CAPITOLUL 1 TEOREMELE LUI KIRCHHOFF
|
|
- Ἠσαῦ Γιαννακόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 INTRODCERE Circuitele sunt prezente in foarte multe domenii tehnice: in sistemul electroenergetic, in calculatoare, in sistemele de telecomunicatii, in aparatura audio sau TV etc. n circuit fizic este format prin interconectarea mai multor dispozitive electrice: rezistoare, bobine, condensatoare, diode, tranzistoare, amplificatoare operationale, baterii, transformatoare, motoare electrice, generatoare electrice si altele. Teoria circuitelor foloseste relatii matematice care descriu comportarea electrica a acestor circuite fizice. nui circuit fizic format din dispozitive electrice i se asociaza un circuit electric alcatuit din modele idealizate care se numesc elemente (ideale) de circuit. n element de circuit modeleaza un singur fenomen fizic descris de o relatie matematica simpla intre tensiunile si curentii bornelor. Daca elementul are doua borne, este parcurs de curentul i(t) si are tensiunea u(t) intre borne atunci: - rezistorul ideal caracterizat de relatia u(t)=ri(t) modeleaza efectul rezistiv, - bobina ideala caracterizata de relatia u(t)=ldi(t)/dt modeleaza efectul inductiv, - condesatorul ideal caracterizat de relatia i(t)=cdu(t)/dt modeleaza efectul capacitiv, unde u si i sunt functii de timpul t iar R, L si C sunt constante in raport cu u(t) si i(t). Orice model (circuit electric), este o aproximatie a circuitului fizic. De exemplu o bobina realizata pe un tor de ferita (la care efectul inductiv predomina in raport cu cel rezistiv si cu cel capacitiv) se poate modela printr-o bobina ideala. Daca rezultatele teoretice obtinute in urma analizei circuitului electric corespund cu rezultatele practice obtinute in urma masuratorilor facute asupra circuitului fizic inseamna ca modelul este corect. Comportarea unui dispozitiv electric poate fi aproximata prin mai multe modele (scheme echivalente) in functie de conditiile de lucru (semnale mari sau semnale mici, gama de frecvente a semnalelor utilizate, gama temperaturilor de functionare etc.). De exemplu un tranzistor bipolar are modele diferite pentru semnale mari sau semnale mici si pentru frecvente de ordinul kilohertzilor sau megahertzilor. Fenomenele electromagnetice se propaga cu o viteza aproximativ egala cu viteza luminii in vid c=3 8 m/s. Fie un semnal sinusoidal s(t,x)=asin2πf(t-x/c) de frecventa f care se propaga cu viteza c dupa directia x. Propagarea dupa directia celei mai mari dimensiuni d max a circuitului fizic introduce o intarziere t=d max /c. Daca t este neglijabil fata de cea mai mica perioada T min =/f max (f max -frecventa maxima) a unui semnal de interes practic, este evident ca efectul de propagare poate fi neglijat. In acest caz se poate considera ca semnalele se propaga instantaneu (cu viteza infinita) si un astfel de model se numeste circuit electric cu parametri concentrati. Conditia
2 t<</f max este echivalenta cu d max <<λ min unde λ min =c/f max este lungimea de unda corespunzatoare frecventei maxime de interes practic. Daca efectul de propagare nu se poate neglija (d max nu se poate neglija fata de λ min ) circuitul fizic se modeleaza cu un circuit electric cu parametri distribuiti. Intr-un circuit cu parametri distribuiti curentii si tensiunile sunt functii de timp si de variabile spatiale; comportarea circuitului este influentata de pozitia relativa a dispozitivelor electrice. Intr-un circuit cu parametri concentrati, admitand ca propagarea se face instantaneu, curentii si tensiunile sunt functii numai de timp nu si de variabile spatiale; un astfel de model nu tine seama de pozitia relativa a dispozitivelor electrice. Fiind mai simplu, modelul de circuit cu parametri concentrati este de preferat atunci cand poate fi utilizat. Fie, de exemplu, un cablu cu lungimea L=Km format din doua conductoare. Daca prin cablu trece un curent i cu f=25khz rezulta λ =,2Km L si se adopta un model cu parametri distribuiti. In acest caz, daca x este distanta masurata de la un capat al cablului, i(t,x)=isin2πf(tx/c)=isin(2πft-2πx/λ) si la acelasi moment t i are valori diferite in functie de x (de exemplu i(t,)=isint2πft si i(t,λ/2)=isin(2πft-π)). Daca prin cablu trece un curent de frecventa industriala f =5Hz rezulta λ =6Km>>L si i(t,x)=isin2πf t nu depinde de x. Teoria prezentata in continuare se refera numai la circuitele cu parametri concentrati. Teoria circuitelor include analiza calitativa si cantitativa a comportarii circuitelor. In consecinta, instrumentele acestei teorii sunt matematice si conceptele si rezultatele utilizate sunt exprimate prin variabile de circuit si ecuatii de circuit care leaga intre ele aceste variabile. Teoria circuitelor nu se ocupa de fenomenele fizice care au loc in interiorul unui element de circuit. Capitolul trateaza axiomele teoriei circuitelor (teoremele lui Kirchhoff si teorema transferului de putere pe la bornele unui multipol), consecinte ale acestora valabile in orice regim de functionare si elemente de topologie a circuitelor. Capitolul 2 se ocupa de circuitele rezistive incluzand elementele de circuit, ecuatiile circuitelor, teoreme si metode de analiza ale circuitelor rezistive. Capitolul 3 contine o prezentare a elementelor dinamice de circuit, proprietatile acestora, studiul circuitelor de ordinul intai si doi, ecuatiile si metodele de rezolvare a circuitelor dinamice in domeniul timpului; se definesc regimurile de functionare ale circuitelor. Capitolul 4, dedicat se ocupa de regimul sinusoidal al circuitelor liniare (circuitele de curent alternativ monofazat). In capitolul 5 se trateaza circuitele de current alternativ trifazat, iar capitolul 6 se ocupa de regimul 2
3 nesinusoidal. Capitolul 7 abordeaza, cu ajutorul transformatei Laplace, regimul variabil ca timp al circuitelor liniare. Cursul este conceput avand in vedere specificul facultatii de automatica si calculatoare. Se utilizeaza concepte din teoria sistemelor (ecuatii de stare, planul fazelor, excitabilitate si observabilitate a modurilor circuitului, etc.) si se prezinta aplicatii specifice (circuite cu amplificatoare operationale, oscilatoare, circuite cu comportare haotica, etc.). CAPITOLL TEOREMELE LI KIRCHHOFF.. Elementele de circuit Comportarea unui element de circuit este descrisa de relatiile intre curentii bornelor (terminalelor) si tensiunile intre aceste borne. Conditiile in care se pot defini bornele unui dispozitiv electromagnetic astfel incat comportarea acestuia sa fie descrisa de aceste relatii se formuleaza in teoria campului electromagnetic. Elementele de circuit se simbolizeaza astfel: Daca elementul de circuit are n borne (terminale), el se numeste n-pol (cu 2 borne - dipol, cu 3 borne - tripol, cu 4 borne - cuadripol). n curent al unui terminal are un sens de referinta simbolizat printr-o sageata; o tensiune intre doua borne are un sens de referinta simbolizat prin alta sageata. De exemplu la elementul dipolar curentul i intra in borna si iese din borna 2 iar tensiunea u intre bornele si 2 este u=v -v 2 unde v si v 2 sunt potentialele bornelor si 2. La n- poli tensiunile se considera fata de o referinta arbitrara (de regula borna n). Atunci cand sagetile curentului si tensiunii ies din aceeasi borna u si i sunt asociate dupa regula de la receptoare. Daca sagetile curentului si tensiunii nu ies din aceeasi borna, u si i sunt asociate dupa regula de la generatoare. 3
4 Orice element de circuit este caracterizat de ecuatia de functionare F k (i,i 2,...,i n-,u,u 2,...,u n- )=, k=,...,n- care reprezinta dependenta dintre marimile la borne (curenti si tensiuni). Ecuatiile F k ( )= pot fi algebrice sau diferentiale in functie de fenomenul fizic modelat. Elementele rezistive de circuit sunt caracterizate de ecuatii algebrice, iar elementele dinamice de circuit sunt caracterizate de ecuatii diferentiale. Daca orice F k (.) este functie liniara in raport cu toate variabilele i,i 2,...,i n-,u,u 2,...,u n- spunem ca elementul de circuit este liniar; daca aceasta conditie nu este satisfacuta spunem ca elementul de circuit este neliniar. Exista multipoli la care bornele pot fi grupate in perechi astfel incat o pereche de borne (care formeaza o poarta) este parcursa de acelasi curent. Daca toate bornele sunt grupate in porti multipolul este un multiport. Ecuatia de functionare a multiportului este de forma F k (i,i 2,....,i n,u,u 2,....,u n )=, k=,....,n. Daca ecuatiile F k ( )= sunt algebrice multiportul este rezistiv, iar daca cel putin o ecuatie este diferentiala multiportul este dinamic. Multiportii pot fi liniari sau neliniari. Intr-un circuit fizic bornele dispozitivelor sunt conectate intre ele prin conductoare de legatura. n circuit electric este format dintr-o multime de elemente de circuit ale caror borne sunt conectate direct intre ele. Desi de regula acest model nu tine seama de caracteristicile conductoarelor de legatura, atunci cand este necesar si aceste conductoare pot fi modelate prin elemente de circuit. Locul in care sunt conectate cel putin doua borne este un nod; orice borna izolata este considerata nod. Teoria circuitelor se ocupa de analiza circuitelor electrice admitand ca sunt valabile teoremele lui Kirchhoff, teorema transferului de putere pe la bornele elementelor de circuit si relatiile intre tensiunile si curentii unui element de circuit. Aceste teoreme si relatii, considerate ca axiome in teoria circuitelor electrice, pot fi demonstrate in teoria campului electromagnetic. 4
5 .2.Teoremele lui Kirchhoff Teorema lui Kirchhoff referitoare la tensiuni (Teorema II) Intr-un circuit cu n noduri se alege in mod arbitrar un nod de referinta al carui potential se considera nul (v n =). Potentialele v k ale nodurilor,...,n- sunt functii de timp. Tensiunile intre nodurile,..., n- si nodul n sunt u = V, u = V,..., u = V. Circuitul se conside ra conex n 2n 2 n n n (plecand dintr-un nod arbitrar se poate ajunge la oricare alt nod parcurgand o cale care trece numai prin elemente de circuit). Conform primei forme a teoremei lui Kirchhoff referitoare la tensiuni, tensiunea u kj (t) dintre nodul k si nodul j este diferenta tensiunilor u ( t) si u ( t) kn u kj (t) = u kn (t) -u jn (t) () Rezulta imediat ca u jk (t) = u jn (t) - u kn (t)= - u kj (t). Fie o multime de noduri care incepe si se sfarseste cu acelasi nod. Parcurgand aceasta multime prin treceri succesive de la un nod la vecinul acestuia se poate defini o cale inchisa care contine toate nodurile multimii. Aceasta multime se numeste multime de tip B. De exemplu in multimea de tip B {,2,3,..., k, } calea inchisa care pleaca din nodul 2 este {2,3,...,k,,2}. Conform Teoremei a II-a a lui Kirchhoff se poate scrie: u 2 = u n - u 2n, u 23 = u 2n - u 3n,..., u k-, k = u k-n - u kn, u k = u kn - u n Daca adunam aceste relatii se obtine: u 2 + u u k -,k + u k Generalizand se obtine o alta forma a teoremei a II-a a lui Kirchhoff: Suma algebrica a tuturor tensiunilor care corespund caii inchise care contine toate nodurile unei multimi de tip B este nula, pentru orice t. u k B k ( t) = (2) In aceasta suma se iau cu + tensiunile orientate in sensul de parcurgere a buclei si cu - tensiunile orientate in sens contrar acestuia. jn 5
6 u 43 -u 4 = De exemplu, pentru multimea de tip B {,2,3,4,} din figura de mai jos avem: u 2 + u 23 - Am aratat mai inainte ca forma () implica forma (2). Se poate arata ca si forma (2) implica forma (). Fie multimea de noduri de tip B {p,q,r,p} pentru care u pq +u qr +u rp =. Daca se alege v r =, tinand seama ca u rp =-u pr,rezulta u pq =u pr - u qr. Deci formele () si (2) ale teoremei a II-a a lui Kirchoff sunt echivalente. Teorema lui Kirchhoff referitoare la curenti (Teorema I) Suma algebrica a curentilor care intra si ies dintr-o suprafata inchisa S este nula, pentru orice t. i ( t) = k S k In aceasta suma se iau cu + curentii care ies din S si cu - curentii care intra in S. O suprafata inchisa S poate contine in interior unul sau mai multe noduri. De exemplu: Cele doua teoreme ale lui Kirchhoff conduc la ecuatii algebrice liniare si omogene cu coieficienti de valorile,, -..3.Elemente de topologie a circuitelor Topologia circuitelor se refera la modul de conectare a elementelor de circuit. nui circuit electric i se ataseaza un graf constituit dintr-o multime de noduri (,2,...,N) legate intre ele prin laturi (l, l 2,...,l L ). Daca laturile sunt orientate (au sens de referinta), graful este orientat. Graful circuitului contine toate informatiile despre interconectarea elementelor de circuit, dar nu contine informatii asupra dependentelor dintre u k (t) si i k (t). Orice element de circuit poate fi reprezentat printr-un element al grafului: -un dipol se reprezinta printr-o latura a grafului conectata intre cele doua noduri, 6
7 -un tripol si, generalizand, un n-pol se reprezinta astfel Graful radial cu n noduri si n- laturi care reprezinta un n-pol contine numai laturi ale caror tensiuni si curenti sunt marimi liniar independente intre ele. De exemplu, pentru tripol u 2 = u 3 - u 23 si i 3 = -i -i 2 iar tensiunea u 2 si curentul i 3 nu sunt asociate nici unei laturi din graf. Modul de conectare a unui element multiport cu celelalte elemente de circuit este descris exclusiv cu ajutorul variabilelor u k (t), i k (t), k=,...,n deci graful multiportului este multiplu conex (vezi figura). n circuit care contine astfel de elemente poate avea un graf multiplu conex. Asa cum se va vedea in continuare scrierea sistematica a ecuatiilor date de teoremele lui Kirchhoff este formulata pentru circuite cu grafuri conexe. Este deci utila transformarea unui graf multiplu conex intr-un graf conex pastrand aceleasi expresii pentru ecuatiile date de teoremele lui Kirchhoff. Modul in care se face aceasta transformare este ilustrat printr-un exemplu. In figura de mai jos graful transformatorului (care este un diport) este desenat cu linie ingrosata. Tensiunile si curentii raman aceiasi daca in graful circuitului se adauga latura 2 (desenata cu linie punctata); in acest 7
8 fel graful circuitului devine conex. Curentul prin aceasta latura fiind nul, nodurile si 2 se pot suprapune. Graful circuitului se obtine reprezentand toate elementele de circuit prin grafuri interconectate intre ele la fel ca elementele carora le corespund. Acesta descrie proprietatile de interconexiune ale circuitului si, daca este orientat, arata si sensurile curentilor si tensiunilor. Exemplu Circuitului din figura ii corespunde graful alaturat. Sagetile de pe laturi indica sensurile de referinta ale curentilor si tensiunilor, u k si i k fiind asociate dupa regula de la receptoare. Graful are N=5 noduri si L = 7 laturi. Intr-un graf G cu N noduri si L laturi se definesc urmatoarele multimi de laturi:. O bucla este o multime de laturi care formeaza o cale inchisa; fiecare latura intra o singura data in aceasta cale. In exemplul precedent B ={,5,4} si B 2 ={5,6,7} sunt bucle. Nodurile buclei formeaza o multime de tip B. Scrisa pe o bucla, teorema a doua a lui Kirchhoff este u k bucla k t ( ) =. 2. n arbore A este o multime de laturi care conecteaza intre ele toate nodurile din G fara sa formeze bucle. In exemplul precedent A = {, 3, 5, 6} este un arbore. n graf poate avea mai multi arbori. O latura a arborelui se numeste ramura. Se poate arata usor ca un arbore are N- laturi (prima latura uneste primele doua noduri iar pentru fiecare nod incepand cu al treilea se introduce o noua latura in arbore ). 3. n coarbore C este format din multimea laturilor grafului care nu sunt continute in arborele corespunzator A. În exemplul precedent coarborele C = {2, 4, 7} corespunde arborelui A = {, 3, 5, 6}. Numarul coarborilor este acelasi cu al arborilor. n coarbore contine L-N+ laturi (L-(N-)). O latura a coarborelui se numeste coarda. 4. Sistemul fundamental de bucle este multimea buclelor obtinute atasand la o coarda calea din arbore care uneste nodurile coardei respective. Deci numarul buclelor fundamentale este L-N+ (acelasi cu numarul coardelor). 8
9 5. Sectiunea este o multime de laturi intersectate de o suprafata inchisa care are in interior cel putin un nod. ={,3,5,7} sau 2={7,6}sunt doua sectiuni in exemplul precedent. Teorema intai a lui Kirchhoff se scrie: i k ( t) k sec tiune = 6. Sistemul fundamental de sectiuni este multimea sectiunilor pentru care fiecare suprafata k intersecteaza cate o singura latura a arborelui. Deci numarul sectiunilor fundamentale dintr-un graf este N- (acelasi cu numarul ramurilor). In exemplul precedent sistemul fundamental de bucle in raport cu arborele {,3,5,6} este format din L-N+=3 bucle ({,4,3}, {3,2,5}, {5,6,7} ) si sistemul fundamental de sectiuni este format din N-=4 sectiuni ({,4}, {2,3,4}, {2,5,7}, {6,7}). Teorema a II-a a lui Kirchhoff se poate scrie pentru orice bucla ca de exemplu {,5,2,4} ( u u u + u ). Aceasta ecuatie este diferenta celor corespunzatoare buclelor {,4,3} si = {3,2,5} ( u + u + u =, u + u + u ), deci intre aceste trei ecuatii exista o dependenta = liniara. Asa cum se va arata in capitolul 2, o problema este corect formulata numai daca ecuatiile sunt liniar independente intre ele. Intereseaza deci numarul maxim al ecuatiilor liniar independente care se pot obtine din teorema a II-a a lui Kirchhoff si algoritmul de scriere al acestora. Fiecare ecuatie scrisa pe o bucla fundamentala exprima tensiunea coardei in functie de tensiunile unor ramuri. Rezulta ca dintre cele L tensiuni asociate laturilor grafului L-N+ pot fi exprimate in functie de celelalte N- care pot fi considerate independente (pot fi alese arbitrar daca se iau in considerare numai ecuatiile date de teorema a II-a a lui Kirchhoff). Numarul de tensiuni independente nu poate fi mai mare de N- deoarece orice tensiune a unei coarde este o suma algebrica de tensiuni ale ramurilor. Numarul de tensiuni independente nu poate fi mai mic de N- deaorece laturile arborelui nu formeaza bucle. Numarul de tensiuni independente fiind N- rezulta ca numarul de tensiuni dependente este L-(N-) deci numarul maxim de ecuatii liniar independente este L-N+. Aceste ecuatii se scriu pe buclele fundamentale. In exemplul precedent (L= 7, N= 5) am ales arborele A={,3,5,6} si sistemul de bucle fundamentale este format din L-N+=3 bucle si anume: B ={,3,4}, B 2 ={3,5,2}, B 3 ={5,6,7}. Ecuatiile date de teorema a II-a a lui Kirchhoff (alegand drept sens de parcurgere al buclei sensul corzii din bucla) sunt: u 4 +u +u 3 =, u 2 +u 5 +u 3 = si u 5 + u 6 +u 7 =. Pentru grafurile simple sistemul de bucle independente se poate determina si pe o cale mult mai simpla, fara a utiliza arborele. De exmplu, graful din figura cu L=6 si N=4 are L-N+=3 bucle independente. 9
10 Acestea se pot determina considerand ferestrele {,2,3}, {6,3,4} si {2,6,5} si avand grija ca fiecare bucla noua sa contina cel putin o latura noua. Pentru acelasi graf se poate considera si sistemul {,2,3}, {,4,5}, {2,5,6} in care am subliniat laturile noi. Problema numarului maxim de ecuatii liniar independente date de teorema I a lui Kirchhoff se trateaza similar. Fiecare ecuatie scrisa pe o sectiune fundamentala exprima curentul ramurii in functie de curentii unor coarde. Rezulta ca dintre cei L curenti asociati laturilor grafului N- pot fi exprimati in functie de ceilalti L-N+ care pot fi considerati independenti. Numarul de curenti independenti nu poate fi mai mare de L-N+ deoarece orice current al unei ramuri este o suma algebrica a unor curenti ai coardelor. Numarul de curenti independenti nu poate fi mai mic de L- N+ deoarece laturile coarborelui nu formeaza sectiuni (orice suprafata Σ care defineste o sectiune contine cel putin un nod in interior deci taie o ramura deoarece ramurile unesc toate nodurile). Numarul de curenti independenti fiind L-N+ rezulta ca numarul de curenti dependenti este N- deci numarul maxim de ecuatii liniar independente este N-. Aceste ecuatii se scriu pe sectiunile fundamentale. Exemplu: pentru graful din figura (L=7, N=5) si pentru A = {,3,5,6} sistemul de sectiuni fundamentale este: = {,4}, 2 = {4,3,2}, 3 = {2,5,7}, 4= {7,6}. Ecuatiile date de teorema I a lui Kirchhoff sunt (considerand sens pozitiv pentru latura care iese din suprafata inchisa k si sens negativ pentru latura care intra in k ): i -i 4 =, -i 2 -i 3 +i 4 =, i 2 +i 5 -i 7 =, i 7 -i 6 =.
11 Asa cum se va arata in capitolul 2, in anumite probleme se impun restrictii cu privire la apartenenta unor laturi la arbore sau coarbore. Daca nu exista astfel de restrictii sectiunile independente pot fi determinate mult mai simplu ca N- sectiuni de incidenta ale caror suprafete Σ k contin in interior un singur nod..4. Scrierea matriceala a teoremelor lui Kirchhoff Pentru scrierea matriceala a ecuatiilor date de teoremele lui Kirchhoff se defineste matricea A de incidenta a laturilor la noduri care este o matrice cu L coloane si N- linii. n element din linia i si coloana j poate avea valoarea: - daca latura j nu este conectata la nodul i, + - daca latura j iese din nodul i, - - daca latura j intra in nodul i. Teorema I a lui Kirchhoff se scrie matriceal A I = unde I este vectorul curentilor laturilor grafului I t =[I, I 2,...,I L ]. Pentru exemplul precedent: A = Considerand vectorul al tensiunilor laturilor grafului ( = [,..., ]) in care tensiunea k este asociata dupa regula de la receptoare cu curentul I k, teorema a II-a a lui Kirchhoff in forma () se scrie =A t (V t =[V,...,V N- ]) si V N =. Pentru exemplul considerat cu V = 5 V unde V este vectorul potentialelor primelor N- noduri rezulta: t L = V V V V Teorema lui Tellegen
12 Fie doua circuite si 2 care au acelasi graf orientat G cu N noduri si L laturi (sensurile tensiunii si curentului se asociaza dupa regula de la receptoare pentru toate laturile). Daca [I] () = [i,i 2,...,i l ] t este vectorul curentilor din laturile circuitului care satisfac teorema I a lui Kirchhoff si [] (2) = [u,u 2,...,u l ] t este vectorul tensiunilor laturilor circuitului 2 care satisfac teorema a II-a a lui Kirchhoff, atunci: L u ( 2 ) ( t ) i ( ) ( t ) = k= k k Demonstratie: Teorema lui Tellegen este o consecinta a teoremelor lui Kirchhoff. Trebuie sa aratam ca [ ] (2)T [ I ] () =. Daca [I] () si [] (2) satisfac teoremele lui Kirchhoff, atunci avem: AI () = si (2) = A t V (2) Rezulta: [ (2) ] T [I () ] = [A t V (2) ] t I () = V (2) t A I (). Dar AI () = deci (2) t I () =. Q.E.D. Am demonstrat ca existenta celor doua teoreme ale lui Kirchhoff implica teorema lui Tellegen. Se poate demonstra ca oricare dintre teoremele lui Kirchhoff impreuna cu teorema lui Tellegen implica cealalta teorema a lui Kirchhoff si anume: - daca tensiunile satisfac teorema a II-a a lui Kirchhoff ([C b l ] [] = ) si este satisfacuta teorema lui Tellegen ([] T [I] = ), atunci curentii I satisfac teorema I-a a lui Kirchhoff; - daca curentii satisfac teorema I a lui Kirchhoff ([C l ] [I] = ) si este satisfacuta teorema lui Tellegen ([] T [I] = ), atunci tensiunile satisfac teorema a II-a a lui Kirchhoff. Demonstratiile acestor doua teoreme sunt similare cu demonstratia teoremei lui Tellegen..6. Transferul de putere pe la bornle unui multipol Fie un n-pol cu marimile la borne: potentialele v k (t) (k=,2,...,n-), v n (t)=, curentii i k (t) si tensiunile u k (t) considerate ca in figura. Se observa ca u k (t) si i k (t) (k=,2,...,n-) sunt asociate dupa regula de la receptoare. Puterea instantanee absorbita de n-pol la momentul t este n p( t) = u k ( t) i k ( t) k = 2
13 In cazul unui dipol puterea absorbita este p a (t)=u(t)i(t) u si i fiind asociate dupa regula de la receptoare. Evident puterea debitata de acelasi dipol va fi p d (t)= -p a (t)=-u(t)i(t)=u (t)i(t), unde u (t)= - u(t) este tensiunea asociata cu i(t) dupa regula de la generatoare. Puterea absorbita de un n-port cu bornele,,2,2,...,n,n se poate exprima numai in functie de u k n u ( t) i ( t) k= k k si i k. Intr-adevar daca v n =, p a (t)=v (t)i (t) + v (t)[-i (t)]+... +v n (t)i n (t)= Intr-un circuit care contine elemente dipolare, multipolare si multiport produsul u k (t) i k (t) reprezinta puterea p(t) absorbita sau debitata de latura k a grafului la momentul t. Separand puterile debitate de laturile grafului care corespund unor surse (cu u k si i k asociate dupa regula de la generatoare) de cele absorbite de laturile grafului care corespund unor consumatori (cu u k si i k asociate dupa regula de la receptoare), teorerma lui Tellegen se poate scrie p ( t) = d pa( t) toate toti sursele consumatorii Aceasta relatie se numeste bilantul puterilor instantanee si reprezinta principiul conservarii puterilor (principiul I al termodinamicii). 3
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα2. GRAFURI ŞI MATRICE DE INCIDENŢĂ
. GRAFURI ŞI MATRICE DE INCIDENŢĂ.. Grafurile circuitelor electrice Graful unui circuit electric este reprezentarea geometrică a configuraţiei acestuia, obţinută prin asocierea câte unui punct (numit nod
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραSpatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότερα1.11 Rezolvarea circuitelor de curent continuu Metoda teoremelor lui Kirkhhoff
Curs mine. ezolvarea circuitelor de curent continuu Metoda teoremelor lui Kirhhoff Se numeşte circuit electric, un ansamblu de surse de tensiune electromotoare şi receptoare, cu legătură conductoare între
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραVectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραLucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.
Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,
Διαβάστε περισσότεραdecembrie 2016 Grafuri. Noţiuni fundamentale. Grafuri euleriene şi grafuri hamilto
Grafuri. Noţiuni fundamentale. Grafuri euleriene şi grafuri hamiltoniene decembrie 2016 Grafuri Noţiuni fundamentale D.p.d.v. matematic, un graf este o structură G = (V, E) formată din o mulţime de noduri
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραTransformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραOrice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραConf.dr.ing. Lucian PETRESCU CURS 4 ~ CURS 4 ~
Conf.dr.ing. Lucian PETRESC CRS 4 ~ CRS 4 ~ I.0. Circuite electrice în regim sinusoidal În regim dinamic, circuitele electrice liniare sunt descrise de ecuaţii integro-diferenţiale. Tensiunile şi curenţii
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότερα