul este umt blat geeral (global. Calculul blatulu de materale rocese ara erder care mlca react chmce Se oate realza: Pe treaga cattate de materale (blat global: Itrat = Iest (+ Acumulat Pe sec moleculare: Itrat + Geerat reacte = Iest + Cosumat reacte (+ Acumulat Blatul e sec moleculare resuue calcule comlexe s este recomadat doar etru sstemele smle mlcad o sgura reacte. De otat ca aceasta metoda este utlzata totdeaua rocesele ara reacte! Pe sec atomce: Itrat = Iest (+ Acumulat Blatul e sec atomce este cea ma smla metoda de tocmre a blatulu, ma ales cad rocesul resuue react multle. Pe baza gradulu de avasare a reacte: etru ecare sece d sstem se exrma debtele/cattatle terme de grad de avasare. I rocesele ara acumulare: 0
3 sau, etru cazul care seca este mlcata react : 0 Calculul e baza gradulu de avasare a reacte este recomadat etru roblemele de echlbru chmc. Coecetul stoechometrc ν al sece, se cosdera egatv etru reactat s oztv etru rodus. Exemlu: Se realzeaza dehdrogearea etaulu tr-u reactor cotuu regm statoar coorm reacte: C Á C + Std ca reactorul este almetat cu eta la u debt molar de 00 kmol/m, ar debtul eluet este de 0 kmol/m, sa se tocmeasca blatul de materale s sa se calculeze coversa etaulu. Schema bloc a rocesulu: Reactor Blatul e sec moleculare: Itrat + Geerat reacte = Iest + Cosumat reacte Blatul : geerat reate = est Geerat reacte = 0 kmol/m Blatul C : trat = est + cosumat kmol C kmol C kmol geerat kmol C 00 0 m m m kmol cosumat geerat 0 kmol C /m Blatul C : geerat = est kmol geerat kmol C geerat kmol C 0 m kmol geerat m 0 kmol C /m Blatul de materale: Materale trate Materale este kmol/m kg/m kmol/m kg/m C C TOTAL Dat d ca blatul de materale este temeat e legea coservar mase, acesta se chde doar cazul care este exrmat utat de masa.
4 Coversa etaulu: Cov.(% 00 0% sau Cov.(% 00 0% Blatul e sec atomce: Blatul C: trat = est kmol C kmol C kmol C kmol C kmol C kmol C 00 m kmol C m kmol C m kmol C 00 Blatul : trat = est kmol C kmol kmol kmol 00 0 m kmol C m kmol kmol C kmol kmol C m kmol C m Rezolvarea sstemulu ormat d cele doua ecuat coduce la: 0 kmol C /m 0 kmol C /m Blatul de materale: Materale trate Materale este kmol/m kg/m kmol/m kg/m C TOTAL kmol kmol C Coversa etaulu: C trat Cov.(% sau trat Cov.(% ca eta C C trat ca ca eta trat ca est eta est eta ca ca eta % 00 eta % 00 Blatul e baza gradulu de avasare a reacte: 0 Petru ( = : 0 kmol /m ξ ξ 0 kmol/m Petru C ( = -: 00 kmol C /m ξ 0 kmol C /m
5 Petru C ( = : ξ 0 kmol C /m BILANT DE ENERGIE Se tocmeste etru determarea cosumulu de eerge care soteste relucrarea materalelor rocese tehologce. Se bazeaza e blatul de materale. Este o exrese a leg coservar eerge: eerga u oate c creata, c dstrusa, c se trasorma dtr-o orma alta sau se trasera de la u cor la altul s, ca urmare: acumularea de eerge = eerg trate eerg este sau eerga ala a sstemulu eerga tala a sstemulu = eerga traserata /d sstem Cea ma geerala ecuate de blat de eerge etru u