Probleme rezolvate. 1. Pe mulţimea matricelor

Σχετικά έγγραφα
SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

CAPITOLUL 4 SPAŢII VECTORIALE EUCLIDIENE/UNITARE Produs scalar. Spaţii euclidiene şi spaţii unitare-definiţie

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Analiza bivariata a datelor

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Spaţii vectoriale. Definiţia 1.1. Fie (K, +, ) un corp şi (V, +) un grup abelian.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

3.5. Forţe hidrostatice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Integrala nedefinită (primitive)

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

dielctrice Cazul axei Ox, care r ă prin und Figura 6.8: vectorii E 2. La 1 şi unda

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 4 Serii de numere reale

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

IV. Rezolvarea sistemelor liniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

sistemelor de algebrice liniarel

2.1. DEFINIŢIE. EXEMPLE

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

Tema: şiruri de funcţii

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Subiecte Clasa a VII-a

Sisteme de ecuatii liniare

Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ GEOMETRIE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Algebră liniară CAPITOLUL 3

Curs 3. Spaţii vectoriale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

CURS 5 Spaţii liniare. Spaţiul liniar R n

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Algebră liniară CAPITOLUL 1

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Subiecte Clasa a VIII-a

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

Matrici şi sisteme de ecuaţii liniare

CAPITOLUL I CAPITOL INTRODUCTIV

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Contract POSDRU/86/1.2/S/ POSDRU ID * Bucureşti 2012

Lectia IV Produsul vectorial a doi vectori liberi

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

2.9 Forme biafine Forme pătratice afine. Aducerea la forma canonică Centre de simetrie Varietăţi pătratice...

Transcript:

Pobleme ezolvate CAPITOLUL I. Pe mulţimea matielo M m (K) {A A [a ij ], a ij K, i, m, j, } se defies opeaţiile: "" : M m (K) M m (K) M m (K) pi C A B, C [ ij ], ij a ij b ij, " " : K M m (K) M m (K) pi D αa, D [d ij ], d ij αa ij, petu A [a ij ], B [b ij ] M m (K), α K. Să se aate ă (M m (K),, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue m. Soluţie. Opeaţia de aduae este o opeaţie iteă pe M m (K), ae satisfae popietăţile:.. (A B) C A (B C), A, B, C M m (K);.. A B B A; A, B M m (K);.. O m M m (K), matiea u toate elemetele egale u, a.î. A O m A, A M m (K);.. A [a ij ] M m (K), -A [-a ij ] M m (K) a.î. A (-A) O m ; Opeaţia de îmulţie a matielo u salai di K este o opeaţie eteă, ae veifiă popietăţile:.. α(βa) (αβ)a, α, β K, A M m (K);.. α(a B) αa αb, α K, A, B M m (K);.. (α β)a αa βa, α, β K, A M m (K);.. A A, A M m (K) (ude este elemetul uitate di opul K). Demostaţiile popietăţilo se fa utilizâd defiiţiile elo două opeaţii şi popietăţile âmpului K. 6

SPAŢII VECTORIALE Fie B C {E ij M m (K) i, m, j, }, E ij fiid matiea ae ae elemetul la iteseţia liiei i u oloaa j, elelalte elemete fiid egale u. B C fomează o bază î M m (K), umită baza aoiă (sau baza atuală). Ît-adevă, daă α ij K, i, m, j,, atui di oie ombiaţie liiaă de foma αije ij O m ezultă m i j...... α α... α............... m α α α...... α ij... i j........................... αm αm... αm............,............... dei α ij, i, m, j, ; B C este u sistem de vetoi liia idepedeţi. Deoaee petu A M m (K), A [a ij ], i, m, j,, ae lo egalitatea m A a, i j ij E ij ezultă ă B C este şi u sistem de geeatoi petu spaţiul M m (K). Număul elemetelo di B C este m, eea e impliă dim M m (K) m. Spaţiul vetoial M (K) al matielo pătatie se otează u M (K) şi dim M (K). 7

CAPITOLUL I Obsevaţie. Spaţiul vetoial M (K) se idetifiă u K, dei K poate fi osideat a spaţiu vetoial peste el îsuşi. Spaţiul vetoial M (K), al matielo liie, se idetifiă u spaţiul K. Spaţiul vetoial M m (K), al matielo oloaă, se idetifiă u K m.. Pe mulţimea K K K... K { (,,..., ), i K, i, } de oi se defies opeaţiile: "" : K K K, y ( y, y..., y ), " " : K K K, α (α, α,..., α ), petu (,,..., ), y (y, y..., y ) K, α K. Să se aate ă (K,, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue (spaţiul vetoial aitmeti). Soluţie. Rezultă di idetifiaea lui K u spaţiul vetoial M (K). Baza aoiă a lui K este B C { e i e i (,,...,,,,..., ), i, } (î vetoul e i toate oodoatele sut ule, u eepţia elei de pe loul i, ae este ). Petu K R (K C) se obţie R-spaţiul vetoial R (C-spaţiul vetoial C ).. Fie V u R-spaţiu vetoial. Pe mulţimea V C V V se defies opeaţiile: "" : V C V C V C, (, y ) (, y ) (, y y ) " " : C V C V C, (α iβ)(, y ) (α - β y, α y β ), petu (, y ), (, y ) V C, α, β R. 8

SPAŢII VECTORIALE Să se aate ă (V C,, ) este u C -spaţiu vetoial (spaţiu liia omple), umit ompleifiatul R-spaţiului vetoial V. Soluţie. Folosid popietăţile R-spaţiului vetoial V se poate aăta ă (V C, ) este u gup omutativ. Au lo şi popietăţile: (..) (α iβ)[(γ iδ)(, y )] (α iβ)(γ - δ y, γ y δ ) (α(γ - δ y ) - β(γ y δ ), α(γ y δ ) β(γ - δ y )) ((αγ - βδ) - (αδ βγ) y, (αγ - βδ) y (αδ βγ) ) [(αγ - βδ) i(αδ βγ)](, y ) [(α iβ)(γ iδ)](, y ). (..) (α iβ)[(, y ) (, y )] (α iβ) (, y y ) (α( ) - β( y y ), α( y y ) β( )) ((α - β y ) (α - β y ), (α y β ) (α y β )) (α - β y, α y β ) (α - β y, α y β ) (α iβ) (, y ) (α iβ) (, y ). (..) [(α iβ) (γ iδ)] (, y ) [(α γ) i(β δ)] (, y ) ((α γ) - (β δ) y, (α γ) y (β δ) ) ((α - β y ) (γ - δ y ), (α y β ) (γ y δ )) (α - β y, α y β ) (γ - δ y, γ y δ ) (α iβ)(, y ) (γ iδ)(, y ). (..) (, y ) ( i) (, y ) ( - y, y ) (, y ). Caz patiula. Daă V R, atui V C R R este C-spaţiu vetoial faţă de opeaţiile: "" : V C V C V C, (, y ) (, y ) (, y y ), " " :C V C V C, (α iβ) (, y ) (α - βy, αy β ), petu (, y ), (, y ) V C, α, β R. 9

CAPITOLUL I Daă se itepetează a patea eală şi y a patea imagiaă a uui umă omple, atui "" şi " " oiid u opeaţiile de aduae şi îmulţie a umeelo omplee.. Fie V u C- spaţiu vetoial (spaţiu liia omple). Pe mulţimea V se defies opeaţiile: "" : V V V, ămâe aeeaşi di V, " " : R V V pi a (a i), V, a R. Să se aate ă (V,, ) este u spaţiu vetoial eal (deompleifiatul spaţiului V, otat pi V R ), u dim V R, daă dim V. Soluţie. (V, ) este u gup omutativ. Îmulţiea u u umă eal a oiide u îmulţiea u umăul a i, dei sut satisfăute şi popietăţile (..) - (..) di defiiţia spaţiului vetoial. Caz patiula. Deompleifiatul lui C este (C ) R. Daă z (z, z,..., z ) C, z k k iy k, ude k, y k R, k,, atui z se idetifiă u (, y) (,,...,, y, y,..., y ) R R R. Petu, deompleifiatul lui C este R. Daă B ( e, e,..., e ) este o bază petu V, atui mulţimea B R ( f, f,..., f, f,..., f ) este o bază petu spaţiul V R, ude vetoii di B R sut daţi de egalităţile: f e, f e,..., f e, f (, ) e ie,..., Oie veto v V se poate sie sub foma v v, v k C. k k e k Daă îlouim v k (Re v k, Im v k ), atui: f ie.

SPAŢII VECTORIALE (Re k k k k (Imvk ) ek k k v v )e, (Imv )e (Rev )e i k k k k ( v )f (Im v ) f ) k (Re. k k k k Dei [B R ] V R. Î plus, B R este o mulţime liia idepedetă î V R.. Pe mulţimea Φ(X, V) {f f : X V}, ude K este u âmp evid şi V este u K-spaţiu vetoial, se defies opeaţiile: "" : Φ(X, V) Φ(X, V) Φ(X, V), pi h f g; h() f() g(), X; " " : K Φ(X, V) Φ(X, V) pi ϕ αf, ϕ() αf(), X, petu f, g Φ(X, V), α K. Să se aate ă (Φ(X, V),, ) este u K-spaţiu vetoial. Soluţie. Deoaee aduaea detemiă pe V o stutuă de gup omutativ, ezultă ă aduaea idusă pe Φ(X, V) detemiă pe aeastă mulţime o stutuă de gup omutativ. Legea de ompoziţie eteă î V peste K idue legea de ompoziţie eteă " " î Φ(X, V). (..) [α (βf)]() α (βf)() α (βf()) (αβ)f() ((αβ)f)(), petu X, dei ae lo: α (βf) (αβ)f, f Φ(X, V), α, β K. Aalog se demostează şi elelalte popietăţi: (..) α(f g) αf αg, f, g Φ(X, V), α K; (..) (α β)f αf βf, f Φ(X, V), α, β K; (..) f f, f Φ(X, V), u K.

CAPITOLUL I 6. Pe mulţimea polioamelo de gad mai mi sau egal u, u oefiieţi di opul K, K [] {p() p() a a a... a, a i K, i, }, se defies opeaţiile: "": K [] K [] K [] pi () p() q(), () (a b ) (a b ) (a b )... (a b ), " ": K K [] K [] pi s() (αp)(), s() (αa ) (αa ) (αa )... (αa ), petu p() a a a... a K [], q() b b b... b K [], α K. Să se aate ă (K [],, ) este u K-spaţiu vetoial de dimesiue ( ). Soluţie. Oiăui elemet p() a a a... a di K [], a i K, i,, i se poate asoia ( )-uplul fomat di oefiieţi, (a, a, a,..., a ) K, dei K [] se poate idetifia u K. Mulţimea B C {,,,..., } fomează o bază î K [] (umită baza aoiă) şi dei dim K []. 7. Pe mulţimea R * { R, > } se defies opeaţiile: " " : R * R* R*, y y, " " : R R * R*, α α, petu, y R *, α R. Să se aate ă (R *,, ) este u R-spaţiu vetoial. Soluţie. (R *, ) este u gup omutativ deoaee opeaţia " " este iteă, omutativă, asoiativă, umăul e este elemet eutu şi R * admite u simeti faţă de opeaţia " ", aume

SPAŢII VECTORIALE ' R * (sut popietăţile de gup abelia ale lui R * faţă de îmulţiea obişuită). Se veifiă şi popietăţile lui R * faţă de îmulţiea u salai eali: (..) (αβ) αβ ( α ) β ( β ) α α β α (β ); (..) α ( y) α (y) (y) α α y α α y α (α ) (α y); (..) (α β) α β α β α β (α ) (β ); (..), petu, y R *, α, β R. 8. Pe mulţimea R { R (, ), i R, i, } se defies opeaţiile: y ( y, y ), (, ), y (y, y ) R, α (α, ), α R, R. Să se studieze daă (R,, ) este u R-spaţiu vetoial. Soluţie. Deoaee (α β) ((α β), ), α β (α, ) (β, ) ((α β), ), ezultă ă (α β) α β, dei (R,, ) u este u R-spaţiu vetoial. 9. Să se aate ă daă S şi S sut subspaţii liiae ale K-spaţiului vetoial V, atui mulţimile S S şi S S {, S, S } sut subspaţii vetoiale ale lui V. Soluţie. α, β K,, S S, y S şi, y S α β y y S şi α β y S

CAPITOLUL I α β S S S S este subspaţiu liia. Petu α, β K,, S S, y y y,, y S şi, y S α β y S şi α β y S α β α( ) β( y y ) (α β y ) (α β y ) S S S S este subspaţiu liia. Obsevaţie. Daă S S { } (az î ae S şi S se umes subspaţii liia idepedete), atui suma lo, S S, se umeşte sumă dietă şi se otează u S S. Î plus, daă S S V, atui S şi S se umes subspaţii suplimetae şi dim V dim S dim S. y y y. Fie S şi S subspaţii liiae ale K-spaţiului vetoial V. Să se aate ă V S S daă şi umai daă petu V, S şi S ui detemiaţi astfel îât. Soluţie. Neesitatea. Pesupuem ă V S S şi y y,, y S şi, y S. Deoaee S S { }, ezultă ă - ( - y ) ( - y ) S S - y, - y y, y. Sufiieţa. Pesupuem ă V, S şi S ui detemiaţi astfel îât. Să aătăm ă S S { }. Daă u S S ( u ) ( - u ), u u S,

SPAŢII VECTORIALE - u S. Di uiitatea desompueii ezultă ă u, - u, dei u, de ude S S {}.. Î spaţiul vetoial M (K) se osideă submulţimile: Σ (K) {A M (K) A A t } (mulţimea matielo simetie) Α (K) {A M (K) A -A t }(mulţimea matielo atisimetie) Să se aate ă mulţimile Σ (K) şi Α (K) sut subspaţii vetoiale ale lui M (K), M (K) Σ (K) Α (K) şi ( ) ( ) dim Σ (K), dim Α (K). Soluţie. A, B Σ (K) A A t, B B t. α, β K (αa βb) t (αa) t (βb) t αa t βb t αa βb αa βb Σ (K) Σ (K) este subspaţiu vetoial. Aalog se demostează ă Α (K) este subspaţiu vetoial. Oie matie A M (K) se poate sie A A A, ude A (A A t ), A (A - A t ), u A Σ (K), A Α (K). Se demostează ă desompueea este uiă. Pesupuem ă ae lo şi deompueea A B B u B Σ (K), B Α (K). Atui A A A B B, dei A - B B - A. Deoaee A, B Σ (K), ae este subspaţiu vetoial, ezultă ă A - B Σ (K). Aalog B - A Α (K). Dei C A - B B - A Σ (K) Α (K) C C t şi C - C t C O A B, A B. Se obsevă ă matiea A [a ij ] Σ (K) se poate idetifia u vetoul de oodoate i,, j,

CAPITOLUL I ( ) (a,a,a,...,a, a, a,..., a,..., a -, -, a -,, a ) K. ( ) Dei dim Σ (K). Di elaţia dimesiuilo ezultă dim Α (K) ( ) ( ) -.. Să se aate ă vetoii u, u,..., u di spaţiul vetoial R sut liia idepedeţi daă agul matiei...... A M (R),............... fomată pe oloae di oodoatele vetoilo ît-o bază oaeae, B { e, e,..., e } di R, este, adiă egal u umăul vetoilo. Soluţie. Daă î elaţia α i u i i, α i R, i,, itoduem epesiile vetoilo u i î baza B, u i obţiem umătoul sistem liia şi omoge î euosutele α, α,..., α α i. i ij j, Sistemul admite umai soluţia baală, α i, i,,daă matiea sistemului A ae detemiatul eul, dei aga. Obsevaţie. Ragul sistemului de vetoi liie ai uei matie este egal u agul sistemului de vetoi oloaă. ije j 6

SPAŢII VECTORIALE Ragul uei matie A este agul omu sistemelo de vetoi liie sau oloaă, adiă este egal u umăul maim de vetoi liie sau oloaă liia idepedeţi ai ei.. Să se stabileasă daă umătoii vetoi sut liia idepedeţi sau liia depedeţi: a) u (, -, ), u (-,, -), u (, -, ); b) u (, -, ), u (-,, ), u (,, ). Soluţie. a) Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge α β γ α β γ. α β γ Matiea sistemului este L L L L L : A 6. şi ag A < umăul euosutelo. Sistemul este ompatibil edetemiat u soluţia α -γ, β γ, γ γ, γ R. Rezultă ă vetoii u, u, u sut liia depedeţi şi satisfa elaţia de depedeţă -γu γu γu, γ R. Î patiula, petu γ -, se obţie elaţia de depedeţă u - u - u. b) Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge 7

CAPITOLUL I α β γ α β γ β γ Matiea sistemului este L L LL A şi ag A. Sistemul admite umai soluţia baală, α vetoii u, u, u sut liia idepedeţi.. β γ, dei. Să se studieze, după valoile paametului eal m R, depedeţa liiaă a sistemului de vetoi { u (,, ), u (,, 6), u (7, 8, m)}. Î azul î ae sistemul este liia depedet să se găseasă o elaţie de depedeţă. Soluţie. Cosideăm ombiaţia liiaă αu βu γu, ae odue la sistemul liia şi omoge α β 7γ α β 8γ. α 6β mγ Matiea sistemului este LL LL 7 7 7 LL L : ( ) A 8 6. 6 m 6 m m 9 Petu m 9 aga vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. 8

SPAŢII VECTORIALE Petu m 9 ag A vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Soluţia sistemului este α γ, β -γ, γ γ, γ R. Petu γ se obţie elaţia de depedeţă u -u u.. Să se disute, după valoile paametilo eali m,, depedeţa liiaă a vetoilo: a) u (,, m), u (, -, m ), u (,, ); b) u (m,, ), u (, m, ), u (,, m). Soluţie. a) Cu oodoatele vetoilo u, u, u aşezate pe oloae se ostuieşte matiea L LmL C C A CC m m m m m CC m m m L(m)L C C m m 9 Daă m R \ {, 9}, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. Daă m sau m 9, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Se poate detemia elaţia de depedeţă folosid tasfomăi elemetae asupa liiilo matiei A t. Petu m obţiem u u u u u u u u 9

CAPITOLUL I (u u u) /( ) u u u (u u u u (u ) /( ) u ) / Dei u - u ( u - u ), adiă elaţia de depedeţă liiaă este u - u - u. Petu m 9 u 8 u 8 u 8 u u u u u u u u u u u. u u u u (u u ) / Relaţia de depedeţă liiaă este u - u - u. LL m m C C LmL b) A m m CC m m CmC (m ) m L L (m ) m ( m) ( m)( m) ( m)(m ) Daă R \ {} şi m R \ {-, }, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia idepedeţi. Daă R \ {} şi m, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă R \ {} şi m -, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi.

SPAŢII VECTORIALE Daă şi m R \ {-, }, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă şi m -, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. Daă şi m, atui aga şi vetoii u, u, u sut liia depedeţi. 6. Se dau vetoii u (, ), u (7, ). Să se aate ă vetoii sut liia depedeţi î R osideat a u R-spaţiu vetoial şi liia idepedeţi î R osideat a u Q-spaţiu vetoial. Soluţie. Di elaţia αu βu ezultă sistemul ( ) α 7β (S) ( ) α ( ) β Detemiatul sistemului este 7, dei vetoii u, u sut liia depedeţi î R osideat a R-spaţiu vetoial. Ae lo elaţia de depedeţă: 7u - ( ) u. Sistemul (S) se mai poate sie sub foma (α 7β) α, ( α β) ( α β) u soluţia α β, adiă vetoii u, u sut liia idepedeţi î R osideat a Q-spaţiu vetoial. 7. Să se aate ă sistemul de vetoi S {p(), p'(), p''(),..., p () ()} R [] este liia idepedet.

CAPITOLUL I Soluţie. Daă p() a a a... a - - a R [], atui: p'() a a a... a - p''() a.a.a... ( - )a -... p ( - ) () ( - )! a -! a p () ()! a. Di ombiaţia liiaă α p() α p'()... α p () ()... ezultă sistemul liia omoge î euosutele α k, k, : αa αa αa... ( )! αa α α α α a a... ( )! a!... α a α a αa! α a a Deoaee sistemul admite umai soluţia baală, ezultă ă sistemul de vetoi S este liia idepedet. 8. Se dă sistemul de vetoi B { v, v, v } R, ude v (,, ), v (,, ), v (, 7, ). a) Să se aate ă B este o bază î R. b) Să se sie matiea S a shimbăii de baze, de la baza aoiă B C di R la B, B C S B. ) Să se afle oodoatele vetoului (, -, ) î baza B. Soluţie. a) Deoaee umăul vetoilo di B este egal u dim R, este sufiiet să aătăm ă B este sistem liia idepedet. Di ombiaţia liiaă α v β v γ v ezultă sistemul

SPAŢII VECTORIALE α β γ α β 7γ, α β γ ae admite umai soluţia baală, α β γ, dei B este o bază î R. b) Deoaee v e e e v e e e v e 7e e, ezultă ă matiea S este S 7. ) Folosid fomula shimbăii oodoatelo la o shimbae de bază, avem 8 7 X B S - X B C 7. 8 Î oluzie, (-,, 8) B - v v 8 v. Di defiiţie, oodoatele vetoului î baza B sut salaii α, β, γ di elaţia α v β v γ v, ae odue la sistemul liia eomoge α β γ α β 7γ α β γ u soluţia α -, β, γ 8. 9. Se osideă baza B { u (,, ), u (, -, ), u (-,, )}, sistemul de vetoi

CAPITOLUL I B { v (,, ), v (,, ), v (,, )} şi vetoul (, -, ). a) Să se sie matiea S a teeii de la baza B la sistemul de vetoi B, B S B şi să se aate ă B este o bază. ) Să se afle oodoatele vetoului î ele două baze. Soluţie. a) Se aută desompueile vetoilo di sistemul B î apot u vetoii di baza B, adiă: () v s u s u s u () v s u s u s u () v s u s u s u. Relaţiile (), (), () odu la sistemele liiae eomogee: s s s (S ) s s s ; s s s s s s (S ) s s s ; s s s s s s (S ) s s s ; s s s Se obsevă ă matiele oefiieţilo euosutelo elo tei sisteme oiid, avâd pe oloae oodoatele vetoilo u, u, u. Cele tei sisteme se pot ezolva simulta (a se vedea aea p. 6). LL LL L L

SPAŢII VECTORIALE L L L L ) ( L : L L L L. Î oluzie: s ; s ; s ; s ; s ; s ; s ; s - ; s -, adiă S. Deoaee matiea S este esigulaă (dets ), ezultă ă B este o bază î R şi vetoii ei, desompuşi după vetoii bazei B, sut: v u u u ; v u u ;

v u - u - CAPITOLUL I u. Vetoul î baza B, espetiv B, ae oodoatele date de: X B S X B S C, ude B C B. X B S X C B S, ude B C B. Matiea X B poate fi detemiată şi folosid elaţia X B S- X B, ude B S B.. Fie baza B { v, v, v, v } R, ude v (,,, -), v (-,,, ), v (,,, ), v (,, -, ) şi vetoii v (,, -, ) şi w (,,, -). Să se detemie oodoatele vetoilo v şi w î aeastă bază. Soluţie. Putem ezolva aeastă poblemă şi pi lema substituţiei, ezultat des folosit î poblemele de algebă liiaă. Daă B { v, v,..., v } este o bază î K-spaţiul vetoial V, v i α v i V este u veto fi şi B* { v, v,..., v i -, v, i v i,..., v } este u sistem de vetoi obţiut di B pi îlouiea vetoului v i u vetoul v, atui au lo afimaţiile: 6

SPAŢII VECTORIALE - B* este o bază petu V daă şi umai daă α i ; - daă B* este o bază petu V, atui legătua dite oodoatele uui veto î bazele B, espetiv B*, este dată de elaţiile: jαi iα j, petu j i * αi j, j, petu j i α j ude (,,..., ) B şi ( *, *,..., *) B*. Petu uşuiţa alulelo se ostuies tabelele: B v v α......... v i α i i......... v α j j j......... v α B* v v αi iα αi......... vi i αi iα αi v i αi v i i i iα αi......... v j α α j i α i αi......... v αi iα α i i i j 7

CAPITOLUL I Pe oloae sut oodoatele vetoilo oespuzătoi î bazele idiate la îeputul fieăui tabel. Deoaee s-a pesupus ă α i, ezultă ă se poate îloui v i u v. Elemetul α i se umeşte pivot şi se mahează pit-u e. Teeea de la tabelul B la B* se fae astfel: - elemetele liiei di B* oespuzătoae liiei pivotului se obţi împăţid toate elemetele liiei pivotului pi pivot; - se ompletează oloaa oespuzătoae pivotului u -ui; - toate elelalte elemete j, j i, se îlouies pi * jαi iα j j j - i α α α j. i i Teeea de la oodoatele j î baza B la oodoatele B * se fae u egula deptughiului, shematizată pi: * j î α i i α i i α j j jαi iα j αi Obsevaţii - î alule se aleg, daă este posibil, pivoţi ât mai simpli (de eemplu ±), - dite doi pivoţi egali va fi ales el ae ae pe liia şi oloaa sa elemete ât mai mii, - daă pe oloaa (liia) pivotului apae u, atui oloaa (liia) oespuzătoae se opiază eshimbată î oul tabel. Petu eemplifiaea aestei metode, vom ezolva poblema folosid lema substituţiei. Avem: 8

SPAŢII VECTORIALE B C v v v v v w e - e e - - e - - B v v v v v w v - e - -6 - - e - - e - 6 8 B v v v v v w v v - e e 9 9 - - 8 - - 9

CAPITOLUL I B v v v v v w 8 v - 9 v - 9-9 6 v 9 9 9 e - - B v v v v v w v 9 v - v 9 v 9-9 Coluzia: v 9 (, -,, )B w 9 (, 6, -, 9)B.. Să se afle matiea shimbăii de bază, S, de la baza aoiă B C di R [] la baza B, adiă B C B, ude: a) B {,, ( ), ( ), ( ) }; S b) B {,, ( - ), ( - ), 8 ( - )}.

SPAŢII VECTORIALE Soluţie. a) Epimâd vetoii bazei B î fuţie de vetoii bazei aoie B C {,,,, }, obţiem:........ ( ).... ( ).... ( ). 6... Î oluzie S 6 b) Aalog se detemiă matiea shimbăii de bază S 8 8. Fie S mulţimea soluţiilo sistemului liia şi omoge de m euaţii liiae u euosute a... a a... a... a a a... a a m m m adiă S {X M (R) AX O m }, ude

CAPITOLUL I a a... a a X şi A a... a este matiea sistemului................ a m a m... a m a) Să se aate ă S este u subspaţiu liia al lui M (R); b) Să se aate ă dim S -, ude ag A. Soluţie. a) Vetoul ul O S şi petu oie X, X S şi α, β R avem: A(αX βx ) αax βax αo m βo m O m, dei αx βx S, adiă S este u subspaţiu vetoial. b) Daă, atui sistemul liia şi omoge admite umai soluţia baală, adiă S {O } este subspaţiul ul al lui M (R) şi dim S -. Daă, atui A O m şi sistemul admite a soluţie oie veto X M (R), eea e îseamă ă S M (R), dei dim S -. Daă < < atui, pit-o evetuală eumeotae a euosutelo şi o eodoae a euaţiilo, putem pesupue ă pimele euosute sut piipale şi pimele euaţii sut piipale. Sistemul fomat di euaţiile piipale se sie sub foma a a a a a a... a... a... a (a (a (a,,, a a a,,,... a... a... Sistemul de mai sus admite soluţia... a ) ) )

SPAŢII VECTORIALE,,,,,,............, ude,,..., sut euosutele seudae, ia ij R, i,, j,. Soluţia geeală a sistemului omoge iiţial este,,,,,,..................... X Daă euosutele seudae iau, pe âd, valoile,,,..., ;,,,..., ;...,,,...,, atui se obţi soluţiile patiulae

X......,,,, X...... CAPITOLUL I,,,,..., X...... Soluţia geeală a sistemului se poate sie sub foma X X X... X. Se poate aăta ă sistemul de vetoi B {X, X,..., X } este o bază petu S, dei dim S -. Baza B se umeşte sistem fudametal de soluţii petu sistemul liia şi omoge şi poate fi detemiată u ajutoul tabloului,,...,,... Neuosute piipale...............,,......... Neuosute seudae.................. X X... X

SPAŢII VECTORIALE. Să se afle dimesiuea şi o bază petu subspaţiul S al soluţiilo sistemului liia şi omoge 7 Soluţie. Vom detemia agul matiei A a sistemului pi tasfomăi elemetae asupa liiilo L L L L L L L L L L 6 6 6 9 7 A L L L Dei ag A ; euosutele piipale sut,,, ia α este euosuta seudaă. Se obţie sistemul α α α α, ae se ezolvă folosid metoda elimiăii totale (Gauss).

CAPITOLUL I 6 L L L) : (L L L L L L L L L Soluţia sistemului este,,, α, α, α R. Mulţimea soluţiilo sistemului liia omoge iiţial este S { R (,,, α, α), α R} { R α(,,,,), α R}. Mulţimea B { v (,,,, )} este o bază petu S şi dim S.