SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ UNIVĂ

Transcript

1 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ UNIVĂ 1

2 Autori: Prof. univ. dr. Chipea Floare Lect. univ. drd. Adrian Hatos Asist. univ. drd. Sergiu Bălțătescu 2

3 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ CUPRINS EXPUNERE DE MOTIVE... 5 PROBLEME... 5 OBIECTIVE... 6 METODOLOGIE... 7 DESFĂŞURAREA CERCETĂRII... 7 REPREZENTATIVITATEA EŞANTIONULUI... 9 METODOLOGIA DE MĂSURARE A SĂRĂCIEI MĂSURAREA BUNĂSTĂRII: AGREGAT DE VENITURI SAU AGREGAT DE CONSUMURI? REZULTATE DISTRIBUŢIILE CONSUMULUI DUPĂ CELE DOUĂ MODALITĂŢI DE CALCUL A AGREGATELOR PRAGURILE SĂRĂCIEI. RATELE SĂRĂCIEI DEFICITELE INEGALITATE. PROFUNZIMEA SĂRĂCIEI DOTAREA GOSPODĂRIEI CU BUNURI ŞI SĂRĂCIA. CARE BUNURI PREZIC SITUAREA FAŢĂ DE PRAGUL SĂRĂCIEI? INCIDENŢA SĂRĂCIEI ÎN DIFERITE CATEGORII SOCIALE SĂRĂCIA ŞI LOCUIREA ÎN ORADEA TIPURI DE LOCUINŢE TIPURI DE SĂRĂCIE SĂRĂCIE ŞI DOTĂRILE LOCUINŢEI SĂRĂCIA ŞI SEGREGAREA REZIDENŢIALĂ CONSTRUIND IPOTEZE PRIVIND PREDICTORI AI SĂRĂCIEI LA NIVEL ZONAL ECONOMISIREA, INVESTIŢIILE ŞI ÎMPRUMUTURILE EVALUAREA RESURSELOR DE MUNCĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII DIN PARTEA POSIBILILOR BENEFICIARI ELIGIBILI DE AJUTOARE SOCIALE PREDICŢIA PLASĂRII GOSPODĂRIEI SUB PRAGUL SĂRĂCIEI RECOMANDĂRI PENTRU ANCHETELE SOCIALE RECOMANDĂRI PENTRU PROGRAME PROGRAME ŢINTITE PE ARII DE LOCUIRE ACCESIBILITATEA SERVICIILOR SOCIALE CODIFICAREA SECŢIILOR DE VOTARE ŞI A CARTIERELOR:

4 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ 4

5 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Expunere de motive Îndeplinirea de către ASCO, dar şi de alte instituţii publice, a principalelor sale misiuni diminuarea şi, în final, eradicarea formelor dure de sărăcie, precum şi îmbunătăţirea serviciilor sociale publice de bază, este îngreunată de un număr de neajunsuri referitoare la cunoaşterea precisă a situaţiei sociale a locuitorilor municipiului Oradea. Probleme Lipsa cunoaşterii exacte a necesităţilor de servicii sociale Servicii sociale alocate eficient presupun cunoaşterea cât mai validă a tipurilor şi gravităţii problemelor sociale care solicită intervenţie din partea comunităţii. În momentul actual informaţiile referitoare la nivelul de trai al locuitorilor din municipiu, sau cele care descriu intensitatea unor probleme sociale nelocalizate la nivelul gospodăriilor (persoane care şi-au pierdut locuinţa sau copii ai străzii de exemplu) sunt culese ad-hoc sau oportunistic din diverse surse, fără a folosi metodologii care să asigure validitatea şi fidelitatea măsurărilor. Astfel, cel mai multe date nu sunt de încredere, nici reprezentative, iar agregarea datelor acceptabile este dificilă, dacă nu imposibilă. Nu se cunoaşte precis nici tipologia nici intensitatea nici localizarea problemelor sociale din Oradea. În consecinţă, realizarea unei precise descrieri a stării sociale a municipiului Oradea, cu datele actualmente disponibile, este aproape imposibilă. Lipsa unui prag al sărăciei definit potrivit condiţiilor municipiului Oradea şi lipsa unor criterii eficiente de testare a mijloacelor pentru alocarea transferurilor sociale Majoritatea programelor de transferuri au în vedere acoperirea decalajului dintre posibilităţile materiale de moment ale gospodăriilor aflate sub un anumit prag al sărăciei şi resursele pe care acest prag le presupune. Programele guvernamentale sunt bazate pe praguri calculate prin sintetizarea informaţiilor la nivel naţional, folosindu-se medii care elimină diferenţele dintre regiuni sau medii în ceea ce priveşte veniturile sau consumul. Între regiuni geografice sau între diferite condiţii de viaţă precum între oraşe şi sate - există mari deosebiri în ceea ce priveşte mărimea, originea şi distribuţia veniturilor, la fel şi în ceea ce priveşte structura consumurilor. Prin urmare, aplicarea unor criterii calculate la nivel naţional poate duce la suprasolicitarea sau subutilizarea resurselor pentru ajutoare sau la alocarea lor incorectă, prin acordare de ajutoare celor care nu au nevoie şi privarea de asemenea transferurilor a familiilor sau persoanelor aflate în nevoie. Asemenea situaţii obligă autorităţile să introducă criterii suplimentare de acordare a ajutoarelor, sau să le modifice pe cele recomandate de către instituţiile naţionale. Din păcate, nu întotdeauna aceste ajustări sunt realizate pe baza unei cunoaşteri corecte a necesităţilor şi a estimării impactului măsurilor 5

6 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ preconizate asupra bunăstării gospodăriilor ca şi asupra bugetelor locale. Sintetizând, criteriile utilizate în alocarea transferurilor, sunt fie incorecte fie imprecise. Din aceste deficienţe ale metodologiilor de alocare a resurselor sociale rezultă dificultăţi şi pierderi în prestarea serviciilor sociale: - Alocarea ineficientă a resurselor - Administrarea serviciilor sociale este costisitoare Proiectul nostru urmăreşte să acopere aceste lipsuri prin realizarea următoarelor obiective concrete: Obiective 1. Stabilirea unor praguri ale sărăciei - aplicabile la condiţiile municipiului Oradea. 2. Stabilirea numărului de gospodării şi de persoane sărace din municipiu 3. Măsurarea profilurilor şi profunzimii sărăciei la nivelul municipiului Oradea şi defalcat pe diverse categorii socio-demografice: grupuri de vârstă (copii, tineri, adulţi, bătrâni), categorii ocupaţionale (angajaţi, şomeri, pensionari), stare civilă (necăsătoriţi, căsătoriţi, văduvi, divorţaţi), niveluri de instrucţie, etc. 4. Stabilirea necesarului de transferuri social la nivelul municipiului Oradea. 5. Stabilirea tipului de servicii pentru diferitele categorii de familii aflate sub pragul sărăciei. 6. Stabilirea unui set de criterii folosite de către prestatorii de servicii sociale din municipiu pentru testarea mijloacelor în alocarea transferurilor sociale. 7. Explorarea metodologiilor de evaluare a necesităţilor de ajutoare sociale în plan zonal şi realizarea unei hărţi sociale a municipiului Oradea prin agregarea datelor provenind din anchetă. 8. Formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea procedurilor de relaţii cu publicul ale Administraţiei Sociale Comunitare. 9. Evaluarea resurselor de muncă în folosul comunităţii din partea posibililor beneficiari eligibili de ajutoare sociale. 6

7 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Metodologie Desfăşurarea cercetării Cercetarea a cuprins următoarele faze: 1. Pregătirea cercetării a. elaborarea instrumentului de cercetare a fost realizată de colectivul de cercetare. b. Instrumentele au fost pretestate în mai multe rânduri c. S-au realizat instrucţiunile necesare şi documentele aferente instrumentului de cercetare d. Pentru aplicarea numărului de chestionare preconizat au fost selectaţi un număr de 178 de operatori de interviu, studenţi ai specializărilor: Sociologie, Asistenţă Socială, Asistenţă Socială Teologie Ortodoxă, Ştiinţe Politice şi Psihologie. e. Fiecare operator a fost instruit cu privire la următoarele aspecte ale culegerii datelor de pe teren: - contactarea subiecţilor; - planificarea aplicării instrumentului de cercetare; - aplicarea instrumentului de cercetare; - completarea documentelor aferente instrumentelor de cercetare f. În plus, fiecare dintre operatori a primit un set de instrucţiuni detaliate referitoare la modalitatea de aplicare a instrumentelor de cercetare. 2. Culegerea datelor a. perioada de aplicare a instrumentului a fost 10 martie-1 aprilie 2003 b. a fost elaborat un chestionar de verificare, cuprinzând date 3. Verificarea muncii de teren a. a fost realizată în perioada 10 martie-1 mai 2003, de 11 operatori. b. verificarea s-a desfăşurat atât telefonic cât şi pe teren, la adresă. c. operatorii de verificare au aplicat, telefonic sau la adresă, un chestionar special cuprinzând întrebări despre efectuarea interviului, durata acestuia, persoanele cu care s-a efectuat, ca şi întrebări, alese aleator, din chestionarul iniţial. d. Datele verificării au fost introduse şi confruntate cu chestionarele primite pe teren şi documentele adiacente. e. Au fost verificate un procent de aproximativ 15% de chestionare. f. În urma verificării au fost identificate acele chestionare incorect aplicate, care au fost eliminate din baza de date. 4. Introducerea chestionarelor în baza de date a. a fost realizată în perioada 20 martie-1 mai 2003 b. numărul de operatori de introducere date a fost de 14. 7

8 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ c. această operaţie s-a desfăşurat începând cu primirea primei ture de chestionare de pe teren. 5. Verificarea bazei de date a. s-a urmărit identificarea greşelilor de introducere şi a eventualelor inadvertenţe în chestionarele aplicate. b. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5-20 mai 6. Elaborarea raportului de cercetare. a. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5 mai-1 iunie. b. la baza raportului de cercetare au stat prelucrări complexe, utilizând cele mai noi pachete de programe de baze de date, calcul tabelar, analiză statistică, aplicaţii grafice şi programe specializate de analiză a sărăciei. c. în perioada amintită au avut loc un număr de 5 consultări cu personalul ASCO, în special pentru documentaţia în vederea realizării obiectivelor nr. 6 (stabilirea unui set de criterii folosite de către prestatorii de servicii sociale din municipiu pentru testarea mijloacelor în alocarea transferurilor sociale) şi 8 (Formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea procedurilor de relaţii cu publicul ale Administraţiei Sociale Comunitare) Unitatea de analiză Ancheta a cuprins gospodăriile din municipiul Oradea care cuprind cel puţin un membru cu drept de vot. Eşantionul planificat al acestei anchete a fost de 3000 de gospodării. Eşantionul realizat în cadrul cercetării a fost de 2550 de cazuri. Modalitate de selecţie Selecţia gospodăriilor s-a făcut stratificat aleatoriu. Criteriul de stratificare a fost secţia de votare. Au fost selectaţi subiecţi din toate secţiile de votare. Modalitatea de selecţie din fiecare secţie de votare a fost aleatoare sistematică (metoda pasului). Cadrul de eşantionare l-au constituit listele electorale. Cum am selectat aleatoriu gospodăriile? O întrebare care se poate ridica este cum s-a realizat un eşantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eşantionare care cuprind indivizi? Dacă am fi selectat aleatoriu doar indivizi, probabilitatea de includere în eşantion a familiilor ar fi fost direct proporţională cu numărul de membri cu drept de vot din familie. Pentru a egaliza probabilităţile de includere în eşantion între diferitele familii cu număr mai mic sau mai mare de membri cu drept de vot am folosit, o restricţie utilizată uneori în eşantionări de acest fel: s-a ales din listă gospodăria corespunzătoare reieşită prin aplicarea metodei pasului doar dacă este prima înregistrare din listă la adresa respectivă. O simplă aritmetică arată că 8

9 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ în acest caz, probabilitatea de a intra în eşantion a familiilor cu 1, 2, 3 ş.a.m.d. membri cu drept de vot este aceeaşi. Procedura nu egalizează însă probabilităţile şi pentru numărul total de membri de familie, copii neavând drept de vot nefiind incluşi în listele electorale. Cu alte cuvinte, este posibil ca eşantionul nostru să conţină distorsiuni în ceea ce priveşte distribuţia gospodăriilor după numărul de membri fără drept de vot, mai ales copii. Rata de refuzuri s-a încadrat în intervalele aşteptate pentru astfel de anchete în mediul rural aproximativ 15%. Chestionarul Instrumentul de culegere a datelor a cuprins itemi grupaţi pe următoarele mari capitole: - Roster de înregistrare a caracteristicilor socio-demografice ale familiei - Roster pentru înregistrarea tuturor veniturilor din familie. Veniturile din transferuri sociale au fost înregistrate în detaliu şi în mod exhaustiv - Consumul gospodăriei în luna de referinţă (februarie) pe mai bine de 100 de categorii de produse şi servicii alimentare şi nealimentare - Alţi indicatori obiectivi ai calităţii vieţii locuinţă, dotare materială - Accidente economice, demografice, de sănătate sau sociale, cu efecte asupra nivelului de trai din ultimii 2 ani - Indicatori ai îndatorării familiei - Indicatori ai riscului de pierdere al locuinţei - Indicatori ai modalităţi de utilizare a serviciilor de transport în comun local. - Indicatori ai capitalului social al familiei. Reprezentativitatea eşantionului Dată fiind procedura de selecţie bazată pe gospodării, reprezentativitatea eşantionului este testată atât în privinţa caracteristicilor gospodăriei cât şi în privinţa caracteristicilor persoanei. Pentru testare am folosit datele preliminare din recensământul Caracterul limitat al acestor date ne-a permis doar testarea câtorva caracteristici. Caracteristici ale persoanelor Distribuţia după sex cât şi cea după naţionalitate este conformă cu datele din recensământ. Abaterile de la datele din recensământ se menţin în limita erorii standard a eşantionului. 9

10 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Tabel 1. Distribuţia persoanelor după sex, comparativ cu datele din recensământ Eşantion Recensământ 2002 Masculin 46,4% 47,7% Feminin 53,6% 52,3% Total 100% 100% Tabel 2. Distribuţia persoanelor după naţionalitate, comparativ cu datele din recensământ Eşantion Recensământ 2002 Română 72,1% 70,3% Maghiară 25,9% 27,5% Rromă 1,7% 1,2% Germană 0,2% 0,3% Altă naţionalitate 0,1% 0,7% TOTAL 100,0% 100,0% Date privind gospodăria În privinţa gospodăriei au fost luate în considerare date privind numărul de persoane în gospodărie, numărul de camere pe persoană, suprafaţa locuibilă pe persoană şi utilităţile gospodăriei. Tabel 3. Distribuţia gospodăriilor în funcţie de numărul de persoane/gospodărie, numărul de camere/persoană şi suprafaţa locuibilă/persoană, comparativ cu datele din recensământ Eşantion Recensământ 2002 Numărul de camere/persoană 1,0 0,9 Numărul de persoane din gospodărie 2,7 2,6 Suprafaţa locuibilă/persoană (în mp) 16,9 14,3 Şi estimările privind gospodăriile incluse în eşantion sunt reprezentative, diferenţele faţă de datele din recensământ menţinându-se în limita maximă admisă. Tabel 4. Utilităţile gospodăriei, comparativ cu datele din recensământ Eşantion Recensământ 2002 Alimentare cu apa în locuinţă 96,0% 95,3% Canalizare din reţeaua publică sau din sistem propriu 94,1% 93,0% Încălzire prin termoficare sau de la reţea proprie 82,0% 80,2% 10

11 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Metodologia de măsurare a sărăciei Pentru a măsura sărăcia la orice nivel este nevoie de două măsuri: un indicator numeric al bunăstării şi un prag al sărăciei. A măsura sărăcia constă, în varianta cea mai simplă, stabilirea procentului de indivizi, sau de familii care se află sub respectivul prag. Stabilirea ambelor măsuri ridică anumite probleme şi implică decizii, astfel că le vom descrie pe scurt. Măsurarea bunăstării: agregat de venituri sau agregat de consumuri? Există două modalităţi general folosite pentru măsurarea cantitativă a bunăstării, la nivel de familie sau la nivel de individ. O soluţie pretinde înregistrarea tuturor veniturilor corespunzătoare unei perioade de referinţă. Cealaltă soluţie solicită agregarea tuturor consumurilor realizate de unitatea de analiză în perioada de referinţă. În realizarea obiectivelor cercetării noastre am optat pentru o măsurare a sărăciei pe baza unui agregat de consumuri şi validarea rezultatelor respective prin agregatul de venituri. Deşi procedura pare mai greoaie decât cea bazată pe venituri, avem argumente serioase în favoarea acestei opţiuni: 1. Bunăstarea materială înseamnă în fond capacitatea de a consuma. Din acest punct de vedere, folosirea agregatului de consum este un indicator mai valid decât suma veniturilor pentru calitatea obiectivă a vieţii. 2. Folosirea agregatului de venituri este recomandată mai ales pentru societăţile dezvoltate în care familiile achiziţionează de pe piaţă bunurile şi serviciile pe care le consumă. În societăţile mai puţin dezvoltate, o bună parte din ceea ce se consumă provine fie din producţie proprie fie este obţinut de gospodărie pe canale care ocolesc pieţele şi schimbul monetarizat (daruri, schimb în natură etc.). În varianta măsurării bunăstării prin totalul veniturilor, familiile care consumă mult din ceea ce produc sau primesc multe daruri în natură vor apare mai sărace decât sunt în realitate. România este încă, socotim, genul de societate în care o parte importantă a bunurilor şi serviciilor de consum sunt obţinute altfel decât prin achiziţionare pe piaţă. 3. Veniturile sunt subdeclarate, de cele mai multe ori, din motive evidente, în timp ce consumurile nu suferă de aceleaşi distorsiuni. Acest motiv metodologic ne-a orientat alegerea în primul rând, luând în considerare şi experienţa echipei de cercetare în înregistrarea veniturilor gospodăriilor în cercetările noastre anterioare. Observăm că avantajele şi dezavantajele celor două metode depind mai ales de contextul socio-economic. Nu este de mirare că Uniunea Europeană foloseşte un agregat monetar al bunăstării, în timp ce Banca Mondială recomandă ţărilor în curs de dezvoltare utilizarea măsurii consumului. Institutul Naţional de Statistică 11

12 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ din România utilizează o măsură a bunăstării materiale bazată pe consumuri, mai ales datorită ponderii mari a economiei informale şi a autoconsumului, care scapă circuitelor monetare. Pragurile sărăciei În măsurarea sărăciei, limita folosită pentru identificarea gospodăriilor şi persoanelor sărace pragul sărăciei este calculat şi el în diferite moduri. O primă distincţie este între pragurile relative şi absolute. Pragurile absolute fixează limita respectivă la o valoare normativă convenţională determinată indiferent de datele, stabilite în funcţie de anumite considerente. Astfel, Comisia Naţională de Statistică foloseşte, în calculele proprii privind incidenţa sărăciei un prag alimentar de 2505 calorii/zi, pe adult echivalent. Banca Mondială foloseşte adeseori în studiile sale, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, un prag monetar de 1 dolar pe zi/ adult echivalent. Pragul alimentar are dezavantajul de a introduce multe convenţii, mai ales în stabilirea valorii calorice a consumurilor alimentare şi de a fi puţin flexibil la modificările din stilurile de consum ale persoanelor şi gospodăriilor, mai ales dacă se foloseşte un coş alimentar standard. Pe de altă parte, urmărirea în timp a fenomenului sărăciei este posibilă mai degrabă cu praguri absolute. Pragurile relative sunt stabilite de obicei ca puncte de pe scala agregatelor de consum sau de venituri construite pe datele care se evaluează. Ele au calitatea de a fi flexibile pentru diferite situaţii faţă de care decidenţii trebuie să reacţioneze dar sunt specifice momentului în care sunt culese datele comparaţiile între diferitele rate calculate cu acelaşi prag relativ dar la momente diferite fiind destul de distorsionate de modificările în timp ale structurii consumului. În trecut, pragurile se stabileau ca şi procent din media măsurii bunăstării, de obicei 40% din medie pentru pragul sărăciei severe şi 60% pentru pragul sărăciei simple. S-a constatat faptul că aceste praguri erau foarte sensibile la valori aberante mari ale indicatorului bunăstării, motiv pentru care în ultimii ani institutele de specialitate au optat pentru folosirea medianei măsurii bunăstării în locul mediei, aceasta fiind insensibilă la valori extreme. Pentru această măsură a bunăstării se recomandă de către Uniunea Europeană de pildă - pragul de 50% pentru identificarea sărăciei severe şi 60 sau chiar 70% pentru identificarea sărăciei simple. Am socotit că maniera cea mai fezabilă şi adecvată obiectivelor cercetării noastre de stabilire a incidenţei sărăciei este prin folosirea unor praguri relative calculate pe baza medianei agregatelor de consum calculate. Practic, pentru identificarea gospodăriilor aflate în sărăcie severă, vom utiliza pragul de 50% din mediană iar pentru identificarea celor aflate în sărăcie simplă 60%. Cele două praguri ale sărăciei Literatura şi experienţa metodologică privind măsurarea bunăstării şi construcţia ratelor sărăciei nu este unanimă în ceea ce priveşte construcţia agregatului de 12

13 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ consum. Principala diferenţă priveşte includerea valorii de întrebuinţare a locuinţelor ca şi pe cea a bunurilor de folosinţă îndelungată în agregatul de consum. Banca Mondială recomandă includerea unor chirii imputate bunurilor deţinute în gospodărie, inclusiv a locuinţelor deţinute în folosinţă, ca şi expresie a valorii de întrebuinţare a respectivelor bunuri. Argumentele sunt logice: în cazul chiriaşilor, plăţile efectuate de aceştia intră în agregatul de consum, ceea ce le creşte măsura bunăstării, în timp ce proprietarii de locuinţe, care sunt în mod evident avantajaţi faţă de neproprietari, par a fi mai săraci tocmai pentru că nu plătesc nimic pentru ceea ce deţin! Acelaşi argument funcţionează şi pentru bunurile de întrebuinţare îndelungată maşini de spălat, automobile etc. În schimb, sumele cheltuite pentru achiziţionarea acestor bunuri nu se mai includ în agregatul de consum, în caz contrar sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziţii importante tinzând să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiştii Institutului Naţional de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcţia agregatului de consum, cu motive temeinice. Ei argumentează că bunurile de folosinţă îndelungată din România sunt de multe ori foarte vechi şi cu o valoarea foarte scăzută, fiind nocive pentru măsurarea sărăciei deoarece deţinerea lor nu este neapărat un indicator al bunăstării. În plus, deţinerea locuinţelor nu este un indicator al bunăstării având în vedere modalităţile neeconomice şi mai ales politice prin care actuala structură a proprietăţii imobiliare din România a fost stabilită. Evident că este greu de făcut o alegere între cele două opţiuni, mai ales că, precum se va vedea, cele două soluţii de calcul al agregatului de consum nu produc întotdeauna rezultate identice când sunt identificate gospodăriile sărace. Din acest motiv am hotărât să tratăm problemele din acest studiu cu ambele abordări în paralel. Aceasta va face vizibilă sensibilitatea măsurării sărăciei la opţiuni metodologice şi va permite susţinerea unor decizii pentru studii similare viitoare. În paginile următoare vom face referire de la cele două modalităţi de calcul al bunăstării ca agregat de consum simplu şi agregat de consum cu bunuri şi locuinţe. Agregatul de consum simplu cuprinde consumurile alimentare, nealimentare, serviciile şi cheltuielile de întreţinere a locuinţei exclusiv chiriile pentru luna de referinţă februarie. Agregatul de consum cu bunuri şi locuinţă cuprinde pe lângă consumurile din agregatul de consum simplu şi valoarea de întrebuinţare a bunurilor durabile deţinute de gospodărie şi valoarea de utilizare a locuinţei. Din consumuri am exclus achiziţiile mari şi cheltuielile accidentale care pot spori în mod artificial indicatorul bunăstării cum ar fi achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată sau cadourile date le nunţi sau botezuri, investiţiile care în nici un caz nu sunt identice cu consumurile, la fel precum şi anumite 13

14 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ cheltuieli, cum sunt cele pentru medicamente, care sunt de fapt asociate cu o scădere a bunăstării şi ar distorsiona măsura consumului. Calcularea valorii de utilizare a bunurilor de utilizare îndelungată şi a locuinţelor a presupus proceduri mai complicate. Ambele categorii de valori au fost imputate gospodăriilor ca şi chirii. Cea mai laborioasă a fost procedura de imputare a valorii de utilizare a bunurilor durabile. Valoarea de utilizare a bunurilor a fost stabilită ca o fracţiune de 10% din valoarea actuală de piaţă a respectivului bun (corespunzătoare de fapt unei chirii lunare de 10% din preţul bunului - pentru majoritatea bunurilor valoarea recomandată de Banca Mondială pentru ţările din această regiune). Cunoaşterea valorii actuale de piaţă a bunului însă presupune un calcul mai complicat: ea este funcţie de trei caracteristici: - valoarea iniţială a bunului - vechimea bunului - rata de devalorizare a bunului în timp Ceea ce nu se cunoaşte pe baza datelor noastre este valoarea iniţială şi variaţia în timp a valorii produsului, în schimb se cunoaşte vechimea. Pe baza informaţiilor culese prin interviuri cu specialişti din domeniul vânzărilor de bunuri de utilizare îndelungată, am stabilit preţuri medii pentru respectivele produse cumpărate noi cât şi funcţiile de devalorizare a produselor în timp. Am constata că, în esenţă, bunurile durabile sunt de două feluri în ceea ce priveşte rata devalorizării: cele a căror valoare de piaţă descreşte liniar în funcţie de timp şi cele a căror valoare descreşte exponenţial urmând graficul unei funcţii inverse cu o descreştere rapidă la început urmată de o devalorizare lentă. Am calculat valorile actuale de piaţă ale bunurilor deţinute de familii pe baza acestor parametri, realizând ajustările necesare acolo unde funcţiile de descreştere a valorii de piaţă au produs estimări mult depărtate de realitatea din teren. Calculul valorii de întrebuinţare a locuinţelor a fost mai simplu. Această măsură este identică cu chiria plătită în cazul chiriaşilor. Pentru proprietari sau cei care locuiesc cu titlu gratuit se impută chiriile valabile pe piaţă la momentul de referinţă pe piaţa imobiliară. Potrivit specialiştilor de pe piaţa imobiliară pe care i-am consultat, valoare chiriilor este dependentă de numărul de camere şi de suprafaţa locuibilă. Având ambele informaţii înregistrate în anchetă, nu ne-a fost dificil să realizăm imputarea valorii de utilizare a locuinţelor. Scale de echivalenţă Valoarea consumului familiei trebuie standardizată prin mărimea acesteia şi prin efectele de mărime pe care numărul de membri ai gospodăriei le are asupra consumului individual. Întrucât copiii consumă mai puţin decât adulţii, ei trebuie echivalaţi cu fracţiuni de adulţi. În plus, familiile reprezintă unităţi de producţie şi consum care produc pentru membri lor efecte de mărime, relaţia dintre mărimea familiei şi cantitatea totală necesară pentru consum de aceeaşi utilitate fiind descrescătoare. Efectul de mărime se obţine datorită consumului în comun 14

15 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ al multor utilităţi, cum ar fi electricitatea, apa, încălzirea, bunurile de folosinţă îndelungată, etc. Aceste două efecte sunt luate în calcul în scala de echivalenţă folosită la calcularea numărului de adulţi echivalenţi ai fiecărei gospodării din această anchetă. Formula acestei scale este cea mai nouă pentru acest calcul, recomandată de Comisia Naţională de Statistică: AE=(A+αC) θ, unde A este numărul adulţilor din familie persoane peste 14 ani, C reprezintă numărul copiilor, persoane sub 14 ani, α reprezintă coeficientul de echivalare a copiilor cu adulţii iar θ reprezintă coeficientul efectului de mărime. Pentru calculele noastre am folosit α=0,7 iar θ=0,9. 15

16 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Rezultate Distribuţiile consumului după cele două modalităţi de calcul a agregatelor Figura 1. Histograma consumului simplu 300 Frecvente , , ,000 Consum simplu pe adult echivalent Figura 2. Histograma consumului cu bunuri şi locuinţe 300 Frecvente , , ,000 Consum cu bunuri si locuinte pe adult echivalent 16

17 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ O comparaţie simplă între cele două histograme indică faptul că distribuţiile sunt asemănătoare, doar scala fiind modificată datorită valorilor mult mai mari pe care le presupune cel de-al doilea mod de calcul. Figura 3. Consumul pe adult echivalent pe decile Media consumului pe adult echivalent pe decile de consum echivalent Linia reprezintă pragul sărăciei Figura 4. Consumul pe adult echivalent pe decile, la calcul cu bunuri şi locuinţe Media consumurilor pe adult echivalent pe decile de consum calculat cu bunuri şi locuinţe

18 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ La fel, distribuţiile agregatelor de consum pe adult echivalent pe decilele corespunzătoare sunt similare. Tipuri de consum şi bunăstare Figura 5. Consumul alimentar, nealimentar, valoarea bunurilor şi a locuinţelor pe decilele agregatului simplu de consum pe adult echivalent Consumuri pe tipuri pe adulţi echivalenţi pe decilele agregatului de consum simplu Valoarea bunurilor durabile pe adult echivalent Valoarea locuintelor pe adult echivalent Consumul alimentar pe adult echivalent Consum nealimentar pe adult echivalent Figura 6. Consumul simplu, valoarea bunurilor şi a locuinţelor pe decilele agregatului de consum cu bunuri şi locuinţe pe adult echivalent Consumuri pe adult echivalent, de diferite tipuri pe decilele agregatului de consumului cu bunuri si locuinta pe adult echivalent Valoarea bunurilor durabile pe adult echivalent Valoarea locuintelor pe adult echivalent Consumul alimentar pe adult echivalent Consum nealimenta r pe adult echivalent

19 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ O simplă comparare a celor două grafice permite câteva constatări referitoare la validitatea celor două modalităţi de măsurare a bunăstării gospodăriilor: Agregatul de consum simplu nu are o relaţie monoton crescătoare cu valoarea de întrebuinţare a locuinţelor; în schimb celelalte tipuri de consumuri sunt prezise destul de bine de către situarea pe această măsură a bunăstării. Mai mult, de la decila întâia până la penultima, valoarea locuinţelor este relativ constantă, forma curbei fiind sinuoasă, deşi au loc sporuri substanţiale ale consumurilor. Aceasta indică relativa indiferenţă a valorii bunurilor imobiliare faţă de posibilităţile de consum simplu, de fiecare zi, ale gospodăriei, fenomen care îşi are originea în câteva distorsiuni ale pieţei imobiliare: privatizarea, pe considerente sociale, a locuinţelor proprietate de stat imediat după evenimentele din 1989, tendinţa gospodăriilor de a menţine proprietăţile imobiliare şi eventual de a le spori, indiferent de posibilităţile materiale, acest tip de proprietăţi fiind considerat cel mai sigur mod de tezaurizare, politicile constante de subvenţionare a costurilor de întreţinere a locuinţelor, mai ales a celor de la bloc, prin care statul a suportat o bună parte din aceste costuri permiţând marii majorităţi a proprietarilor să menţină costuri de întreţinere a proprietăţilor suportabile. În schimb, agregatul de consum care include valoare bunurilor şi pe cea a locuinţelor are o corelaţie pozitivă cu fiecare dintre cele patru tipuri de consumuri pe adult echivalent; Deşi agregatul include toate aceste tipuri de consumuri relaţia cea mai clară dintre agregat şi vreuna dintre componente este cea cu valoarea bunurilor de consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoţit la creşteri liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare şi al serviciilor şi a valorii locuinţelor, creşterea valorii bunurilor din gospodărie este în relaţie exponenţială de situarea în agregatul consumurilor. De aici se pot extrage mai multe concluzii - venit: o Efectul de venit există o tendinţă cu creştere exponenţială de transformare a sporurilor de venit în bunuri de folosinţă îndelungată, faţă de creşterea doar liniară a consumurilor alimentare, nealimentare, serviciilor sau a investiţiilor în locuinţă. o Valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată dintr-o gospodărie este un bun indicator al bunăstării acesteia. Autorul acestui material propune introducerea sa în agregatul de consum folosit în studiile româneşti privind sărăcia, alături de valoarea consumurilor alimentare, nealimentare şi a celor pentru locuinţă. Acestea sunt toate în corelaţie pozitivă. 19

20 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Concluzii Distorsiunile de pe piaţa imobiliară din ultimii 13 ani fac ca posibilităţile de consum ale gospodăriilor să nu fie corelate cu valoarea locuinţelor deţinute. Indicatorii cei mai buni ai bunăstării la nivel de familie sunt consumurile alimentare, nealimentare, de servicii şi bunurile de utilizare îndelungată aflate în dotarea gospodăriei. 20

21 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Pragurile sărăciei. Ratele sărăciei Sărăcie severă În varianta consumului simplu, pragul sărăciei severe, calculat la 50% din mediana consumului pe adult echivalent este de ,06225 lei. La acest prag, rata sărăciei severe, la nivel de gospodărie este de 10,7%. La nivel de persoane, rata sărăciei este de 12,03%. În schimb în varianta consumului şi a proprietăţilor, pragul creşte la lei, căruia îi corespunde o rată a sărăciei de 8,7%. Calculat la nivel de persoane, rata sărăciei este de 10,1%. Tabel 5. Sărăcia severă Agregat de Agregat de consum cu consum simplu bunuri şi locuinţe Pragul sărăciei severe (lei pe , ,0 adult echivalent) Rata sărăciei severe pe 10,7 8,7 gospodării (%) Rata sărăciei severe pe 12,03 10,1 persoane (%) Număr de săraci extins Sărăcia simplă Pragurile sărăciei simple sunt calculate la nivelul de 60% din mediana agregatelor de consum. Pragurile, ratele la nivel de gospodărie şi la nivel de persoane sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 6. Sărăcia simplă Agregat de consum simplu Agregat de consum cu bunuri şi locuinţe Pragul sărăciei simple (lei pe adult echivalent) , ,8 Rata sărăciei simple pe 16,7 16,5 gospodării (%) Rata sărăciei simple pe 19,13 20,74 persoane (%) Număr de săraci extins

22 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Observaţii Diferenţa constantă dintre ratele calculate la nivel de gospodărie şi cele calculate la nivel de persoane, care dau rate ale sărăciei mai mari, se datorează mărimii medii mai mari a familiilor sărace. Rata mai mare a sărăciei severe la agregatul de consum simplu faţă de agregatul cu bunuri şi locuinţe se datorează distribuţiei mai puţin inegale a proprietăţilor imobiliare în populaţia investigată. Această diferenţă însă dispare atunci când folosim un prag al sărăciei mai ridicat, precum se vede din Tabel 2. În paginile care urmează ne vom raporta doar la sărăcia severă. Aceasta afectează în cel mai mare grad posibilităţile de subzistenţă şi de viaţă socială normală ale persoanelor şi familiilor, necesită intervenţie urgentă şi imperativul analizării ei este cel mai puternic. Concluzii Rata sărăciei severe, calculată la pragul de 50% din mediana agregatului consumurilor simple este de 10,7% din gospodării şi 12,03% din persoane. Rata sărăciei simple, calculată la pragul de 60% din mediana agregatului consumurilor simple este de 16,07% la nivel de gospodărie iar la nivel de persoane de 19%. Ratele sărăciei severe calculate faţă de praguri stabilite pe agregatul de consum cu bunuri şi locuinţe sunt de 8,7%, respectiv 10,1% în timp ce rata sărăciei simple este de 16,5%, respectiv 20,74%. Deficitele Deficitele medii Calcularea necesarului de transferuri pentru persoanele sau gospodăriile identificate ca fiind sărace se bazează pe calcularea deficitelor. Acestea sunt, pur şi simplu, sumele pe adult echivalent necesare gospodăriilor sărace pentru a depăşi pragul sărăciei. Deficitele medii pentru cele două modalităţi de calcul a agregatului de consum sunt: Tabel 7. Deficite medii pentru cele două modalităţi de calcul a consumului agregat Medie (lei) Deficit mediu/ adult echivalent pentru agregatul de consum ,5 simplu Deficit mediu/ adult echivalent pentru agregatul de consum ,2 cu bunuri şi locuinţe Cifrele de mai sus sunt relevante pentru calculul necesarului de transferuri. Acesta este egal cu suma deficitelor extinse la nivelul întregii populaţii avute în vedere. Extinderea constă în calcularea numărului de gospodării sărace din populaţie numărul respectiv urmând a fi înmulţit cu deficitul mediu pe familie. 22

23 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Deficitul mediu pe familie este media deficitelor pe adult echivalent înmulţite cu numărul de adulţi echivalenţi din fiecare gospodărie. Prezentăm în tabelul de mai jos deficitele totale calculate pentru cele două variante ale sărăciei: Tabel 8. Calculul deficitului total anual al familiilor sărace Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţe Rata sărăciei pe gospodării Numărul gospodări ilor sărace Deficitul mediu pe familie (lei) Deficitul total (lei) Deficit actualizat la preţuri din mai 2003 şi la 30 de zile/lună Deficitul total în EURO (=37500 de lei) 10,7 8156, ,86E+09 7,59E ,7 6631, ,13E+10 1,46E Pentru a calcula deficitul total pe an, la nivelul preţurilor din mai 2003, înmulţim deficitul total cu 13,1 (corespunzător unui număr de zile mediu de 30 pe lună şi unei inflaţii lunare de 1% în martie şi aprilie. Diferenţele dintre ratele sărăciei calculate la nivel de gospodărie şi cele calculate la nivel de persoane se datorează faptului că gospodăriile sărace tind să aibă un număr mediu de persoane mai mare decât celelalte familii. Bunurile de utilizare îndelungată şi locuinţele au o influenţă puternică asupra pragului sărăciei. Introducerea celor două categorii de bunuri sporeşte cu mai mult de 100% a pragului de sărăcie. La acest spor, contribuţia cea mai puternică o deţine valoarea de întrebuinţare a locuinţei, valoare bunurilor având şi ea o influenţă care nu e de neglijat asupra agregatului de consum. Această constatare ne face să ne aşteptăm, că în varianta calculelor cu bunuri de folosinţă îndelungată şi a locuinţelor, distribuţia sărăciei să fie puternic determinată de modelele rezidenţiale din Oradea. Concluzie Deficitul total anual care trebuie acoperit pentru a ridica consumurile pe adult echivalent deasupra pragului sărăciei severe al gospodăriilor aflate sub acest prag este de EURO. 23

24 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Inegalitate. Profunzimea sărăciei Măsurile inegalităţii sociale În vreme ce măsurile sărăciei se referă la situaţia indivizilor sau gospodăriilor care se află la nivelul de jos al distribuţiei veniturilor sau consumurilor, inegalitatea este un concept mai larg în care se ia în considerare întreaga populaţie.dintre multele măsuri ale inegalităţii folosite în literatura de specialitate, am ales pentru măsurarea acestei variabile la nivelul municipiului Oradea indicele Gini standardizat. Acesta se bazează pe curba Lorenz, o curbă a frecvenţei cumulative care compară distribuţie unei variabile specifice (consumul, în cazul nostru), cu distribuţia uniformă care reprezintă egalitatea, şi care are forma unei diagonale a graficului. Cu cât este mai mare suprafaţa dintre cele două curbe, cu atât este mai mare inegalitatea în rândul populaţiei, în privinţa variabilei cercetate. Coeficientul Gini este o măsură a abaterii dintre cele două grafice. El ia valori de la 0 (egalitate extremă) la 1 (extremă inegalitate). Figura 7. Curbele Lorenz ale celor două tipuri de consum pe adult echivalent, pentru toate gospodăriile. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă. Curba Lorenz are o mare răspândire şi datorită caracterului său intuitiv: punctele aflate la pe curbă reprezintă cât la sută din consum (valoarea de pe axa verticală) este realizat de x % din gospodării (valoarea pe axa orizontală). De exemplu, din curba de mai sus, se poate trage concluzia că 90% din gospodării consumă 24

25 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ aproximativ 75 % din totalul pe Oradea, în vreme ce 10 % din gospodării consumă aproximativ 25%. După cum se poate observa şi din curbele Lorenz, utilizând consumului cu bunuri şi locuinţă obţinem o mai mică inegalitate în rândul gospodăriilor, după cum o atestă şi indicele Gini: Tabel 9. Indicele Gini pentru întreaga populaţie. Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,28 Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult 0,25 echivalent Venit pe adult echivalent 0,28 Veniturile pe adult echivalent prezintă o distribuţie similară, indicele Gini fiind identic cu cel al consumului. Distribuţia spaţială a inegalităţii Coeficientul Gini ne oferă o măsură a omogenităţii populaţiei din punctul de vedere al bunăstării. Distribuţia consumului pe cartiere ne dă o imagine despre cât de eterogenă este populaţia în aceste cartiere. După datele noastre, ea se cifrează în modul următor. Tabel 10. Indicii Gini pe cartiere, pentru consumul pe adult echivalent. Consum simplu pe adult echivalent 1. Eminescu 0,34 0,35 2. Tokai 0,24 0,19 3. Oncea 0,22 0,18 4. Iorga 0,35 0,29 5. Episcopia 0,36 0,20 6. Rogerius Sud 0,28 0,23 7. Rogerius Nord 0,26 0,23 8. Centru 0,27 0,31 9. Centru Muzeu 0,24 0, Centru Universitate 0,30 0, Centru 1 Decembrie 0,32 0, Cantemir 0,28 0, Velenţa 0,27 0, Nufărul 0,25 0, Ioşia Nord 0,26 0, Ioşia Calea Aradului 0,26 0, Ioşia 0,30 0,27 Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent 25

26 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ După cum se observă, cele mai mari inegalităţi există în cartierele Eminescu, Iorga şi Centru 1 decembrie, în vreme ce inegalităţile cele mai puţin pronunţate sunt întâlnite în cartierele Tokai, Oncea, Centru Muzeu. Un caz aparte îl reprezintă cartierul Episcopia, care are o mare eterogenitate în privinţa consumului, dar o mare omogenitate atunci când se iau în calcul bunurile şi locuinţa. Distribuţia inegalităţii pe categorii Alături de distribuţia spaţială a inegalităţii, de un real interes este cea pe tipuri de familii. Tipuri de gospodării Inegalitatea în privinţa consumurilor nu este distribuită uniform în funcţie de tipul gopdodăriei, după cum o arată tabelul următor: Tabel 11. Inegalitatea în funcţie de tipul gospodăriei Consum simplu pe adult echivalent Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent Persoană singură 0,32 0,26 Cuplu fără copii 0,26 0,20 Cuplu cu un copil 0,23 0,19 Cuplu cu 2 copii 0,23 0,18 Culu cu 3 sau mai mulţi copii 0,16 0,23 Familie monoparentală 0,24 0,24 Din punctul de vedere al consumului simplu, tipul de gospodării care prezintă cea mai pronunţată inegalitate sunt cele cu o singură persoană, ceea ce se datorează faptului că în această categorie întâlnim atât tineri singuri, cu consum mare, cât şi bătrâni singuri, cu consum mic. Chiar dacă se iau în calcul valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţei, acest tip de gospodărie prezintă cea mai mare inegalitate. 26

27 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 8. Curbele Lorenz pentru consumul simplu, în funcţie de tipul gospodăriei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă. La polul opus se află cuplurile cu 3 sau mai mulţi copii, care, după consumul simplu, prezintă cea mai mică inegalitate. Aceste gospodării au şi cea mai mare rată a sărăciei. Figura 9. Curbele Lorenz pentru consumul cu bunuri şi locuinţă, în funcţie de tipul gospodăriei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă. 27

28 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ În funcţie de ocupaţia capului de familie, inegalitatea în gospodării se prezintă în felul următor: Tabel 12. Inegalitatea în funcţie de tipul gospodăriei Ocupaţia capului gospodăriei Consum simplu pe adult echivalent Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent salariat 0,26 0,20 patron 0,27 0,22 şomer 0,23 0,21 pensionar 0,28 0,26 student 0,31 0,31 casnică 0,34 0,25 Din punctul de vedere al consumului simplu, tipul de gospodării care prezintă cea mai pronunţată inegalitate sunt cele al căror cap de familie este student sau casnică, după cum o arată şi figura următoare: Figura 10. Curbele Lorenz pentru consumul simplu, în funcţie de ocupaţia capului familiei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă. La polul opus se află gospodăriile al căror cap de familie este şomer, acestea fiind şi cele care, după consumul simplu, prezintă rate mari ale sărăciei. 28

29 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 11. Curbele Lorenz pentru consumul cu bunuri şi locuinţă, în funcţie de ocupaţia capului de familie. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă. Chiar dacă se iau în calcul valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţei, acest tip de gospodărie prezintă cea mai mică inegalitate. Alături de indicatori precum numărul şi procentul gospodăriilor sau indivizilor săraci, care oferă măsuri ale nivelului sărăciei, se mai utilizează şi indicatori ai profunzimii şi gravităţii sărăciei. Dintre aceştia, am calculat: - coeficientul Gini calculat pentru săraci - indicele Sen. Aşa cum am arătat mai sus, indicele Gini este o măsură a inegalităţii. Când este calculat pentru săraci, el ne oferă o măsură a gravităţi sărăciei. Cu cât este mai mare valoarea acestui indice, cu atât există un procent mai ridicat de indivizi aflaţi în sărăcie extremă. Am trasat curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent pentru ambele tipuri de gospodării sărace (calculate atât la pragul de sărăcie simplă cât şi la pragul de sărăcie cu bunuri şi locuinţe. 29

30 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Figura 12. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă. Acestei distribuţii îi corespund următoarele valori ai indicelui Gini: Tabel 13. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,16 Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult 0,30 echivalent Se observă marea inegalitate, în privinţa consumului incluzând valoarea de întrebuinţare a bunurilor şi a locuinţei, la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Pentru gospodăriile sărace calculate pe baza consumului cu locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată, curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent arată după cum urmează: 30

31 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 13. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului cu bunuri şi locuinţă. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă. Ca şi în cazul consumului pe ansamblul gospodăriilor, utilizarea consumului cu bunuri şi locuinţă ne face să obţinem o mai mică inegalitate în rândul gospodăriilor, după cum o atestă şi indicii Gini: Tabel 14. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,23 Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent 0,18 Rezultatele constatate întăresc constatarea că, dintre cele două modalităţi de calcul ale sărăciei, cea pe baza consumului care include şi valoarea de utilizare a locuinţei şi a bunurilor de folosinţă îndelungată este cea mai adecvată.indicele Gini pentru săraci nu sunt mai mari de 0,18, ceea ce arată că gravitatea sărăciei în municipiul Oradea. Indicele Sen, care combină elemente legate de numărul gospodăriilor sărace, profunzimea sărăciei şi distribuţia sărăciei în cadrul grupului, are următoarele valori: 31

32 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Tabel 15. Coeficientul Sen Consum simplu pe adult echivalent 4,6 % Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent 5,7 % În cazul consumului simplu, interpretarea este că 4,6 % din consumuri ar trebui să se redistribuie pentru a ridica gospodăriile sărace peste pragul sărciei. În cazul valorii de întrebuinţare a bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţei, procetul care s-ar cere redistribuit este de 5,7 %. Conchidem de aici că profunzimea şi gravitatea sărăciei, în municipiul Oradea, sunt moderate. 32

33 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Dotarea gospodăriei cu bunuri şi sărăcia. Care bunuri prezic situarea faţă de pragul sărăciei? Relaţiile stabilite anterior dintre bunăstarea generală a familiei şi înzestrarea ei cu bunuri de folosinţă îndelungată pot să fie testate imediat grafic. În graficele de mai jos am indicat procentul gospodăriilor aflate deasupra şi sub cele două praguri ale sărăciei severe care deţin bunurile de folosinţă îndelungată incluse în chestionar. Am ordonat bunurile în ordinea crescătoare a frecvenţei deţinerii lor de către familiile care nu sunt sărace. Figura 14. Înzestrarea cu bunuri Dotarea cu bunuri - săraci identificaţi cu agregatul de consum simplu aragaz frigider TV color telefon aspirator maşină de spălat automată automobil celular congelator sub pragul sărăciei peste pragul sărăciei maşină de spălat simplă PC cuptor cu microunde video În ambele modalităţi de calcul al agregatului de bunăstare, gospodăriile sărace reies ca fiind mult mai prost înzestrate cu bunuri de folosinţă îndelungate decât cele care sunt deasupra pragului sărăciei. Deţinerea unei maşini de spălat simple pare a fi o emblemă a sărăciei, deoarece ponderea familiilor sărace care deţin astfel de aparat este chiar mai mare decât cea a familiilor aflate deasupra pragului sărăciei. Nu sunt foarte mari diferenţe între procentele de înzestrare obţinute cu cele două agregate de consum cu excepţia deţinerii unui automobil. Acesta pare a fi itemul care pare a diferenţia între săracii identificaţi prin consum simplu şi cei identificaţi prin luarea în considerare a bunurilor şi a locuinţelor cei din cea de-a doua categorie nu deţin decât într-o pondere neglijabilă automobile. Pentru a identifica itemii care diferenţiază cel mai bine gospodăriile bogate de cele sărace ne vom raporta la graficul (Figura 8) care cuprinde săracii identificaţi pe baza agregatului de consum cu bunuri şi locuinţe, între cele două 33

34 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ caracteristici relaţia fiind mai puternică. Din grafic reies diferenţe mari în procentele deţinătorilor între cei aflaţi sub şi deasupra pragului sărăciei pentru automobil, video, PC, congelator şi cuptor cu microunde pentru care procentul săracilor care le deţin este cel mult un sfert din cel al familiilor aflate deasupra pragului sărăciei care au aceste bunuri în dotare şi maşina de spălat automată şi celularul pentru care procentul săracilor deţinători este cel mult jumătate din cel al celor care nu sunt săraci care le deţin. Figura 15. Înzestrarea cu bunuri Dotarea cu bunuri - săraci identificaţi cu agregatul de consumuri cu bunuri şi locuinţe aragaz frigider TV color telefon fix aspirator maşină de spălat automată automobil congelator celular maşină de spălat simplă PC cuptor cu microunde video sub pragul sărăciei peste pragul sărăciei Asemenea calcule sunt aproximative şi nu contribuie prea mult la identificarea bunurilor de folosinţă îndelungată care constituie predictori ai situării familiei sub sau deasupra pragului sărăciei. Majoritatea acestor bunuri sunt covariate iar folosirea bunurilor de mai sus ca indicatori ai sărăciei ar putea produce erori, deoarece graficul de mai sus nu indică contribuţia fiecărui bun la bunăstarea gospodăriei. Modalitatea de a găsi setul de bunuri care influenţează în mod independent cel mai clar poziţia gospodăriilor faţă de pragul sărăciei cea mai convenabilă este regresia logistică multiplă. Prezentăm mai jos rezultatele modelării pentru cele două variante de calcul al agregatului de consum: 34

35 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Tabel 16. Regresii logistice ale înzestrării cu bunuri şi sărăciei 1 Sărac agregat simplu Sărac agregat de consumuri cu bunuri şi locuinţe video cuptor cu microunde PC maşină de spălat simplă + celular - - congelator - - automobil - maşină de spălat automată - aspirator - telefon fix - - TV color - frigider - aragaz R 2 Nagelkerke 0,165 0,198 Tabelul de mai sus produce rezultate net diferite de constatările impresioniste bazate pe grafice. Concluziile care pot fi extrase pe baza regresiilor logistice sunt următoarele: - Nu poate fi stabilită apartenenţa gospodăriei la categoria săracilor doar pe baza înzestrării cu bunuri decât cu o mare eroare (între 84 şi 80%). - În schimb, deţinerea acestor bunuri poate fi un criteriu de clasificare a gospodăriei din punctul de vedere al bunăstării, existând asocieri clare între deţinerea lor şi situarea faţă de pragul sărăciei - Bunurile de folosinţă îndelungată care indică în modul cel mai clar starea materială a gospodăriei sunt telefoanele celulare şi aparatele de telefonie fixă. Acestea au coeficienţi semnificativi pentru ambele modele. - În afara telefoanelor mobile şi a celor fixe, predictori puternici ai situării sub pragul sărăciei în funcţie de agregatul de consum cu bunuri şi locuinţe sunt înzestrarea cu frigider şi automobile. Automobilul mai cu seamă, are un impact deosebit de puternic asupra situării deasupra pragului sărăciei. În concluzie, într-un chestionar de anchetă socială am recomanda înregistrarea, pe lângă alte informaţii, deţinerii acestor bunuri de folosinţă îndelungată telefon mobil funcţional, telefon fix (eventual abonament de telefonie fixă, frigider şi automobil). 1 Semnul negativ indică faptul că prezenţa bunului saltă gospodăria deasupra pragului sărăciei iar semnul pozitiv invers. Haşura semnifică coeficienţi de regresie semnificativi sub pragul de 0,

36 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Incidenţa sărăciei în diferite categorii sociale Sărăcia are o clară determinare socială. Ea exprimă şansele sociale diferenţiate ale celor care au diferite caracteristici socio-demografice. Identificarea principalelor categorii de beneficiari ai transferurilor sociale trebuie să pornească de la stabilirea relaţiilor dintre caracteristicile persoanei sau/şi ale familiei şi riscul sărăciei. În cele ce urmează vom prezenta incidenţa sărăciei în diferite categorii sociale, care desciu resurse socio-economice diferite, prezentând rezultatele atât pentru cazul calculului agregatului de consum simplu cât şi pentru cazul calculului incluzând valoarea de utilizare a bunurilor de consum şi a locuinţei. Sexul Datele noastre confirmă într-o oarecare măsură vechea constatare că incidenţa sărăciei este mai mare în rândul populaţiei feminine. Tabel 17. Sex şi rata sărăciei; numărul de săraci extins pe sexe Consum Numărul Consum cu Numărul simplu persoanelor bunuri şi persoanelor aflate sub locuinţe aflate sub pragul sărăciei extins (consum pragul sărăciei extins (consum cu bunuri şi locuinţe) simplu) Bărbaţi 11,7% ,12% 9950 Femei 12,4% ,66% Diferenţele care reies din tabelele de mai sus sunt la limita semnificaţiei statistice. Pe baza lor nu se poate infera că femeile din Oradea suferă de o incidenţă semnificativ mai mare a sărăciei decât bărbaţii. Naţionalitatea Tabel 18. Etnia şi rata sărăciei Consum simplu Număr de săraci extins Consum cu bunuri şi locuinţe Număr de săraci extins Români 10, , Maghiari 14, , Roma 44, ,

37 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Incidenţa sărăciei pe naţionalităţi oferă rezultate oarecum surprinzătoare. O primă constatare este rata mare a sărăciei în rândul populaţiei de naţionalitate maghiară, în comparaţie cu populaţia de naţionalitate română. Aceasta îşi are explicaţia în caracterul îmbătrânit al populaţiei maghiare din Oradea şi al resurselor de consum, inclusiv financiare, precare de care acest segment al populaţiei dispune atât datorită vârstei cât şi datorită lipsei de relaţii exterioare oraşului care pot constitui un canal de obţinere în afara căilor monetare de resurse pentru consum. Cealaltă constatare, în concordanţă cu constatări anterioare, este rata extrem de mare a sărăciei în rândul populaţiei rome. Şi mai interesant este faptul că rata sărăciei este mult mai mare atunci când agregatul de consum include şi valoare bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţelor. De aici se poate înţelege faptul că populaţia roma are un grad de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată şi cu locuinţe mult mai slab decât al celorlalte categorii de etnie: la acelaşi nivel al consumului simplu agregat precum l-am definit anterior valoarea bunurilor deţinute şi a locuinţelor în care locuiesc persoanele de etnie roma este mult mai mică. În acest caz putem să fim de acord că aceste caracteristici constituie indicatori valoroşi ai calităţii vieţii. Vârsta Tabel 19. Ratele sărăciei pe grupe de vârstă Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţă 0-17 ani 13,6% 16,0% de ani 10,8% 9,3% peste 60 de ani 15,6% 11,2% Tabel 20. Număr de persoane sărace extins, pe categorii de vârstă Număr de săraci la pragul de 50% din mediana agregatului de consum simplu Numărul de săraci la pragul de 50% din mediana agregatului de consum cu bunuri şi locuinţe Persoane de la 0 la 5 ani Persoane de la 6 la 10 ani Persoane de la 11 la 14 ani Persoane de la 15 la 18 ani Persoane de la 19 la 25 ani Persoane de la 26 la 30 de ani Persoane de la 31 la 40 de ani Persoane de la 41 la 50 de ani Persoane de la 51 la 60 de ani Persoane de la 61 la 70 de ani Persoane de la 71 la 80 de ani Persoane de la 81 la 90 de ani Persoane peste 90 de ani

38 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Apartenenţa la o grupă de vârstă sau alta este un predictor important al ratei sărăciei. Grupurile de vârstă cel mai expuse la sărăcie sunt copii (de până la 18 ani) şi persoanele vârstnice (peste 60 de ani). În raport cu cele două praguri ale sărăciei, cele două grupuri de vârstă se poziţionează distinct. Astfel, copiii sunt mai expuşi riscului sărăciei decât media numai atunci când ea este calculată adăugându-se valoarea bunurilor şi a locuinţei, ceea ce semnifică faptul că existenţa copiilor este asociată negativ cu cantitatea şi calitatea locuinţei şi a bunurilor de folosinţă îndelungată din gospodărie. Figura 16. Ratele sărăciei la minori 20% 18% 16% 14% 12% 10% 8% 6% 4% 2% 0% Procentul persoanelor sărace între 0 şi 17 ani, pe categorii de vârstă 0-5 ani 6-10 ani ani ani Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă În schimb, vârstnicii sunt în mai mare măsură expuşi riscului sărăciei decât media numai în privinţa consumului; atunci când se adaugă valoarea bunurilor şi a locuinţei, diferenţa faţă de medie nu este semnificativă, ceea ce arată că această categorie de vârstă nu are un deficit din punctul de vedere al condiţiilor de locuit şi al bunurilor de folosinţă îndelungată. Figura 17. Ratele sărăciei la vârstnici 25% Procentul persoanelor sărace peste 60 de ani, pe categorii de vârstă 20% 15% 10% 5% 0% ani ani peste 80 de ani Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă 38

39 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Într-o analiză mai detaliată, am inclus distribuţia sărăciei în funcţie de grupuri de vârstă cu amplitudine mai mică. Această analiză ne-a permis câteva constatări: alături de categoria minorilor, în grupurile de risc trebuie să includem şi categoria tinerilor între 18 şi 25 de ani. Vulnerabilitatea acestei vârste este explicabilă prin dependenţa de familia părinţilor: tinerii nu au un loc de muncă stabil (unii dintre ei sunt chiar elevi) şi se află sub vârsta medie de căsătorie. Ratele sărăciei scad sub medie la grupele de vârstă adulte de ani. Perioada maturităţii este, în medie, asociată într-o măsură mult mai mică cu sărăcia. Depăşirea pragului de vârstă de 60 de ani creşte şi riscul sărăciei. Este de remarcat însă că rata sărăciei variază mult în categoria vârstnicilor. Între de ani, ea este cu puţin peste media pe populaţie, dar creşte accentuat la grupele de vârstă de de ani şi peste 80 de ani. Mai mult, la această ultimă grupă de vârstă, şi rata sărăciei calculate cu bunuri şi locuinţă este foarte ridicată, semn că, pe măsura înaintării în vârstă, şi gradul de înzestrare cu locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată scade. Practic, 1 din 5 bătrâni de peste 80 de ani trăieşte în sărăcie. Figura 18. Ratele sărăciei pe grupuri de vârstă Procentul persoanelor sărace, pe categorii de vârstă 25% 20% 15% 10% 5% 0% 0-5 ani 6-10 ani ani ani ani ani ani ani ani ani ani peste 80 de ani Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă 39

40 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Starea civilă Tabel 21. Starea civilă şi sărăcia Consum simplu % Consum cu bunuri şi locuinţă % căsătoriti 10,8 8,6 în concubinaj 13,8 13,8 divorţaţi 10,2 8,1 văduvi 16,8 13,4 necăsătoriţi 13,8 11,8 separaţi 6,7 13,3 Incidenţa sărăciei în funcţie de starea civilă a subiectului nu are, cu excepţia unei singure categorii, mari variaţii. Este de remarcat că persoanele căsătorite au nivele ale sărăciei sub ratele medii, şi semnificativ mai reduse decât persoanele peste 18 ani necăsătorite sau aflate în concubinaj. Aceasta pare să confirme că familia are un rol important în bunăstarea individuală, deşi nu este de ignorat şi faptul că persoanele cu nivel de trai mai ridicat au şanse mai mari de căsătorie. Şi persoanele divorţate se află sub pragul de sărăcie, semn că, în medie, situaţia lor materială nu s-a deteriorat semnificativ după divorţ. Nu acelaşi lucru se poate spune despre persoanele căsătorite care trăiesc separat de soţ/soţie. separate, care se află, în medie, peste nivelul de sărăcie pe populaţie dacă luăm în considerare înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată şi cu locuinţă. În schimb, cea mai ridicată rată a sărăciei o au văduvii, dar trebuie să menţionăm că acest lucru se datorează în bună parte vârstei lor mai înaintate. Figura 19. Starea civilă şi sărăcia Procentul persoanelor sărace după statusul marital (cu vârsta de minimum 18 ani) 18,0 16,0 14,0 12,0 10,0 8,0 6,0 4,0 2,0 0,0 căsătoriti în concubinaj divortati văduvi necăsătoriti separati Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă 40

41 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Educaţia Tabel 22. Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie pentru persoanele peste 18 ani Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţă fără şcoală 34,3 34,3 primar (clasele 1-4) 30,1 25,6 gimnazial (clasele 5-8) 20,0 19,5 profesional, complementar sau de ucenici 10,7 8,0 treapta I de liceu (clasele 9-10) 17,2 16,3 liceal (clasele 9-12) 9,0 6,8 postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 4,7 4,2 universitar de scurta durata sau colegii 6,6 5,5 universitar de lunga durata 5,2 4,9 postuniverstar 7,4 3,7 Tabel 23. Număr de săraci extins, pe categorii de instrucţie, pentru persoanele peste 18 ani 41 Numărul săracilor pe niveluri de instrucţie (prag simplu) Numărul săracilor - pragul calculat pe agregat cu bunuri şi locuinţe fără şcoală primar (clasele 1-4) gimnazial (clasele 5-8) profesional, complementar sau de ucenici treapta I de liceu (clasele 9-10) liceal (clasele 9-12) postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri universitar de scurta durata sau colegii universitar de lunga durata postuniverstar Ratele medii ale sărăciei în funcţie de educaţie confirmă teoriile asupra raportului de determinare dintre capitalul uman şi sărăcie. Astfel, cea mai ridicată rată de sărăcie o au persoanele fără şcoală şi cele cu nivel de pregătire primar şi gimnazial. Grupul celor care au absolvit 10 clase sau şcoli profesionale, de ucenici, etc. se află exact la nivelul pragului sărăciei, iar în rândul grupurilor cu pregătire liceală, postliceală sau superioară, rata sărăciei este mai redusă decât media populaţiei. Atragem atenţia asupra interacţiunii dintre nivelul de instrucţie şi alte caracteristici socio-demografice precum vârsta

42 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ şi etnia: vârstnicii şi romii au într-un procent mai ridicat nivele de instrucţie primar sau gimnazial. Figura 20. Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie pe adulţi 0,40 0,35 0,30 Prag al sărăciei cu agregat simplu 0,25 0,20 0,15 0,10 0,05 0,00 fara scoala primar (clasele 1-4) gimnazial (clasele 5-8) profesional, complementar sau de ucenici Ocupaţia treapta I de liceu (clasele 9-10) liceal (clasele 9-12) postliceal de specialitate sau tehnic de maistri universitar de scurta durata sau colegii universitar de lunga durata postuniverstar Figura 21. Structura pe ocupaţii a populaţiei adulte Prag al sărăciei cu agregat cu bunuri şi locuinţe Structura ocupaţională a populaţiei cu vârsta mai mare de 19 ani salariat pensionar student casnica alt statut (ex: persoana intretinuta) somer patron lucrator pe cont propriu in activitati neagricole (conv.civ) elev militar in termen lucrator pe cont propriu in agicultura membru al unei cooperative neagricole ajutor familial (servitor, menajera) 6,6 4,7 2,6 2,1 1,6 1,5 0,8 0,2 0,2 0,1 0,1 33,6 46,0 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0 42

43 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 22. Ratele sărăciei pe principalele categorii ocupaţionale pentru persoanele adulte Ratele sărăciei pe categorii ocupaţionale casnica 22,1 23,6 alt statut (ex: persoana intretinuta) 22,4 29,9 somer pensionar lucrator pe cont propriu in activitati neagricole (conv.civ) patron salariat 15,7 11,0 14,8 12,5 9,4 6,2 9,2 6,1 7,6 20,2 Rata sărăciei (prag cu bunuri şi locuinţe) Rata sărăciei (prag simplu) student 8,0 6,9 elev 3,0 6,1 0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 Tabel 24. Numărul de săraci extins pe ocupaţii, pentru persoanele peste 18 ani Număr săraci, Ocupaţii Număr săraci, prag simplu prag cu bunuri şi locuinţe elev salariat patron student pensionar lucrător pe cont propriu in activitati neagricole (conv.civ) militar in termen şomer membru al unei cooperative neagricole 0 39 casnica lucrător pe cont propriu in agricultura alt statut (ex: persoana întreţinuta) ajutor familial (servitor, menajera)

44 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Starea de sănătate Boala cronică incapacitantă sau handicapul fizic la persoanele de peste 18 ani sunt buni predictor pentru apartenenţa la categoria săracilor. Consum simplu % Consum cu bunuri şi locuinţă % Boala sau handicapul fizic vă împiedică să vă desfăşuraţi activitatea? 19,5 15,4 După cum se observă, ratele sărăciei pentru această categorie de persoane sunt mult mai ridicate faţă de medie. Componenţa gospodăriei Caracteristicile gospodăriei din punctul de vedere al raportului dintre numărul de adulţi şi numărul de copii au o influenţă semnificativă asupra situării acestora sub pragurile sărăciei. Vom studia în special două categorii de gospodării: cele cu o singură persoană şi cele cu copii. Gospodării cu o persoană Tabel 25. Rata sărăciei pe gospodării cu o singură persoană Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţă gospodarii cu o persoană (bărbat) 11,0% 4,0% gospodării cu o persoană (femeie) 10,5% 6,3% gospodării cu o persoană - bătrân 13,5% 5,4% gospodării cu o persoană - bătrân femeie 13,5% 8,8% Se observă că gospodăriile cu o persoană sunt situate, în general, deasupra pragului de sărăcie. Excepţie fac gospodăriile cu o persoană vârstnică, care se află cu puţin peste pragul de sărăcie, dar nu şi dacă se ia în considerare consumul simplu. Concluzia este că, dacă se ia în considerare valoarea de întrebuinţare a bunurilor de folosinţă îndelungată şi cea a locuinţei ridică, vârstnicii care locuiesc singuri nu fac parte din categoriile cu risc ridicat de sărăcie. O menţiune pentru interacţiunea cu variabila sex: gospodăriile formate din o singură persoană, de sex feminin, sunt mai sărace decât dacă cele echivalente cu o persoană de sex masculin, dacă se iau în considerare bunurile de folosinţă îndelungată şi locuinţa. 44

45 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Cupluri fără copii Tabel 26. Ratele sărăciei pentru gospodăriile fără copii Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţă cupluri fără copii 8,2% 5,6% cupluri fără copii (peste 60 de ani) 14,3% 6,8% Gospodăriile compuse dintr-un cuplu fără copii sunt expuse în mai mică măsură riscului sărăciei decât media. Cupluri de vârstnici au însă o rată a sărăciei mai mare decât media, atunci când este calculată numai în funcţie de consum. Când rata sărăciei este calculată adăugând valoarea bunurilor şi locuinţei, riscul sărăciei este mai mic decât cel mediu al unei gospodării. Gospodării cu copii Tabel 27. Ratele sărăciei pentru familiile cu copii Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţă familie monoparentală 3,2% 12,9% cuplu cu un copil 5,2% 4,1% cuplu cu doi copii 9,9% 8,6% cuplu cu trei sau mai mulţi copii 18,2% 36,4% Gospodăriile compuse dintr-un cuplu şi 1-2 copii nu sunt, în general, expuse riscului sărăciei. Când numărul de copii al unui cuplu este de cel puţin trei, raportul devine dramatic. Aproape o gospodărie din cinci de acest tip este sub pragul sărăciei raportat la consumul simplu. Dacă luăm în considerare înzestrarea cu locuinţă şi bunuri de folosinţă îndelungată, raportul creşte la 1/3. Acest lucru pare să semnifice că gospodăriile cu mai mulţi copii au condiţii de locuit mult mai proaste (lipsa spaţiului, dotări insuficiente). Familiile monoparentale, reduse ca număr în Oradea, prezintă un pattern similar: ele sunt mai sărace decât media atunci când luăm în considerare locuinţa şi dotările cu bunuri de folosinţă îndelungată, nu şi dacă luăm în considerare media consumului. 45

46 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Figura 23. Rate ale sărăciei pe tipuri de familii Procentul persoanelor sărace după apartenenţa la tipurile de gospodării 40% 35% 30% 25% 20% 15% 10% 5% 0% familie monoparentala cuplu cu un copil cuplu cu doi copii cuplu cu trei sau mai mulţi copii Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă Concluzii: - Apartenenţa la categoria roma este un foarte bun predictor al sărăciei. Pe lângă posibilităţile de consum reduse, romii au şi condiţii de locuit mult mai proaste decât ceilalţi cetăţeni ai oraşului. 46

47 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Sărăcia şi locuirea în Oradea Sărăcia şi relaţia de proprietate cu locuinţa Tabelul de mai jos cuprinde ratele sărăciei calculate după cele două procedee pentru fiecare dintre cele 5 relaţii de proprietate posibile ale locatarilor cu locuinţele lor. Ratele sărăciei de referinţă sunt, reamintim, 10,7% şi 8,7%. Tabel 28. Relaţia de proprietate cu locuinţa şi sărăcia Tip de locuinţă după raportul de proprietate Rata sărăciei cu agregat de consum simplu proprietate personala 9,3% 4,3% închiriat de la stat 32,2% 54,2% închiriata de la societăţi comerciale sau instituţii 0,0% 33,3% închiriata de la particulari 12,5% 23,4% cu titlu gratuit 0,0% 0,0% Rata sărăciei cu agregat de consum incluzând bunuri şi locuinţe Se remarcă procentele mult mai mari ale celor săraci identificaţi după un agregat de consum simplu în rândurile celor care domiciliază în locuinţe furnizate de stat. În schimb ratele sărăciei pentru cei care domiciliază în locuinţe proprietate personală sau şi-au închiriat locuinţele de la particulari nu sunt diferite statistic de cele obţinute pentru întreg eşantionul. Cifrele din prima coloană certifică pentru multe cazuri calitatea de protecţie socială pe care locuinţele oferite de stat o au pentru locatarii acestora cât şi vulnerabilitatea acestei categorii de persoane la riscul pierderii locuinţelor. A doua coloană indică: 1. sensibilitatea măsurii bunăstării folosite de noi la utilizarea valorii de utilizare a locuinţelor; 2. asocierea între lipsa unei locuinţe în proprietate şi posibilităţile de consum restrânse Rata mare a sărăciei obţinută în cazul celor care locuiesc în locuinţe închiriate de la stat sau de la instituţii şi firme este datorată în parte valorii respectivelor chirii, care sunt sub preţul chiriilor de pe piaţa imobiliară şi care reduc valoarea agregatului de consum dar arată şi faptul că posibilităţile de consum simplu alimentar, nealimentar şi de servicii nu sunt suficiente pentru a acoperi, în cazul multora din această categorie de chiriaşi, deficitul până la pragul sărăciei, ei neavând în nici un caz posibilităţi monetare sau sociale mai bune decât cei cu 47

48 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ locuinţe în proprietate. Astfel, cei fără locuinţe se dovedesc foarte vulnerabili la fluctuaţiile de pe piaţa chiriilor. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul celor care locuiesc în locuinţe închiriate de la proprietari particulari, în rândul cărora, deşi chiriile sunt stabilite pe piaţă, rata sărăciei este dublă faţă de eşantionul general. Este evident că chiriaşii, incluzându-i pe cei aflaţi în chirie la particulari ai o bunăstare mai mică decât ceilalţi, deţinătorii de locuinţe. Care este relaţia dintre sărăcie şi lipsa locuinţei? Plata chiriei şi efortul financiar pe care aceasta îl presupune ar putea fi atribuit ca şi cauză pentru coborârea multor gospodării sub pragul sărăciei, mai ales în cazul primei variante de calcul a agregatului de consum, care nu ia în calcul valoarea de utilizare a locuinţelor. Ipoteza este rapid respinsă de observaţia că rata sărăciei este cea mai mare printre chiriaşii de la stat, care plătesc şi cele mai mici chirii însă ar putea fi susţinută în continuare de faptul că rata sărăciei este mare la chiriaşii de toate categoriile atunci când se ia în calcul valoarea de întrebuinţare a locuinţei. Adevărul este undeva la mijloc: noi susţinem că sărăcia îi privează, de cele mai multe ori, pe locuitorii din Oradea, să achiziţioneze locuinţe în timp ce, pentru mulţi dintre cei care sunt chiriaşi, necesitatea de a plăti lunar pentru dreptul de utilizare a locuinţei constituie o piedică în calea economisirii sau achiziţionării unei locuinţe. Valoarea de întrebuinţare a locuinţelor este semnificativ mai mică pentru săraci, indiferent de modalitatea de calcul a agregatului de consum: Tabel 29. Valoare de întrebuinţare a locuinţelor Pentru sărăcia Pentru sărăcia calculată calculată simplu cu bunuri şi locuinţe Sub pragul sărăciei Peste pragul sărăciei O altă informaţie care poate fi relevantă în acest context este valoarea de întrebuinţare a locuinţelor pentru diferitele categorii de relaţii de proprietate: 48

49 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Tabel 30. Valoarea de întrebuinţare a locuinţelor pe diferite categorii de relaţii de proprietate Tip de locuinţă după raportul de Valoarea medie de utilizare a proprietate locuinţei Proprietate personala închiriat de la stat Închiriată de la societăţi comerciale sau instituţii Închiriată de la particulari Cu titlu gratuit Faţă de locuinţele proprietate particulară sau cele care sunt locuite cu titlu gratuit (printr-un credit intern al familiei de obicei) valoarea de întrebuinţare a locuinţelor pentru chiriaşi este de 2-3 ori mai mică. Aceasta ar putea fi datorată faptului că familiile de chiriaşi sunt restrânse numeric având nevoie de locuinţe mai mici cazul cel mai la îndemână fiind cel al tinerilor necăsătoriţi. Datele privind numărul mediu de membri de familie în gospodărie în funcţie de statutul de ocupare a locuinţei contrazic, însă, această ipoteză: Tabel 31. Numărul mediu de persoane pe familie în funcţie de relaţia de proprietate cu locuinţa Statutul de ocupare a locuinţei Număr mediu de persoane in gospodăriei proprietate personala 2,7 închiriat de la stat 3,0 închiriata de la societăţi 3,0 comerciale sau instituţii Închiriata de la particulari 2,2 cu titlu gratuit 2,3 Total 2,7 Altfel spus, familiile care locuiesc în chirii sunt la fel de mari, uneori chiar mai mari decât ale celor care locuiesc în locuinţe proprietate personală. Deducem de aici că statutul de ocupare a locuinţelor are prea puţină legătură cu momentul din ciclul de viaţă al persoanei. Este destul de limpede acum că ceea ce ţine aceste familii în locuinţe închiriate este valoarea redusă a posibilităţilor materiale. Tabelul de mai jos arată că, cu excepţia celor care locuiesc în locuinţe închiriate de la particulari, veniturile medii obţinute de chiriaşi sunt în mod semnificativ mai mici decât pentru proprietari şi cei care locuiesc în locuinţe primite gratuit: 49

50 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Tabel 32. Veniturile medii ale familiilor, în funcţie de raportul de proprietate cu locuinţa statutul de ocupare a locuinţei Venit mediu pe adult echivalent (mii de lei) proprietate personală 2578,9 închiriat de la stat 2011,5 închiriata de la societăţi comerciale sau 1581,3 instituţii închiriata de la particulari 2636,9 cu titlu gratuit 3064,9 Total 2567,5 Datele prezentate până acum arată că persoanele cu venituri reduse, care nu deţin locuinţe în proprietate sunt obligate să găsească locuinţe în sistemul de protecţie socială, cu chirii mici. Cei care depăşesc un anumit nivel al bunăstării, care nu îi mai face eligibili pentru locuinţe sociale sau care au preferinţe speciale pentru confortul locuinţei vor achiziţiona locuinţa de pe piaţa chiriilor. Tabelul 9 arată că, deşi veniturile lor sunt similare cu cele ale proprietarilor, iar mărimea medie a familiilor este, de asemenea, asemănătoare cu cea a proprietarilor de locuinţe, chiriaşii din locuinţele particularilor optează pentru locuinţe cu valoarea de întrebuinţare mult mai mică decât cea medie a locuinţelor proprietate personală. Aceasta le rezervă resursele pentru acoperirea necesarului de consum şi permite probabil economii pentru achiziţionarea unor locuinţe. Tipuri de locuinţe tipuri de sărăcie Structura locuirii în Oradea după tipul locuinţelor este următoare: Tabel 33. Structura locuirii în Oradea, tipuri de locuinţe % - casă singur 16,00 - casă curte comună 9,3 - imobil cu mai puţin de 4 apartamente 22,6 - bloc 52,0 50

51 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 24. Tipul de locuinţă Tipul de locuinţă 60,00 50,00 52,0 40,00 30,00 20,00 16,0 22,6 10,00 9,3 0,00 la casa,singur in curte la casa, in curte comuna imobil cu mai putin de 4 apartemante imobil cu peste 5 apartamente Multe gospodării aflate sub pragul sărăciei sunt de găsit în case cu curte separată (34%) sau cu curte comună (21%). În schimb, majoritatea familiilor aflate deasupra pragului sărăciei trăiesc în apartamente de bloc, faţă de săraci, dintre care doar 43,6% locuiesc la blocuri de apartamente. Am introdus în categoria blocurilor şi imobilele cu mai puţin de 4 apartamente. Cifrele nu sunt radical diferite în cazul în care luăm în considerarea la calculul agregatului de consum şi valoarea bunurilor de consum şi cea a locuinţelor: Tabel 34. În ce tip de locuinţe pot fi găsiţi săracii (pragul cu bunuri şi locuinţă) % săraci - casă singur în curte 25,2 - casă cu curte comună 26,7 - bloc 48,1 51

52 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Figura 25. Unde locuiesc săracii (consum simplu) 90,0 80,0 Tipul de locuinţe a respondenţilor săraci faţă de cei care nu sunt săraci -pentru persoanele sărace sub pragul de 50% din mediană - 78,3 70,0 60,0 56,4 50,0 40,0 43,6 peste pragul sărăciei sub pragul sărăciei 30,0 20,0 21,7 10,0 0,0 case blocuri Figura 26. Unde locuiesc săracii (consum cu bunuri şi locuinţe) Tipul de locuinţe a respondenţilor săraci faţă de cei care nu sunt săraci -săraci la pragul calculat cu bunuri şi locuinţă - 90,0 80,0 76,9 70,0 60,0 50,0 51,9 48,1 peste pragul sărăcieii 40,0 sub pragul sărăciei 30,0 20,0 23,1 10,0 0,0 case blocuri Diferenţa de 10% între ratele sărăciei pentru cei care locuiesc în case cu curte separată este datorată valorii medii importante a acestor case. 52

53 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Aşa cum este de aşteptat, locuinţele celor săraci sunt mai vechi decât cele ale celor aflaţi peste pragul sărăciei. Tabel 35. Anul mediu al construcţiei locuinţei Anul mediu de construcţie a locuinţei Consum calculat simplu Consum cu bunuri şi locuinţă săraci Ne-săraci săraci Ne-săraci Sărăcie şi dotările locuinţei Dotările locuinţei reprezintă un element important al nivelului de trai. Posibilitatea unei familii de a duce o existenţă decentă este puternic limitată de absenţa unor utilităţi precum apa potabilă, WC, apa caldă, încălzirea centrală. De aceea am analizat, în perspectivă comparativă, dotările gospodăriilor. Instalaţia de apă Majoritatea covârşitoare (97 %) a gospodăriilor ne-săracilor s au instalaţie de apă în interiorul locuinţei. Pentru persoanele sărace, acest procent este de numai 84 %. Aproximativ 7 % din gospodăriile persoanelor sărace sunt racordate la reţeaua publică, dar au apa în curte şi peste 5 % din acestea au apă potabilă în curte, dar din altă sursă (fântana/puţ/izvor). 1 % din gospodăriile persoanelor sărace nu au nici o sursa de apă potabilă. Figura 27. Sursa principală de apă a locuinţei Care este sursa principală de apă a locuinţei? nici o sursa in afara curtii, din alta zona in afara curtii, din reteaua publica (cismea/pompa) in curte, din alta sursa (fantana/put/izvor) in curte, din reteaua publica in afara locuintei, dar in interiorul cladirii in interior, din sistem propriu 2,0 0,1 0,1 0,2 5,4 0,7 6,9 1,4 1,0 0,1 1,0 0,3 sub pragul sărăciei ne-saraci in interior, din reteaua publica 83,8 97,1 0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0 53

54 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Instalaţia de apă caldă 86 % din gospodăriile ne-săracilor au instalaţie de apă caldă. Pentru gospodăriile persoanelor sărace, acest procent este de numai 71 %. Din acestea din urmă, aproximativ 51 % sunt racordate la reţeaua publică de apă caldă, iar 12 % au apă caldă în sistem propriu. Figura 28. Tipul de instalaţie de apă caldă a locuinţei Care este tipul de instalaţie de apă caldă a locuinţei? nu are instalatie de apa calda 6,3 29,5 sistem propriu 7,4 12,5 sub pragul sărăciei peste pragul sărăciei din reteaua publica 58 86,2 0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 Canalizare La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 16 % din gospodăriile săracilor nu un instalaţie de canalizare (faţă de 5 % în cazul gospodăriilor ne-săracilor). 6 % au canalizare într-un sistem propriu şi 78 % sunt racordaţi la reţeaua publică de canalizare. Figura 29. Tipul de canalizare a locuinţei Care este tipul de canalizare a locuinţei? nu are canalizare 4,7 16,1 sistem propriu 2,9 6,0 sub pragul sărăciei ne-saraci din reteaua publica 77,9 92,4 0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 54

55 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Grupul sanitar La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 5,5 % din gospodăriile săraci nu un grup sanitar în gospodărie, iar aproximativ 20% nu au un grup sanitar în interiorul locuinţei, faţă de 2,3 %, respectiv 3,2% din gospodării ne-sărace. Figura 30. Înzestrarea cu grup sanitar Locuinţa dvs. are cel puţin un grup sanitar? nu 2,3 5,5 da, in afara locuintei 3,2 19,4 sub pragul sărăciei ne-saraci da in interiorul locuintei 75,1 94,5 0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 Şi la pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, rezultatele sunt asemănătoare. Baie-duş La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 5 % din gospodăriile persoanelor sărace au baie sau duş în afara locuinţei (faţă de 1% din locuinţele persoanelor ne-sărace), iar aproximativ 20% nu au un grup sanitar deloc baie sau duş, faţă de numai 3 % pentru persoanele ne-sărace. 55

56 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Figura 31. Înzestrarea cu duş sau baie Locuinţa dvs. are cel puţin o baie/duş? nu 2,9 19,7 da, in afara locuintei 0,8 4,9 sub pragul sărăciei peste pragul sărăciei da in interiorul locuintei 75,4 96,3 0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0 Sărăcie şi accesul la utilităţi publice Chiar atunci când gospodăriile sărace pot avea acces la utilităţile publice, accesul practic nu este permis pentru că familiile sunt debranşate. Datele relevă o diferenţă clară între săraci şi ne-săraci. Astfel, familiile sărace calculate după consumul simplu sunt debranşate în proporţie de 4,6 % de la reţeaua electrică (faţă de 2,7% în cazul gospodăriilor aflate peste pragul sărăciei), 13,2 % de la reţeaua de termoficare, parţial (faţă de 7,4 % din gospodăriile aflate peste pragul sărăciei), şi 5,3% total de la reţeaua de termoficare (faţă de 2,4 % din gospodăriile aflate peste pragul sărăciei). 56

57 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 32. Situatia celor debransaţi de la reţeaua de termoficare Sunteţi debranşaţi de la reţeaua de termoficare? -pentru cei care sunt racordaţi la centrala termică publică- 100,0 90,0 80,0 70,0 60,0 90,2 80,4 50,0 40,0 peste pragul sărăciei sub pragul sărăciei 30,0 20,0 10,0 0,0 16,1 7,4 2,4 3,6 da partial nu Riscul de pierdere a locuinţei Aproximativ 63,2 % din cei aflaţi sub pragul sărăciei (calculat cu bunuri de folosinţă îndelungată şi locuinţă) nu se consideră ameninţaţi de posibilitatea de a pierde locuinţa în următoarele 12 luni (faţă de 83,7 % dintre cei aflaţi peste pragul sărăciei). Dintre cele mai citate situaţii de risc, enumerăm: existenţa unor restanţe la întreţinere care pot duce la vânzarea locuinţei (citate de 20,9% din cei aflaţi sub pragul sărăciei, respectiv de 10 % din cei peste pragul sărăciei) Imposibilitatea de a plăti chiria (6,7 %, faţă de 1,5 %) Girarea unor împrumuturi cu locuinţa (3,1 %, faţă de 0,6 %) 57

58 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Figura 33 Aprecierea riscului de pierdere a locuinţei Care din următoarele situaţii care pot duce la pierderea locuinţei vă aşteptaţi să se realizeze în următoarele 12 luni? nici una din acestea 63,2 83,7 alte situatii accident divort/separare girarea unor imprumuturi cu locuinta imposibilitatea de a plati chiria 4,3 1,5 1,2 1,5 0,6 1,1 3,1 0,6 6,7 1,5 sub pragul sărăciei ne-saraci restante la intretinere care pot duce la vanzarea locuintei 10,0 20,9 0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0 Sărăcia şi segregarea rezidenţială Reprezentarea spaţială a sărăciei într-un fel de hartă socială a municipiului este unul din obiectivele acestui studiu. O astfel de reprezentare permite, pe de o parte, validarea rezultatelor şi, mai ales, ţintirea cu precizie, în plan zonal, a măsurilor de combatere a sărăciei. Prezentăm mai jos rezultatele reprezentării pe hartă digitizată pe cartiere a municipiului a ratelor sărăciei, calculate după cele două modalităţi prezentate la începutul lucrării. Datorită faptului că cel de-al doilea agregat de consum include şi valoarea de utilizare a locuinţei, variabilă asociată cu modele de segregare rezidenţială, iar consumurile alimentare, nealimentare, de servicii şi pentru locuinţă nu sunt decât vag asociate cu valoarea de întrebuinţare a locuinţelor ne aşteptăm ca distribuţiile teritoriale ale sărăciei pe cele două modalităţi de calcul să fie cât de cât diferite. 58

59 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 34. Rata sărăciei pe cartiere, la calculul cu agregat de consum simplu Figura 35. Rata sărăciei pe cartiere, la calculul cu agregat de consum cu bunuri şi locuinţe 59

60 UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ Cele două hărţi sunt diferite pentru anumite cartiere, ceea ce confirmă aşteptările noastre deşi pentru majoritate regiunilor rezultatele sunt convergente. În ambele hărţi, regiunile identificate cu rate mari ale sărăciei sunt cele în care avem o pondere mare a caselor, în timp ce ratele mai mici ale sărăciei sunt asociate cu o preponderenţă a locuinţelor în blocuri de apartamente. Se confirmă astfel constatarea statistică anterioară potrivit căreia majoritatea celor săraci domiciliază în case. Construind ipoteze privind predictori ai sărăciei la nivel zonal Rezidenţa în case, în opoziţie cu cea la bloc, este asociată cu alte caracteristici socio-ocupaţionale vârsta şi pensia ca sursă principală de venituri. Ca un prim predictor al ratei sărăciei propunem ponderea persoanelor în vârstă. Hărţile sărăciei ne permit să identificăm zone de sărăcie intensă dintre care trei apar în fiecare din cele două reprezentări zona denumită de noi Centru AI Cuza, cartierul Eminescu şi cartierul Tokai. În aceste regiuni avem ponderi însemnate ale romilor, ceea ce susţine o a doua ipoteză rata sărăciei la nivel de cartier este prezisă de ponderea populaţiei rome din respectiva arie de locuire. Pentru testarea vizuală a celor două ipoteze, am reprezentat cele două caracteristici explicative pe hărţi similare. Figura 36. Ponderea rromilor în gospodării 60

61 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ Figura 37. Ponderea persoanelor peste 60 de ani în gospodării Inspectarea celor hărţi sugerează corelaţia celor două caracteristici cu rata sărăciei dar şi efecte independente ale celor două variabile asupra incidenţei sărăciei la nivel de cartier. Într-adevăr, între cele două variabile, corelaţia este - 0,7! Cu alte cuvinte, zonele locuite de bătrâni nu se suprapun cu cele locuite de romi, sau, varianta intepretativă cea mai bună bătrânii şi romii sunt segregaţi reciproc şi, probabil, romii sunt segregaţi de toate celelalte categorii sociale. Există însă şi cartiere în care cele două categorii trăiesc nesegregat: zone de case din Ioşia, cartierul Velenţa sau zona centrală până la Universitate, în dreapta străzii Avram Iancu. Sunt interesante de urmărit fenomenele rezidenţiale din aceste zone. Testarea celor 2 ipoteze precum şi a ipotezei efectului independent al celor două caracteristici asupra incidenţei sărăciei la nivel de cartier se realizează prin regresie liniară multiplă care permite verificarea covariaţiei fiecărei variabile explicative cu variabila dependentă controlând pentru variaţia altor variabile din model. Am testat modelul pentru ambele modalităţi de calcul a sărăciei. Modelul a fost mult mai bine determinat pentru rata sărăciei măsurată pe baza unui agregat de consum care include valoarea bunurilor de consum şi pe cea a locuinţelor. Mai mult, acest model păstrează în ecuaţie ambele variabile explicative. Coeficientul de determinaţie este de 0,91 cu alte cuvinte, 91% din 61