Elemente de teoria probabilitatilor
|
|
- Ζώνα Αλεβιζόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Elemete de teora probabltatlor CONCEPTE DE BAZA VARIABILE ALEATOARE DISCRETE DISTRIBUTII DISCRETE VARIABILE ALEATOARE CONTINUE DISTRIBUTII CONTINUE ALTE VARIABILE ALEATOARE Spatul esatoaelor, pucte esato, evemete Spatul esatoaelor e reprezetat de spatul tuturor puctelor esato: ω Ω Exemplul Arucarea baulu: Ω = { CP, } Exemplul Arucarea zarulu: Ω={,,3,4,5,6} Exemplu 3 Numarul de clet tr-o coada: Ω = {0,,, } Exemplul 4 Tmpul de ocupare a le( call holdg tme): Ω= { x R x> 0}
2 Spatul esatoaelor, pucte esato, evemete Evemetele A, BC,, Ω esatoae d Ω reprezta subsetur masurable de Exemplul : Aparta umerelor pare la arucarea zarulu : A = {,4,6} Exemplul : Lpsa cletlor coada de asteptare : A = {0} Exemplul 3: Tmpul de ocupare a le telefoce ma mare dect 3 m A= { x R x> 3} Spatul esatoaelor, pucte esato, evemete Ψ Fe spatul tuturor evemetelor A Ψ Evemetul sgur: Este reprezetat de spatul esatoaelor: Ω Ψ Evemetul mposbl: Este reprezetat de setul care u cote c u evemet: φ Ψ
3 Combat de evemete Reuuea de evemete: A sau B : A B= { ω Ωω Asauω B} Itersecta evemetelor: A s B : A B= { ω Ωω Asω B} Evemetul complemetar lu A: C A = { ω Ωω A } Evemetele A s B sut dsjucte daca: A B =Φ U set de evemete { B, B, } reprezta o partte petru A daca () () B B =φ, petrutot j j B = A Probabltat Probabltatea evemetulu A este otata pr P( A), P( A) [0,] P : Ψ [0,] Propretat () 0 P( A) () () (v) (v) (v) (v) (v) P( φ ) = 0 P( Ω ) = C P( A ) = P( A) P( A B) = PA ( ) + PB ( ) PA ( B) A B =φ P( A B) = P( A) + P( B) { B } este o partte a lu A P( A) P( B ) A B P( A) < P( B) =
4 Probabltat codtoate Presupuem ca P(B) > 0 Defte: probabltatea codtoata a evemetulu A, poteza ca evemetul B se produce este: P( A B) PAB ( ) = PB ( ) Rezulta: P( A B) = P( B) P( A B) = P( A) P( B A) Teorema probabltat totale Fe {B } o partte pe spatul esatoaelor Ω Rezulta ca {A B } reprezta o partte petru evemetul A. Astfel: P( A) = P( A B ) Sa presupuem ma departe ca P(B ) > 0 orcare ar f. Rezulta cof slde at: PA ( ) = PB ( ) PAB ( ) Aceasta reprezta teorema probablta totale
5 Teorema lu Bayes Fe {B } o partte pe spatul esatoaelor Ω Sa presupuem ca P(A) > 0 s P(B ) > 0 petru toate valorle PA ( B ) P( B) P( A B) PB ( A) = = PA ( ) PA ( ) Coform teoreme probablta totale avem: PB ( ) PAB ( ) PB ( A) == PB ( j ) PAB ( j ) j Aceasta reprezta Teorema lu Bayes Probabltatle P(B ) se umesc probablta apror ale evemetelor B Probabltatle P(B A) se umesc probabltat aposteror ale evemetulu B Idepedeta statstca a evemetelor Defte: Evemetele A s B sut depedete daca: Rezulta: P( A B) = P( A) P( B) PA ( B) PAPB ( ) ( ) P( AB) = = = P( A) PB ( ) PB ( ) I mod corespuzator avem: PA ( B) PAPB ( ) ( ) PBA ( ) = = = PB ( ) PA ( ) PA ( )
6 Varable aleatoare Defte: Varabla aleatoare reala este o fucte reala s masurabla defta pe Ω, : Ω R Care asocaza fecaru puct esato ω, valoarea reala (ω) Masurabltatea seama ca toate seturle de tpul { x}: = { ω Ω ( ω) x} Ω apart setulu de evemete Ψ: { x} Ψ Probabltatea uu astfel de evemet este otata cu: P { x} Exemple O moeda e arucata de tre or Spatul esatoaelor este acest caz Ω= {( ω, ω, ω3) ω { CP, }, =,,3} Fe varabla aleatoare care e da umarul total de apart a pajure acest caz: ω CCC CCP CPC PCC CPP PCP PPC PPP (ω) 0 3