sstem deschs (ace schmb de matere cu exterorul la stare statoara, se scre: E c E QW ude = varata de caldura sub orma de etale; E = varata de eerge cetca; E = varata de eerge otetala; Q = caldura traserata sstem d medul exteror (oztva, r covete; W = lucrul eectuat de sstem asura medulu exteror. Petru u sstem chs (u schmba masa cu exterorul, ecuata de blat se scre: U E E Q W c ude: ΔU = varata de eerge tera; ΔE c = varata de eerge cetca; ΔE = varata de eerge otetala; Q = caldura traserata sstem d medul exteror (oztva, r covete; W = lucrul eectuat de sstem asura medulu exteror. Ecuatle de ma sus costtue ecuat geerale de blat de eerge ermtad ractc rezolvarea orcare robleme de blat de eerge. I rocesele chmce, terme coresuzator varate de eerge cetca s otetala sut eglabl ata de celalt terme ar ecuatle de blat dev: - etru u sstem deschs la stare statoara: - etru u sstem chs: U Q W QW Daca eerga traserata ca lucru mecac este eglabla, ecuatle de blat dev: - etru u sstem chs, la volum costat: Q U U U - etru u sstem chs, la resue costata: Q al c al tal tal
6 - etru u sstem deschs la stare statoara: Q ude este cattatea (masa sau mol d seca la alul sau ceutul rocesulu, debtul (masc sau molar cu care seca tra sau ese d roces, ar U s varata secca de eerge tera s, resectv, etale ata de o stare de reerta. De remarcat ca blatul de eerge rocesele chmce se reduce la u blat termc (blat de caldura. D ecuata blatulu termc, se determa: La roectare, cattatea de caldura care trebue trodusa d exteror. La urmarrea aaratelor uctue, erderle de caldura. NOTA BENE! Petru u sstem deschs la stare statoara, blatul de eerge se scre: U E c E QW Daca se te seama ca tr-u sstem deschs se eectueaza lucru mecac etru troducerea sstem a curetulu de reactat, ar curetul de rodus eectueaza lucru mecac la esrea d sstem, astel cat lucrul mecac eectuat de sstem ca urmare a curger se scre: W l P V P V ude P este resuea curetulu la trarea sau esrea d sstem, ar resectv. Ca urmare, lucrul mecac total eectuat de catre sstem este: W W s W ude W s l este lucrul mecac eectuat de artle moble d sstem sau ca electrctate sau radate. Tad seama ca = U + PV, ecuata de blat etru u sstem deschs deve: E c E QW Dec ecuata etru calculul, este, de at,. s W W s est trat V este este debtul volumc al curetulu Exsta doua metode etru calculul blatulu de caldura. Acestea vor lustrate cosderad ca exemlu u roces de combuste a roaulu etru care blatul de materale este cuoscut. Schema bloc a rocesulu este urmatoarea: Se cuoaste caldura reacte chmce: C 3 8 (g + 5O (g 3CO (g + O(l r 0 kj / mol
7 Metoda caldur de reacte Este utlzata de reerta cad roces are loc o sgura reacte chmca etru care se cuoaste caldura de reacte. Presuue urmatoarele etae:. Se calculeaza blatul de materale e reactor cat ma detalat osbl.. Se aleg starle de reerta etru calculul varatlor de etale secca. Cea ma bua alegere etru reactat s rodus este 5 C s atm (stare stadard starle de agregare etru care se cuoaste caldura de reacte (C 3 8 (g, O (g, CO (g s O(l exemlul cosderat, ar etru secle erte este starea stadard (N (g la 5 C s atm sau orce temeratura coveabla, cum ar temeratura la trarea reactor sau la esrea d reactor. 3. Petru o sgura reacte tr-u roces cotuu, se calculeaza gradul de avasare al reacte cu relata: 0 ecare react deedete :, sau, daca au loc react multle, se calculeaza gradul de avasare al 0. Se va alege ca sece orce reactat sau rodus etru care se cuosc debtele la trare s la esre. I exemlul cosderat se oate alege orce reactat sau rodus. Daca este roaul: C 3 8 C3 C mol / s. Etalle trate s este d roces se troduc tr-u tabel mreua cu cattatle mol ( sau debtele molare ( ale tuturor comoetelor care tra s es d sstem. Petru comoetele alate la starea de reerta valoarea tabelul este urmatorul: 0. Petru rocesul cosderat, 5. Se calculeaza ecare etale Ĥ ecuoscuta ca Ĥ coresuzator trecer de la starea de reerta la starea rocesulu, comletadu-se tabelul cu valorle obtute. Astel, exemlul cosderat: etru O (5 C O (300 C = 8,7 kj/mol ˆ
8 3 ˆ etru N (5 C N (300 C = 8, kj/mol etru O (5 C O (000 C = 3,7 kj/mol 5 etru N (5 C N (300 C = 30,5 kj/mol etru CO (5 C CO (000 C = 8,0 kj/mol 7 etru O(l, 5 C O(g, 000 C = 8.7 kj/mol. I acest ultm caz, etru a calcula varata de etale se ot utlza drect tabele de vaor sau se calculeaza tre etae: calzrea ae lchde de la 5 C la 00 C, evaorarea ae s calzrea vaorlor de la 00 C la 000 C: 00 C ldt 7 v(00 C C v dt. Se calculeaza etru reactor utlzad ua d urmatoarele relat: - etru o sgura reacte: r - etru react multle: r 5 Petru exemlul cosderat se utlzeaza rma relate, obtadu-se. 0 kj/s. 7. Se substtue valoarea gasta ecuata de blat s se comleteaza calculul. Metoda caldur de ormare Aceasta metoda este geeral reerabla cazul reactlor multle recum s etru cazul ue sgure react etru care Ĥ r u este usor accesbla.. Se calculeaza blatul de materale e reactor cat ma detalat osbl.. Se aleg starle de reerta etru calculul de etale (aceasta este etaa care dstge aceasta metoda de metoda recedeta. Trebue alese secle elemetare care costtue reactat s rodus starle care elemetele se gasesc la 5 C s atm [C(s, (g etc.] ar secle erte la orce temeratura coveabla. I exemlul cosderat, starle de reerta sut: C(s, (g s O (g la 5 C (secle elemetare care costtue reactat s rodus s N (g la 5 C (sau la temeratura de reerta musa de tabelul cu date termodamce la care avem acces. 3. Etalle trate s este d roces se troduc tr-u tabel mreua cu cattatle mol ( sau debtele molare ( ale tuturor comoetelor care tra s es d sstem. Petru rocesul cosderat, tabelul este urmatorul:
9 . Se calculeaza ecare etale secca Ĥ ecuoscuta. Petru ecare reactat sau rodus se cee cu secle elemetare starea de reerta (5 C s atm ormadu-se mol d ecare sece la 5 C s atm ( ˆ. Ao, se aduce ecare sece de la starea stadard la starea acestea d roces, calculadu-se Ĥ utlzad d tabele cu date termodamce caactatle calorce, etalle secce s caldurle latete coresuzatoare. Valoarea etale secce troduse tabelul de blat de ma sus este suma modcarlor de etale coresuzatoare ecare etae d acest roces. I exemlul cosderat, etala secca a roaulu trat roces ( Ĥ se calculeaza astel: 3 C(s(5 C, atm + (g(5 C, atm C 3 8 (g(5 C, atm ˆ ˆ 03.8 => kj/mol C3 8 ( g Aceasta este etala roaulu la 5 C (starea acestua d roces! ata de C(s s (g la 5 C (starea de reerta. Daca roaul ar trat la o temeratura T 0 alta decat 5 C, la caldura de ormare a roaulu ar trebu adaugat u terme de orma: T 0 5 C dt Petru O, se calculeaza etala secca la 300 C (starea d roces ata de starea de reerta (5 C sub orma Ĥ =8.7 kj/mol (d tabele sau r calcul. I acest caz u este u terme caldura de ormare trucat O este o sece elemetara. Se rocedeaza la el etru a calcula =8. kj/mol, =3.7 kj/mol, =30.5 kj/mol, Ĥ Ĥ3 Ĥ Ĥ5 = -3.9 kj/mol s Ĥ7 = -0. kj/mol. Petru a calcula Ĥ s Ĥ7, se ormeaza secle coresuzatoare [CO (g s, resectv, O(v] la 5 C d elemete ( ˆ, ao acestea se calzesc de la 5 la 000 C ( 000 C, ar ce do terme se adua. 5. Se calculeaza etru reactor. Atat etru o sgura reacte cat s etru react multle, aceasta se calculeaza cu relata: De otat ca trucat elemetele au ost alese ca reerta, u sut ecesare caldurle de reacte. Caldurle de reacte sut mlct cluse relata de ma sus, care caldurle de ormare a
10 reactatlor (cluse terme Ĥ sut scazute d cele ale roduslor (cluse terme Ĥ 5. Ilocud aceasta ecuate valorle s Ĥ calculate se obte. 0 kj/s.. Se substtue valoarea gasta ecuata de blat s se comleteaza calculul. Etaele coresuzatoare celor doua metode sut rerezetate schematc gura de ma os: Metoda caldur de reacte costa, dec, aducerea reactatlor de la starea care tra roces la starea lor de reerta la 5 C ( ˆ, realzarea reacte sau reactlor la 5 C ( ˆ sau ˆ, aducerea roduslor de la starea de reerta la 5 C r r la starea care es d roces ( ˆ, etru rocesul global calculadu-se r sumarea varatlor de etale coresuzatoare celor tre etae. Metoda caldur de ormare costa aducerea reactatlor de la starea care tra roces la elemetele lor costtuete la 5 C ( ˆ, trasormarea elemetelor rodus la starea care acesta es d roces ( ˆ urmata de sumarea varatlor de etale etru cele doua etae etru obterea etru rocesul global. Cazul reactoarelor adabatce I cazul recedet, codtle la trarea s esrea d reactor sut cuoscute, ar caldura ecesara rocesulu este determata d blatul termc. Exsta stuat care codtle la trarea reactor, caldura ecesara s comozta roduslor sut cuoscute, dar temeratura la esre trebue calculata. I acest caz trebue evaluate etalle roduslor ata de starle de reerta alese ucte de temeratura ala care este ecuoscuta, substtud exresle obtute blatul termc ( Q, sau 0 etru u reactor adabatc etru a calcula T. Exemlu: Dehdrogearea etaolulu la acetaldehda C 5 O(v C 3 CO(v + (g este realzata tr-u reactor adabatc. Etaolul stare de vaor este almetat reactor la 00 C, obtadu-se o coverse de 30%. Sa se calculeze temeratura rodusulu de reacte.
11 Solute Baza de calcul: 00 mol etaol trodus reactor. D blatul de materale se obt ormatle rerezetate schema bloc de ma os. Itrucat roces are loc o sgura reacte, etru calculul blatulu de caldura se ot alege ca reerta reactat s rodus (C 5 O(v, C 3 CO(v, (g sau elemetele lor costtuete.vom cosdera secle moleculare. Blatul de eerge etru u sstem deschs, eglad modcarle de eerge cetca s otetala s lucrul mecac s xad Q = 0 etru reactorul adabatc, se scre: r Calculul gradulu de avasare a reacte se ace utlzad orcare dtre reactat sau rodus. Utlzad acetaldehda se obte: C 3CO C 3CO C 3CO Calculul caldur de reacte stadard ˆ ˆ ˆ ˆ ( ( ˆ r C 5O v (( C 3CO( v (( r [( ( 35.3 ((. ((0] 9. kj / mol mol ( Calculul etale trate (caldura adusa sstem sub orma de etale: 00 C ( C C 5O 5 C ( C C ( T T T 5O v care T este C. ˆ kj / mol Calculul etallor este Petru cele tre sec d gazul eluet etala secca Ĥ ( g ( =,, 3 se calculeaza cu relata:
12 ( C C 3 CO T ad C 5 C ( T dt ( v T T ( C ( g T T kj T mol C 3 kj T mol C Ilocud ormulele etru caldurle molare exresa de ma sus s calculad tegralele, se obt tre ecuat olomale de ordul T ad : Petru C 5 O: ˆ ( / kj mol Tad Tad Tad 0.03Tad.58 Petru C 3 CO: ˆ ( / kj mol Tad Tad Tad Tad.303 Petru : ˆ ( kj / mol T T T 0.088T 0.70 ad ad ad ad Se rezolva ecuata de blat de caldura etru T ad : r (70.0mol (30.0mol (30.0mol (00.0mol 3 Ilocud 30.0mol, r 9. kj / mol, ˆ kj / mol s exresle etru Ĥ, Ĥ3 s Ĥ se obte: Tad.830 Tad Pr rezolvarea aceste ecuat se obte: T ad 85 C 3 T ad.73t ad 77 0 Cazul reactlor mlcad reactat s/sau rodus solute Modcarea de etale care soteste ormarea ue solut d elemetele solutulu s solvet la 5 C este umta caldura stadard de ormare a solute. Daca o solute cote mol de solvet er mol de solut, atuc: ˆ ˆ ˆ ( solute ude Ĥ s este caldura de dzolvare la 5 C. D detle Ĥ s Ĥ s, utatea de masura etru caldura de ormare a solute este (utate etru eerge/(mol de solut. Caldura stadard etru o reacte mlcad solut oate calculata d caldurle de ormare a solutlor. De exemlu, etru reacta NO 3 (aq, r = 5 + Ca(O (aq, r = Ca(NO 3 (aq, r = + O(l caldura stadard de reacte este. kj / r solut mol Ca( NO aq O l NO aq r 3 ( ( 3 (, 5 Ca( O ( aq, r Ultma ecuate arata ca daca o solute ce cote mol de NO 3 50 mol O (r = 5 este eutralzata la 5 C cu o solute ce cote mol de Ca(O dzolvat sucet de multa aa s 0
13 astel cat adaugarea ue cattat sulmetare de aa sa u roduca o modcare masurabla de etale (r =, modcarea de etale este de -. kj. Atuc cad caldura stadard de ormare a ue solut u este tabelata, aceasta se calculeaza r adaugarea la caldura stadard de ormare a solutulu ur a caldur stadard de dzolvare. Atuc cad se calculeaza rodus reactat etru o reacte mlcad u reactat sau u rodus solute, etala sa secca se masoara (utat de eerge/(mol de solut s dec, valoarea coresuzatoare trebue sa e mol sau debt molar de solut s u de solute! O stuate ma comlcata aare atuc cad trebue calculata etala secca a solute la o temeratura T (utat de eerge/(mol de solut cuoscadu-se caldura secca a solute care este uzual exrmata e utate de masa de solute s u de solut. I acest caz, trebue ma ta calculata masa m de solute care coresude uu mol de solut dzolvat, ao se adauga m T 5 ( c C solute dt la caldura stadard de ormare a solute. Alcate de calcul O solute de acd sulurc % (% mol este eutralzata tr-u reactor cotuu cu o solute de hdroxd de sodu 5 % (% mol. Reactat sut almetat reactor la 5 C. Caldurle secce ale tuturor solutlor se aroxmeaza ca d egale cu cea a ae lchde (,8 kj/kg C. a Sa se calculeze cattatea de caldura, exrmata kj/kg solute acd sulurc almetata, care trebue traserata la sau de la reactor (reczat! astel cat temeratura solute care ese d reactor sa e 0 C. b Care ar temeratura solute care ese d reactor daca acesta ar adabatc? Se dau caldurle stadard de ormare: (ΔĤ SO = -8,3 kj/mol; (ΔĤ (l NaO(s = -, kj/mol; (ΔĤ Na SO = -38,5 kj/mol; (ΔĤ (s O (l = -85,8 kj/mol; s caldurle stadard de dzolvare: (ΔĤ s SO = -73,3 kj/mol SO ; (ΔĤ s NaO = -,8 kj/mol NaO; (ΔĤ s Na SO = -, kj/mol Na SO. Solute a Ecuata reacte chmce care are loc este: SO (aq + NaO(aq Na SO (aq + O(l Baza de calcul: mol SO almetat roces. Schema bloc a rocesulu: mol SO 9 mol O 5 C mol NaO 38 mol O 5 C mol Na SO 89 mol O 0 C
14 Petru calculul blatulu de caldura vom utlza metoda caldur de ormare. Star de reerta: Na(s, (g, S(s, O (g la 5 C. Petru SO (aq, r = 9, 5 C: ˆ ˆ ( ˆ ( [( ( 9]( / 9( ˆ mol SO SO l s r kj mol ˆ [ 8,3 73,3] 9( 88,kJ 9( ( O l O( l ( O( l Petru NaO (aq, r = 9, 5 C: ˆ ( [( ˆ mol NaO ˆ ( r 9]( kj / mol 38( NaO ( s s O( l ( [,,8] 38( O l 939,8kJ 38( O( l ( ˆ Petru Na SO (aq, r = 89, 0 C: ˆ ˆ ˆ ( [( ( ] 89( ˆ mol NaSO Na ( m c (0 5 SO s NaSO O l ude m este masa de solute de Na SO ce cote mol de solut dzolvat s se calculeaza astel: mol Na SO = g 89 mol O = 89 8 = 0 g Dec, m = + 0 = 7 g =,7 kg, ar c c,8 kj / kg C O( l Ca urmare, etru Na SO (aq, r = 89, 0 C ˆ 7 89( ˆ kj Blatul de caldura: Q O( l ˆ ˆ ] [ 88, 9( 938,8 38( ˆ [ 7 89( ( ( ( ] O l O l O l 57, ( O( l 57, ( 85,8, 3kJ Masa de solute de acd sulurc almetata reactor este: 98 g SO ( mol g O = 980 g = 0,98 kg solute. Cattatea de caldura traserata de la reactor, exrmata kj/kg solute acd sulurc:,3kj,8 kj / kg 0,98kg b Daca reactorul este adabatc, caldura de,3 kj traserata codtle uctulu a va utlzata etru calzrea solute de sulat de sodu de la 0 C la temeratura T, astel:,3kj,7kg,8 kj / kg C ( T 0 Pr rezolvarea aceste ecuat se obte T = 3 C.
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότερα7. METODE TERMODINAMICE DE STUDIU
7. MEODE ERMODINAMICE DE UDIU Câd se vorbeşte desre metoda termodamcă de studu a feomeelor fzce, se are î vedere studul care se bazează e folosrea rmulu ş celu de-al dolea rcu al termodamc. Folosrea rclor
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Διαβάστε περισσότεραProcese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =
Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )
Διαβάστε περισσότεραIII. TERMODINAMICA. 1. Sisteme termodinamice
- 80 - III. ERMODINMI. steme termodamce.. tăr ş procese termodamce. rcpul geeral ermodamca studază procesele zce care au loc î ssteme cu u umăr oarte mare de partcule, î care terv ş eomee termce. sstem
Διαβάστε περισσότεραECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D
ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x
Διαβάστε περισσότεραSondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Διαβάστε περισσότερα2. MATERIALE SEMICONDUCTOARE
2. MATERIALE SEMICONDUCTOARE Materalele semcoductoare stau la baza realzăr de dsoztve electroce ş de crcute tegrate. Acestea se caracterzează r valor ale coductvtăţ electrce cursă î tervalul de valor σ=
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραCURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).
CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NEINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue
Διαβάστε περισσότεραCURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE
CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic
Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor
CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραrs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â
rs r r â t át r st tíst P Ó P ã t r r r â ã t r r P Ó P r sã rs r s t à r çã rs r st tíst r q s t r r t çã r r st tíst r t r ú r s r ú r â rs r r â t át r çã rs r st tíst 1 r r 1 ss rt q çã st tr sã
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα2. Conducţia electrică în solide. Purtători de sarcină
Catolul Coducta electrca solde.purtător de sarcă. Coducţa electrcă î solde. Purtător de sarcă.1 Itroducere Soldele sut substaţele care au volum costat ş formă rore. Soldele au o structură crstală formată
Διαβάστε περισσότερα3.1 Principiul echivalenţei dintre lucrul mecanic şi căldură
3. PRINIPIUL ÎNÎI AL ERMODINAMIII (L,Q,U,H) cmbarea stărlor de echlbru ale sstemulu termodnamc, dec efectuarea de către acesta a rocesulu termodnamc se oate roduce numa ca urmare a nteracţe dntre sstemul
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE
METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A 0. LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Asura feomeelor de masă studate de statstcă acţoează u umăr de factor rcal ş secudar, eseţal ş eeseţal, sstematc ş îtâmlător, obectv ş subectv,
Διαβάστε περισσότεραCAP. VII. TERMODINAMICĂ
AP. II. ERMODINAMIĂ ermodnamca studază roretăţle cele ma generale ale sstemelor fzce macroscoce ş legle lor de evoluţe, ţnând seama de toate formele de mşcare ş în mod deosebt de cea termcă. Mşcarea termcă
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.
Curs 6 OI ETOE E ETIARE A ARAETRILOR UNEI REARTIŢII. ETOA VEROIILITĂŢII AIE. ETOA OENTELOR.. Noţu troductve Î legătură cu evaluarea ş optzarea proceselor oraţoale apar ueroase problee de estare cu sut:
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραaşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe
Cuprs Prefaţă... 5 I. ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ... 7 Matrc... 8 Matrc partculare... 9 Iversa ue matrc... Ssteme de ecuaţ lare... 5 Problema compatbltăţ sstemelor... 7 Problema determăr sstemelor... 8
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Διαβάστε περισσότερα5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Διαβάστε περισσότεραElemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv
Elemete de teore a formaţe. Câte ceva desre formaţe la modul subectv Î cele ce urmează vom face câteva cosderaţ legate de formaţe ş măsurare a e. Duă cum se cuoaşte formaţa se măsoară î bţ. De asemeea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
Διαβάστε περισσότεραB( t B 11. NOŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEOREMELE GENERALE ALE DINAMICII Lucrul mecanic. y O j
. Noţule fudametale ş teoremele geerale ale dam. NŢIUNILE FUNDAMENTALE ŞI TEREMELE GENERALE ALE DINAMIII Reolvarea problemelor de damă se fae u ajutorul uor teoreme, umte teoreme geerale, deduse pr aplarea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Διαβάστε περισσότεραCURS 6 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ (continuare)
CURS 6 ERODIAICĂ ŞI FIZICĂ SAISICĂ (cotuare) 6.1 Prcpul II al termodamc Să e reamtm că prmul prcpu al termodamc a arătat posbltatea trasformăr lucrulu mecac, L, î căldură, Q, ş vers, fără a specfca î ce
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCURS PRINCIPIUL AL DOILEA AL TERMODINAMICII PENTRU PROCESE IREVERSIBILE
CUR 4 4. PRINCIPIUL AL DOILEA AL ERMODINAMICII PENRU PROCEE IREERIBILE Exteţa etroe ca fucţe de tare a uu tem termodamc î echlbru cottue de fat eeţa rculu al II-lea al termodamc etru roceele cuatatce.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)
Uverstte Spru Hret Fcultte de Stte Jurdce Ecoome s Admstrtve Crov Progrmul de lcet Cotbltte ş Iormtcă de Gestue Dscpl Mtemtc Aplcte î Ecoome tulr dscplă Co uv dr Lur Ugureu SUBIECE ote subectele se regsesc
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE ÎN INGINERIA ENERGETICĂ. Suport de curs
Ş.l.dr.ng. Radu Crstan DINU CUPRINS Ca.. NOŢIUNI GENERALE DESPRE ENERGETICĂ......... 3.. Defnţe ş ărţ comonente ale sstemulu energetc. 3.. Necesarul, consumul, erderle de energe, randamentele de converse
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραUNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREŞTI TFACULTATE A DE EN ERGE BAZELE ELECTROENERGETICII
NVERSTATEA POLTEHNCA DN BCREŞT FACLTATEA DE ENERGETCǍ BCREST TFACLTATE A DE EN ERGE CA LCA DMTR CĂTĂLN DMTR BAZELE ELECTROENERGETC BCREŞT, 004 CPRNS CAP.. BAZELE TEORE MACROSCOPCE A ELECTROMAGNETSML..
Διαβάστε περισσότεραTEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE
TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραRețele de sisteme cu șiruri de așteptare
C A P I T O L U L 6 Rețele de ssteme cu șrur de aștetare 6. Introducere Modelele rețelelor cu șrur de aștetare (queueng networks models), e scurt rețelele cu aștetare, sunt deosebt de folostoare entru
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
Διαβάστε περισσότεραProductia (buc) Nr. Salariaţi Total 30
Î vederea aalze productvtăţ obţute î cadrul ue colectvtăţ de salaraţ formată d 50 de persoae, s-a extras u eşato format d de salaraţ. Datele refertoare la producţa zle precedete sut prezetate î tabelul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Διαβάστε περισσότεραTeoria aşteptării- laborator
Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραReactia de amfoterizare a aluminiului
Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea
Διαβάστε περισσότεραΤο άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
Διαβάστε περισσότεραUnitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon
ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s
P P P P ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s r t r 3 2 r r r 3 t r ér t r s s r t s r s r s ér t r r t t q s t s sã s s s ér t
Διαβάστε περισσότεραDin această definiţie a probabilităţilor rezultă următoarele proprietăţi ale acestora:
FIABILIAE Î proectarea ş costrucţa dfertelor ecpamete este ecesară asgurarea sguraţe î fucţoare a acestora; această codţe a codus la utlzarea î proectare a aumtor coefceţ de sguraţă. Noţule de fabltate
Διαβάστε περισσότεραNote de curs "Mecanica teoretică"
UNIVERSITATEA DE STAT B. P. HASDEU DIN AHUL FAULTATEA DE ENIE, INFRATIĂ ŞI ATEATIĂ ATEDRA DE INGINERIE ȘI ȘTIINȚE APLIATE Note de curs "ecaca teoretcă" Elaborat: lect. uv. Buea ara uprs Itroducere...4
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότερα13. AMPLIFICATOARE LOGARITMICE
MPLIFICTORE LOGRITMICE Sut FI cu amlfcarea varablă autmat ş stataeu, astfel îcât ître semalul de trare ş cel de eşre să exste deedeţă lgartmcă (amlfcarea varază vers rrţal cu amltudea semalulu de trare)
Διαβάστε περισσότεραFizica atomului si moleculei
Fzca atomulu s molecule. Spectre atomce. Regul emprce (formula almer formula Rydberg sera Pcerg) Rezolvare: Spectrele atomce (de emse sau absorbte) sut spectre de l. Prmele spectre de l au fost obtute
Διαβάστε περισσότεραAparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 9
Aparate Electroce de Măsurare ş Cotrol PRELEGEREA 9 Prelegerea r. 9 Amplfcatoare zolaţe Î aplcaţle de zolaţe cu cuplaj optc se utlzează optocuploare tegrate de costrucţe specală. Acestea coţ o dodă electrolumescetă,
Διαβάστε περισσότερα