7 Fe A Ψ u evemet arbtrar Idcator de evemete Defte: Idcatorul evemetulu A este o varabla aleatoare defta dupa cum urmeaza:, A( ω ) = 0, ω A ω A Rezulta: P( = ) = P( A) A P( = 0) = P( A ) = P( A) A C Fucta de dstrbute cumulatva - Fucta de repartte Fucta de repartte a varable aleatoare este o fucte F : R [0,] defta astfel: F = P { x} Ea determa dstrbuta varable aleatoare, adca probabltatea ude B R s { B} Ψ Propretat: P{ B} ) F este edescrescatoare ) F este cotua la dreapta ) F ( ) = 0 Iv) F ( ) =
8 Idepedeta statstca a varablelor aleatoare Varablele aleatoare s Y sut depedete daca petru tot x s y au loc urmatoarele relat: P( x, Y y) = P ( xpy ) ( y) Varablele aleatoare,, sut total depedete petru toate valorle s x daca are loc relata: P( x,, x ) = P( x ) P( x ) Valorle maxma s mma ale varablelor aleatoare depedete Fe varablele aleatoare,, total depedete max Sa otam: : = max{,, }. Avem: max P{ x} = P{ x,, x} = P{ x} P{ x} m Sa otam: : = m{, }. Avem: m P{ > x} = P{ > x,, > x} = P{ > x} P{ > x}
9 A R Varable aleatoare dscrete Defte: Setul este umt dscret daca este: A = { x, x, x } Ft: sau Ift umarabl A= { x, x, } Defte: Varabla aleatoare este dscreta daca exsta u set dscret astfel cat P ( S ) = S R Rezulta: S P( = x) 0 petru tot x S P( = x) = 0 petrutot x S S este umt setul de valor Probabltat puctuale Fe o varabla aleatoare dscreta Dstrbuta lu este determata de probabltatle puctuale. p = P{ = x}, x S Defte: fucta destate de probabltate a lu este o fucte defta astfel: p x= x S p ( x): = P{ = x} = 0, x S, Fucta de dstrbute este acest caz o fucte trepte: p p : R [0,] F = P{ x} = p x : x
10 Exemple Fucta destate de probabltate Fucta de repartte S = { x, x, x, x } 3 4 Idepedeta varablelor aleatoare dscrete Varablele aleatoare dscrete s Y sut depedete daca s uma daca petru tot x S s tot y j SY avem: P{ = x, Y = y } = P{ = x} P{ Y = y } j j
11 Meda statstca-sperata matematca- Mometul de ordul ta Defte: Sperata (valoarea mede) lu se defeste astfel; Nota : meda exsta uma daca: Nota : daca putem admte ca Propretat: μ : = E [ ]: = P { = xx } = p ( xx ) = px x S x S p x < p x = E [ ] = () () c R, E[ c] = ce[ ] E [ + Y] = E [ ] + EY [ ] () s Y sut depedete EY [ ] = EEY [ ] [ ] Varata matematca Defte: Varata lu se defeste astfel; Se poate demostra usor ca: σ : = D [ ]: = Var[ ]: = E[( E( )) ] D [ ] = E[ ] E[ ] Propretat: () c R, D [ c] = c D [ ] () s Y sut depedete D [ + Y] = D [ ] + D [ Y]
12 Covarata Defte: Covarata tre s Y se defeste; Se poate demostra usor ca: Propretat: σ Y : = Cov[, Y ]: = E[( E( )( Y E( Y )] Cov[, Y ] = E[ Y ] E[ ] E[ Y ] () () () Cov[, ] = Var[ ] Cov[, Y ] = Cov[ Y, ] Cov[ + Y, Z] = Cov[, Z] + Cov[ Y, Z] (v) s Y sut depedete Cov[, Y ] = 0 Alt parametr a dstrbutlor Defte: Devata stadard a lu se defeste; Coefcetul varate a lu : σ : = D[ ]: = D [ ] = Var[ ] c [ ]: = C [ ]: = D [ ] E[ ] Defte: mometul de ord k al lu, k =,,, e deft de: k μ [ ]: = E [ ] k
13 Valor med ale varablelor IID Fe,,, varable aleatoare depedete s detc dstrbute (IID) cu meda μ s varata σ σ : = D[ ]: = D [ ] = Var[ ] Se defeste meda ( meda esatoaelor): Ma au loc urmatoarele relat: : = = E [ ] =μ [ ] D [ ] D σ = σ = Legea umerelor mar Fe,,, varable aleatoare depedete s detc dstrbute (IID) cu meda μ s varata σ Legea slaba a umerelor mar: petru tot ε > 0 are loc relata: P{ μ>ε} 0 Legea tare a umerelor mar: cu probabltate egala cu are loc relata: μ
14 Dstrbut dscrete Dstrbuta Beroull Beroull( p), p (0,) Descre u expermet aleator cu doua posble realzar: succes () s succes (0): arucarea baulu Succesul este caracterzat de probabltatea p s succesul de probabltatea -p Setul de valor: S = {0,} Probabltatle puctuale: P ( = ) = p, P ( = 0) = p Meda: E [ ] = ( p) 0+ p = p Mometul de ordul al-ii-lea: E [ ] = ( p)0 + p = p Varata: D [ ] = E[ ] E[ ] = p p = p( p) Dstrbut dscrete Dstrbuta Bomala B(, p), {,, }, p (0,) Descre umarul succeselor tr-o sere depedeta de expermete aleatoare smple (de tp Beroull), = + + cu Beroull( p) = umarul total de expermete p = probabltatea succesulu tr-u expermet dvdual Setul de valor: S Probabltatle puctuale: = {0,,, }! P ( = ) = Cp ( p), C =!( )! Meda: Varata: E [ ] = E [ ] + E [ ] + E [ ] = p D [ ] = D [ ] + D [ ] = p( p)
15 Dstrbut dscrete Dstrbuta Geometrca Geom( p), p (0,) Descre umarul succeselor paa la prmul succes tr-o sere depedeta de expermete aleatoare smple (de tp Beroull) p = probabltatea succesulu tr-u expermet dvdual Setul de valor: S = {0,, } Probabltatle puctuale: P ( = ) = p( p) Meda: E[ ] = p ( p) = p/ ( p) Mometul de ordul al II lea: Varata: E [ ] = p( p) = D [ ] = E[ ] E[ ] = p/( p) p( p+ ) ( p) Propretatea memoryless a Dstrbute Geometrce Dstrbuta geometrca are propretatea de a f fara memore: petru tot are loc relata:, j {0,, } P{ + j } = P{ j} Petru demostrate trebue tut cot de relata: P( ) = p
16 Mmul varablelor aleatoare cu dstrbute geometrca Fe Geom( p ) s Geom( p ) doua varable depedete. Atuc s m : = m{, } Geom( p, p ) m p P { = } =, {,} pp Dstrbut dscrete Dstrbuta Posso Posso( a), a > 0 Lmta ue dtrbut bomale cad s p 0 astfel cat Setul de valor: Probabltatle puctuale: Meda: p a E [ ]. S = {0,, } = a a P { = } = e! a Mometul de ordul al-ii-lea: E [ ] = a + a Varata: D [ ] = E[ ] E[ ] = a
17 Exemple Sa presupuem ca 00 aboat sut coectat la o cetrala locala. Trafcul caracterstc fecaru aboat este de 0.0 erl Aboat se comporta depedet Numarul apelurlor actve este I cazul ue leg de tp Posso Probabltat puctuale: B(00,0.0) p = C p ( p) Posso(.0) a = p = = p a = e! a B(00, 0.0) Posso(.0) Propretat Dstrbuta Posso () Suma: Fe Posso( a ) s Posso( a ) doua varable depedete. Atuc: Posso( a) + Posso( a + a ) () Fe varabla care defeste umarul de elemete tru set s Y varabla care desemeaza marmea uu elemet aleator d acest set (fecare elemet fd luat depedet cu probabltatea p). Atuc: Y Posso( pa) Sortarea aleatoare: Fe s Y coform propretat (), s Z = Y. Atuc Y s Z sut depedete ( fd dat ecuoscut) s. Z Posso(( p) a)
18 Varable aleatoare cotuue Defte: Varabla aleatoare este cotua daca; exsta o fucte tegrabla f : astfel cat petru tot R R + x R x Fucta este umta fucte destate de probabltate(pdf) Setul S, petru care f > 0 este umt setul de valor () () (v) f F( x): = P{ x} = f( y) dy Propretat: () P { = x} = 0 petru tot x R P{ a< < b} = P{ a b} = f ( x) dx P { A} f dx = A P { R} = f dx= f dx= S b a Exemple Fucta destate de probabltate S = [ x, x ] 3 Fucta de repartte
19 Sperata matematca s alt parametr Defte: Sperata matematca a varable aleatoare este defta astfel: μ : = E[ ] = xf( x) dx Nota : Meda exsta uma daca: Nota : Daca xf ( xdx ) = atuc admtem ca: Meda are aceleas propretat ca s cazul dstrbutlor dscrete Celalt parametr (varata, covarata, ) se defesc ca s cazul dstrbutlor dscrete xf ( xdx ) < E [ ] = Dstrbut cotue Dstrbuta Uforma U( a, b), a< b Echvaleta arucar zarulu Setul de valor: S = ( a, b) Fucta destate de probabltate: Fucta de repartte: Meda: b f ( x) =, x ( a, b) b a x a F ( x): = P{ x} =, x ( a, b) b a E [ ] = x/( b adx ) = ( a+ b)/ a Mometul de ordul al-ii-lea: Varata: b = = + + a E [ ] x /( b adx ) ( a ab b)/3 D[ ] = E [ ] E [ ] = ( b a) /
20 Dstrbut cotue Dstrbuta expoetala Echvaleta cotua a dstrbute geometrce (probabltatea succesulu) λdt Setul de valor: Fucta destate de probabltate: Fucta de repartte: Meda: Mometul de ordul al-ii-lea: Varata: S = (0, ) 0 E [ ] = λ xe dx= / λ Exp( λ), λ> 0 λx F ( x): = P{ x} = e, x> 0 λx D [ ] = E[ ] E[ ] = / λ λx f ( x) =λ e, x> 0 λx = λ = λ 0 E [ ] xe dx / Dstrbut cotue Dstrbuta expoetala Descre tervalele de tmp tre evemete cadrul uu proces Posso, u proces care evemetele se produc cotuu s depedet, cu o rata mede costata. Dstrbuta expoetala poate f vazuta ca s echvaletul cotuu al dtrbute geometrce care descre umarul cercarlor Beroull ecesare tr-u proces dscret petru schmbarea star. Astfel, dstrbuta expoetala exprma tmpul ecesar uu proces cotuu petru schmbarea star. I lumea reala rata costata reprezta o presupuere rar talta. De, exemplu ratele de sosre ale apelurlor dfera pe durata ue zle. Dar daca e fxam asupra uu terval aume, cum ar f de la 0-6 zlele lucratoare, dstrbuta expoetala poate f utlzata ca o bua aproxmare petru tervalul de tmp tre apelur. I teora cozlor de asteptare tmp de servre a cletlor uu sstem sut adesea modelat cu ajutorul varablelor aleatoare dstrbute expoetal.( Tmp ter sosr sut modelat pr dstrbut Posso, ar lugmea procesulu (prvta ca o secveta de proceses depedete) este modelata de o varabla ce urmeaza o dstrbute Erlag( care reprezta dstrbuta ue sume de varable aleatoare depedete dstrbute expoetal)
21 Propretatea de memoryless a dstrbute expoetale Dstrbuta expoetala are propretatea de a f fara memore: Asta seama ca daca este dtrbuta expoetal, atuc probabltatea e codtoata satsface relata: petru tot xy, (0, ) Demostrate: P{ > x+ y > x} = P{ > y} PA ( B) PAB ( ) = PB ( ) λu PB ( ) = P { > x} = λ e du= e λx λu λ ( x+ y) PA ( ) = P { > x+ y} = λ e du= e x x+ y P( A B) = P{ > x+ y s > x} = P{ > x+ y} = e λ ( x+ y) e λy P { > x+ y> x} = = e λx e λ ( x+ y) Aplcat: Propretatea de memoryless a dstrbute expoetale Sa presupuem ca tmpul de ocupare al ue l telefoce este dstrbut expoetal cu meda h (m); Sa presupuem ca u apel are deja o tarzere de g mute. Datorta propretat de memoryless aceasta formate u e spue mc despre tmpul de ocupare care a ramas: acesta e dstrbut ca s tmpul tal de ocupare s mede tarze tot h mute. x= g y = h Exemplu umerc: T = g = 30 m y = 0 m PT { > 40 T> 30} = PT { > 0}
22 Mmul varablelor aleatoare expoetale Exp( λ ) Fe s Exp( λ) depedete. Atuc: m : = m{, } Exp( λ +λ ) s m λ P { = } = {,} λ +λ P { > x} = e λx Dstrbut cotue Dstrbuta ormala (Gaussaa) stadard N(0,) Lmta sume ormalzate a varablelor IID cu meda 0 s varata Setul de valor: S = (, ) Fucta destate de probabltate: f ( x) =ϕ ( x): = e π x Fucta de repartte: F ( x): = P{ x} =Φ ( x): = ϕ( y) dy x Meda: E [ ] = 0 Varata: D [ ] =
23 Dstrbut cotue Dstrbuta ormala (Gaussaa) N( μ, σ ), μ R, σ> 0 Daca ( μ)/ σ N(0,) Setul de valor: S = (, ) Fucta destate de probabltate: ' x μ f( x) = F ( x) = ϕ( ) σ σ Fucta de repartte: μ x μ x μ F ( x): = P{ x} = P{ } =Φ( ) σ σ σ Meda: E [ ] =μ+σe[( μ)/ σ ] =μ Varata: D [ ] = σ D [( μ)/ σ ] =σ Propretat Dstrbuta ormala (Gaussaa) () trasformare lara: fe N( μσ, ) s αβ, R Y : =α +β N( αμ+β, α σ ) () Suma: fe N( μ, σ ) s N( μ, σ ) + μ +μ σ +σ N(, ) () meda esatoaelor: fe varablele IID: Are loc relata: : = N(, ) μ σ = N( μσ, ), =,,
24 ,, Teorema lmta cetrala Fe: varable IID cu mede s varata μ σ Teorema lmta cetrala: Rezulta: σ / ( μ) N(0,) N( μ, σ ) Alte varable aleatoare Pe laga var aleatoare dcrete s cele cotuue exsta asa umtele varable aleatoare mxte Cotad atat elemete cotuue cat s dscrete Exemple: Tmpul de asteptare al uu clet W tr-o coada de asteptare are o M / M / valoare dscreta la zero ( PW= { 0} = ρ> 0 ) dar rest dstrbuta e cotua
Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =
Xt () Procese stocastce (2) Fe u proces stocastc de parametru cotuu s avad spatul starlor dscret. Cu spatul starlor S = {,,, N} sau S = {,, } Defta : Procesul X() t este u proces Markov daca: PXt { ( )
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu asteptare - continut. Modelul simplu de trafic
Ssteme cu asteptare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc Dscpla cadrul cozlor de asteptate M / M / Modelul ( server, pozt de asteptare ) Aplcat modelarea trafculu de date la vel de pachete M / M
Διαβάστε περισσότεραSisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR
CAPITOLUL ELEMENTE DE TEORIA PROAILITĂŢILOR Câmp de evemete U feome îtâmplător se poate observa, de regulă, de ma multe or Faptul că este îtâmplător se mafestă pr aceea că u ştm date care este rezultatul
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Spaţii vectoriale
Lector uv dr Crsta Nartea Curs Spaţ vectorale Defţa Dacă este u îtreg, ş x, x,, x sut umere reale, x, x,, x este u vector -dmesoal Mulţmea acestor vector se otează cu U spaţu vectoral mplcă patru elemete:
Διαβάστε περισσότεραCURS 10. Regresia liniară - aproximarea unei functii tabelate cu o functie analitica de gradul 1, prin metoda celor mai mici patrate
Y CURS 0 Regresa lară - aproxmarea ue fuct tabelate cu o fucte aaltca de gradul, pr metoda celor ma mc patrate 30 300 90 80 70 60 50 40 30 0 y = -78.545x + 33.4 R² = 0.983 0 0. 0.4 0.6 0.8. X Fe o fucţe:
Διαβάστε περισσότεραCu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,
Cursul 1 Î cele ce urmează vom prezeta o ouă structură algebrcă, structura de spaţu vectoral (spaţu lar) utlzâd structurle algebrce cuoscute: mood, grup, el, corp. Petru îceput să reamtm oţuea de corp:
Διαβάστε περισσότερα2. Metoda celor mai mici pătrate
Metode Nuerce Curs. Metoda celor a c pătrate Fe f : [a, b] R o fucţe. Fe x, x,, x + pucte dstcte d tervalul [a, b] petru care se cuosc valorle fucţe y = f(x ) petru orce =,,. Aproxarea fucţe f prtr-u polo
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραTeoria aşteptării- laborator
Teora aşteptăr- laborator Model de aşteptare cu u sgur server. Î tmpul zle la u ATM (automat bacar care permte retragerea de umerar s alte trazacţ bacare electroce) avem î mede 4 de cleţ pe oră, adcă.4
Διαβάστε περισσότεραSondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Διαβάστε περισσότεραEvaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.
Modulul 4 APLICAŢII CONTINUE Subecte :. Cotutatea fucţlor defte pe spaţ metrce.. Uform cotutatate. 3. Lmte. Dscotutăţ lmte parţale lmte terate petru fucţ de ma multe varable reale. Evaluare :. Cotutatea
Διαβάστε περισσότεραStatistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
Διαβάστε περισσότεραNoţiuni de verificare a ipotezelor statistice
Noţu de verfcare a potezelor statstce Verfcarea potezelor statstce este legată de compararea dfertelor poteze asupra ue populaţ statstce (ş u asupra uu eşato) cu datele obţute pr îcercăr expermetale Dacă
Διαβάστε περισσότερα9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL
9. CRCE ELECRCE N REGM NESNSODAL 9.. DESCOMPNEREA ARMONCA Ateror am studat regmul perodc susodal al retelelor electrce, adca regmul permaet stablt retele lare sub actuea uor t.e.m. susodale s de aceeas
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραStatistica descriptivă. Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă Şef de Lucrăr Dr. Mădăla Văleau mvaleau@umfcluj.ro MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medaa, Modul, Meda geometrca, Meda armoca, Valoarea cetrala MĂSURI DE DE DISPERSIE Mm, Maxm,
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA
ELEMENTE DE STATISTICA DESCRIPTIVA Cursul CERMI Facultatatea Costruct de Mas www.cerm.utcluj.ro Cof.dr.g. Marus Bulgaru STATISTICA DESCRIPTIVA STATISTICA DESCRIPTIVA Populate, Caracterstca dscreta, cotua
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραProbabilități și Statistică 1.1. Metoda Monte-Carlo
Matematcă ș Iformatcă.. Metoda Mote-Carlo.. Metoda Mote Carlo. Aplcaţ. Precza metode. Termeul,,Metoda Mote Carlo este som cu termeul,,metoda epermetelor statstce. Aparţa aceste metode se raportează de
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότεραCurs 3. Biostatistica: trecere in revista a metodelor statistice clasice
Curs 3. Bostatstca: trecere revsta a metodelor statstce clasce Bblo: W.Ewes, G.R. Grat Statstcal methods boformatcs, Sprger, 005 Cap. -3, cap.5 Structura Teste de asocere (depedeță) Teste de cocordață
Διαβάστε περισσότεραStatistica matematica
Statstca matematca probleme de dfcultate redusa ) Dtr-o popula e ormal repartzat cu dspersa ecuoscut se face o selec e de volum. Itervalul de îcredere petru meda m a popula e cu dspersa ecuoscut s s este
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραAnaliza univariata a datelor
Aalza uvarata a datelor Chestu orgazatorce Nota: Exame fal (mart, 13 ma): 70% Proect semar: 30% Suport curs: Cătou I. (coord.), Băla C., Dăeţu T., Orza Gh., Popescu I., Vegheş C., Vrâceau D. "Cercetăr
Διαβάστε περισσότεραECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D
ANALIZA NUMERICA ECUATII NELINIARE PE R (http://bavara.utclu.ro/~ccosm) ECUATII NELINIARE PE R. INTRODUCERE e D R D R : s sstemul: ( x x x ) ( x x x ) D () Daca se cosdera aplcata : D R astel ca: ( x x
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE DE LABORATOR NR. 1 MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA
LUCRARE DE LABORATOR NR. MASURARI IN INSTALATII TERMICE. PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE CARACTERISTICILE METROLOGICE ALE APARATELOR DE MASURA. OBIECTIVELE LUCRARII Isusrea uor otu refertoare la: - eror
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de ecuaţii neliniare
Ssteme de ecuaţ elare 9 Ssteme de ecuaţ elare Î acest catol abordăm roblema reolvăr umerce a sstemelor de ecuaţ alebrce elare Cosderăm următorul sstem de ecuaţ î care cel uţ ua d ucţle u este lară Sub
Διαβάστε περισσότεραCURS 6 TERMODINAMICĂ ŞI FIZICĂ STATISTICĂ (continuare)
CURS 6 ERODIAICĂ ŞI FIZICĂ SAISICĂ (cotuare) 6.1 Prcpul II al termodamc Să e reamtm că prmul prcpu al termodamc a arătat posbltatea trasformăr lucrulu mecac, L, î căldură, Q, ş vers, fără a specfca î ce
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor Extremele funcţiilor de mai multe variabile Serii de numere cu termeni oarecare Serii cu termeni pozitivi. Criterii de convergenţă
Uverstatea Spru Haret Facultatea de Stte Jurdce, Ecoome s Admstratve, Craova Programul de lceta: Cotabltate ş Iformatcă de Gestue Dscpla Matematc Ecoomce Ttular dscplă Cof uv dr Laura Ugureau SUBIECTE
Διαβάστε περισσότερα6. VARIABILE ALEATOARE
6. VARIABILE ALEATOARE 6.. Vrble letore. Reprtţ de probbltte. Fucţ de reprtţe O vrblă letore este o cttte măsurtă î legătură cu u expermet letor, de exemplu, umărul de produse cu defecţu î producţ zlcă
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE
METODE DE ANALIZĂ STATISTICĂ A 0. LEGĂTURILOR DINTRE FENOMENE Asura feomeelor de masă studate de statstcă acţoează u umăr de factor rcal ş secudar, eseţal ş eeseţal, sstematc ş îtâmlător, obectv ş subectv,
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραProductia (buc) Nr. Salariaţi Total 30
Î vederea aalze productvtăţ obţute î cadrul ue colectvtăţ de salaraţ formată d 50 de persoae, s-a extras u eşato format d de salaraţ. Datele refertoare la producţa zle precedete sut prezetate î tabelul
Διαβάστε περισσότερα8.3. Estimarea parametrilor
8.3. Estmarea parametrlor Modelarea uu feome aleatoru real, precum trafcul ofert de o sursă formaţoală, ue reţele de comucaţ, îseamă detfcarea uu model probablstc, M, varablă aleatore sau proces aleatoru,
Διαβάστε περισσότεραCercetarea prin sondajul II Note de curs prelegere master data 24 oct.2013
Cercetarea pr sodajul II ote de curs prelegere master data 4 oct.13 al.sac-mau www.amau.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studet/de.asp?tem=fsere&id=88.oct.13 1 Dstrbuta ormala.oct.13 Dstrbuta ormala Cea ma
Διαβάστε περισσότεραSondajul statistic -III
STATISTICA Sodajul statstc -III tema 9 sapt.3-7 aprle 1 al.sac-mau www.amau.ase.ro http://www.ase.ro/ase/studet/de.asp?tem=fsere&id=88 Dstrbuta ormala Dstrbuta ormala Cea ma mportata dstrbute cotua: umeroase
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραTEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE
TEMA 3 - METODE NUMERICE PENTRU DESCRIEREA DATELOR STATISTICE Obectve Cuoaşterea metodelor umerce de descrere a datelor statstce Aalza rcalelor metode umerce etru descrerea datelor cattatve egruate Aalza
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραPENTRU CERCURILE DE ELEVI
122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραClasificarea. Selectarea atributelor
Clascarea Algortm de clascare sut utlzaț la împărțrea ue populaț î p clase de dvz. Fecare dvd este caracterzat prtr-u asamblu de m varable cattatve ş/sau caltatve ş o varablă caltatvă detcâd clasa d care
Διαβάστε περισσότερα1. Modelul de regresie
. Modelul de regrese.. Câteva cosderete de ord geeral La fel ca ş î multe alte dome, î domeul ecoomc ş î partcular î cel al afacerlor se îtâlesc deseor stuaţ care presupu luarea uor decz, care ecestă progoze
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραMETODE DE ESTIMARE A PARAMETRILOR UNEI REPARTIŢII. METODA VEROSIMILITĂŢII MAXIME. METODA MOMENTELOR.
Curs 6 OI ETOE E ETIARE A ARAETRILOR UNEI REARTIŢII. ETOA VEROIILITĂŢII AIE. ETOA OENTELOR.. Noţu troductve Î legătură cu evaluarea ş optzarea proceselor oraţoale apar ueroase problee de estare cu sut:
Διαβάστε περισσότεραAnaliza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραaşteptării pot fi înţelese cu ajutorul noţiunilor de bază culese din acest volum. În multe cazuri hazardul, întâmplarea îşi pun amprenta pe
Cuprs Prefaţă... 5 I. ELEMENTE DE ALGEBRĂ LINIARĂ... 7 Matrc... 8 Matrc partculare... 9 Iversa ue matrc... Ssteme de ecuaţ lare... 5 Problema compatbltăţ sstemelor... 7 Problema determăr sstemelor... 8
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραTema 2. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE
Tea. PRELUCRAREA REZULTATELOR EXPERIMENTALE. Eror de ăsură A ăsura o ăre X îseaă a copara acea ăre cu alta de aceeaş atură, [X], aleasă pr coveţe ca utate de ăsură. I ura aceste coparaţ se poate scre X=x[X]
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραInegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα3. INDICATORII STATISTICI
3. INDICATORII STATISTICI 3.. Necestatea folosr dcatorlor statstc. Idcator statstc prmar. Idcator statstc dervaţ Am văzut că obectul de studu al statstc îl costtue feomeele ş procesele de masă. Acestea
Διαβάστε περισσότεραDin această definiţie a probabilităţilor rezultă următoarele proprietăţi ale acestora:
FIABILIAE Î proectarea ş costrucţa dfertelor ecpamete este ecesară asgurarea sguraţe î fucţoare a acestora; această codţe a codus la utlzarea î proectare a aumtor coefceţ de sguraţă. Noţule de fabltate
Διαβάστε περισσότεραSEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie
CAPIOLUL SEMNALE ALEAOARE Un proces sau semnal aleator, numt ş stochastc, este un proces care se desfăşoară în tmp ş este guvernat, cel puţn în parte, de leg probablstce. Importanţa teoretcă ş practcă
Διαβάστε περισσότεραPRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE
Lucrarea r. PRELEVAREA SI PRELUCRAREA DATELOR DE MASURARE. GENERALITATI I electrotehcă ş electrocă terv umeroase mărm fzce ca: tesue, curet, rezsteţă, eerge, etc., care se caracterzează pr mărme ş pr aumte
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραContinutul tematic al cursului
MATEMATICI FINANCIARE ŞI ACTUARIALE Obectvul prcpal al cursulu este de a asgura baza teoretcă de îtelegere ş fudaetare a aparatulu ateatc utlzat î cadrul uor dscple de specaltate. Cursul este structurat
Διαβάστε περισσότεραElemente de teorie a informaţiei. 1. Câte ceva despre informaţie la modul subiectiv
Elemete de teore a formaţe. Câte ceva desre formaţe la modul subectv Î cele ce urmează vom face câteva cosderaţ legate de formaţe ş măsurare a e. Duă cum se cuoaşte formaţa se măsoară î bţ. De asemeea
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Διαβάστε περισσότεραSTATISTICĂ MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN
MARINELLA - SABINA TURDEAN LIGIA PRODAN STATISTICĂ STATISTICĂ CUPRINS Captolul NOŢIUNI INTRODUCTIVE... 5. Momete ale evoluţe statstc... 5. Obectul ş metoda statstc... 5.3 Noţu fudametale utlzate î statstcă...
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 CERCETAREA STATISTICĂ PRIN SONDAJ
CAPITOLUL 4 CERCETAREA STATISTICĂ PRIN SONDAJ Coderaţ prelmare Î captolele precedete am dcutat depre pobltăţle de culegere a datelor pe baza metodelor de obervare totală au parţală, ca ş depre modaltăţle
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL I. PRELIMINARII Elemente de teoria mulţimilor
CAPITOLUL I. PRELIMINARII.. Elemete de teora mulţmlor. Mulţm Pr mulţme vom îţelege o colecţe (set, asamblu) de obecte (elemetele mulţm), be determate ş cosderate ca o ettate. Se subâţelege fatul că elemetele
Διαβάστε περισσότεραANALIZA STATISTICĂ A VARIABILITĂŢII (ÎMPRĂŞTIERII) VALORILOR INDIVIDUALE
4. ANALIZA STATISTICĂ A VARIABILITĂŢII (ÎMPRĂŞTIERII) VALORILOR INDIVIDUALE Feomeele de masă studate de statstcă se mafestă pr utăţle dvduale ale colectvtăţ cercetate care preztă o varabltate (împrăştere)
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραStatisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραCURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE
CURS METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE ------------------------------------------------------------------------------------------------------------ 0 Prelmar: Norma uu vector s orma ue
Διαβάστε περισσότεραŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE
8. ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE 8.. Şiruri de variabile aleatoare Î teoria probabilităţilor şi î aplicaţiile ei o problemă importată o costituie studiul şirurilor de variabile aleatoare,
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα