Circuit activ de ordin I derivator

Σχετικά έγγραφα
Transformata Laplace

Circuit rezonant LC paralel

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Transformări de frecvenţă

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune colector comun (repetorul pe emitor)

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Circuite electrice in regim permanent

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Integrala nedefinită (primitive)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Calcul Simbolic Aplicat

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

MARCAREA REZISTOARELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Curs 1 Şiruri de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V O. = v I v stabilizator

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca


Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

8.3 Analiza regimului permanent sinusoidal (abordarea frecvenţială)

Esantionarea semnalelor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Lucrarea 20 FILTRE DE TIP K-constant

Curs 4 Serii de numere reale

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CIRCUITE LOGICE CU TB

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0


Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols

riptografie şi Securitate

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.


LUCRAREA NR. 11 RETELE CARE MODIFICA STRUCTURA SEMNALULUI

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

A1. Valori standardizate de rezistenţe

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

CAPITOLUL 2. AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

prin egalizarea histogramei

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Electronică anul II PROBLEME

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Laborator 3 I.S.A. Stabilitatea sistemelor liniare şi răspunsul în frecvență.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Transcript:

Scopul lucrarii... Caracterizarea circuitului... 2 Circuit real cu rezitenta erie... 2 Decrierea circuitului... 2 Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi... 2 Calcularea functiei de tranfer... 2 Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal... 3 Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului... 3 Derivator... 4 Decrierea circuitului... 4 Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi... 4 Calcularea functiei de tranfer pentru circuit... 4 Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal... 5 Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului... 5 Functia de tranfer H()... 5 Functia de tranfer in regim permanent H(j?)... 7 apun in regim permanent... 8 apunul la emnal armonic... 9 apunul la emnal armonic de frecventa joaa... 0 apun de regim tranzitoriu... 0 apunul la emnal treapta... 0 apunul la emnal dreptunghiular... apunul la ucceiune de puluri dreptunghiulare bipolar - imetrice... 2 Comportarea derivatorului... 2 Comportare ca derivator... 2 Analiza PSPICE... 3 Diagrama Bode de modul i faza pentru cele doua circuite:... 4 Functia pondere... 4 Comportare de derivator... 4 Scopul lucrarii In lucrarea de fata ne propunem analiza unui derivator cu AO cu condenator i rezitor in bucla de reactie. Ob: -> In Fig. e prezinta chema unui derivator cu AO ideal. ->In Fig2. e prezinta chema realizata practic numita in continuare circuit. derivatorao -

Caracterizarea circuitului > retart:with(syrup): > libname:"c:\\maple/scslib"libname: Circuit real cu rezitenta erie Decrierea circuitului > circuit: "Derivator cu AO Vg 0 Vg r 2 r C 2 3 C 3 4 E 4 0 0 3 A.end": Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi > yrup(circuitac'curenti''teniuni'); Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) C A Vg Vg ( C + A + ) { v Vg v 4 v C + A + + A C r + C r 2 C + A + + A C r + C r C Vg v 3 C + A + + A C r + C r } > teniuni; C A Vg Vg ( C + A + ) { v Vg v 4 v C + A + + A C r + C r 2 C + A + + A C r + C r C Vg v 3 C + A + + A C r + C r } > curenti; C ( A + ) Vg C ( A + ) Vg i E i C + A + + A C r + C r Vg C + A + + A C r + C r Vg ( C + A + ) Vg C + A + + A C r + C r i r i r C ( A + ) Vg C C + A + + A C r + C r C Vg C A Vg + C + A + + A C r + C r C + A + + A C r + C r i Calcularea functiei de tranfer Exita mai multe metode de calcul a functiei de tranfer: Metoda : foloind formula amplificarii Stim ca functia de tranfer a unui aemenea circuit ete decria de formula: Z2() H() Z() r+ 2 Z() C Z () Atfel functia de tranfer devine: C C H() rc rc r+ + + C rc rc derivatorao - 2

Notand: α i α va rezulta ca: C rc H α () * α + α Metoda 2: foloind modelul nulor-norator Cu ajutorul modelului nulor-norator al AO: Scriind ecuatiile Kirchoff i 2 pe circuit: Vin ZI Vin ( r+ ) I C V ZI out 2 Vout I Obtinem aceeai functie de tranfer obtinuta cu metoda Z i Z2 avand aceeai forma. Metoda 3: calcul imbolic Foloind Maple i pachetul Syrup e obtine: > Hcircuit:eval(v[4]/v[]teniuni); C A Hcircuit : C + A + + A C r + C r Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal > Hcircuitideal:limit(HcircuitAinfinity); Hcircuitideal : C + C r Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului.ecuatii de tare > yrup(circuittran'curenti''teniuni'); Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) A Vg + Vg A v C v C { v C ( 0 ) 0 v ( ) } t C t C ( + r + A r ) { v C } 2. Ecuatii de ieire > teniuni; Vg + r A v C ( t) + r v C v 2 v + r + A r 4 A ( Vg v ) ( Vg v C C ) { v + r + A r 3 + r + A r } > curenti; i Vg A Vg + Vg A ( ) + r + A r v Vg Vg + r A v C ( t) + r v C v C t v C Vg + r + A r i r r derivatorao - 3

( Vg v C ) A ( Vg v C ) A Vg + Vg A v C v C + + r + A r + r + A r i C i + r + A r A Vg + Vg A v C v C i E + r + A r Derivator Decrierea circuitului > derivator: "Derivator cu AO Vin 0 Vin 2 3 C 2 C E 3 0 0 2 A.end": Calculul teniunilor nodale i a curentilor prin laturi > yrup(derivatorac'curenti''teniuni'): Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) > teniuni; { v Vin v 3 A Vin C Vin C v } C + A + 2 C + A + > curenti; Vin C A Vin C + C Vin ( A + ) C + A + C + A + C Vin ( A + ) i C i C + A + i E C + A + i Vin C Vin ( A + ) C + A + Calcularea functiei de tranfer pentru circuit Exita mai multe metode de calcul a functiei de tranfer: Metoda : foloind formula amplificarii Stim ca functia de tranfer a unui aemenea circuit ete decria de formula: Z2() H() Z() 2 Z () * C Z () G Atfel functia de tranfer devine: H() Metoda 2: foloind modelul nulor-norator Cu ajutorul modelului nulor-norator al AO: C Scriind ecuatiile Kirchoff i 2 pe circuit obtinem: derivatorao - 4

Vin ZI Vin I C V ZI out 2 Vout I aceeai functie de tranfer obtinuta cu metoda Z i Z2 avand aceeai forma. Metoda 3: calcul imbolic Foloind Maple i pachetul Syrup e obtine: > H:eval(v[3]/v[]teniuni); A C H : C + A + Calcularea functiei de tranfer pentru AO ideal > Hideal:limit(HAinfinity); Hideal : C Decrierea foloind ecuatiile de tare a circuitului.ecuatii de tare > yrup(derivatortran'curenti''teniuni'); Syrup/paredeck: Analyzing SPICE deck "Derivator cu AO" (ignoring thi line) Vin v C ( t) + A Vin A v C { v C ( 0 ) 0 v ( ) } t C t C 2. Ecuatii de ieire > teniuni; { v 3 A Vin + A v C v Vin v 2 Vin } v C { v C } > curenti; Vin v C ( t) + A Vin A v C ( t) Vin v C ( t) + A Vin A v C { i Vin i E Vin v C + A Vin A v C ( t) Vin v C + A Vin A v C i i C } Pentru circuitul real daca conideram o gama de frecvente pentru care rezitenta >>Zc(): > limit(hcircuitidealr0); C Ob: calculind functia de tranfer pentru circuitul real in gama de frecventa pentru care rezitenta r e poate neglija -a obtinut aceeai relatie. Functia de tranfer H() S-a calculat in ectiunea anterioara functia de tranfer pentru circuitul real (cu rezitenta r) i pentru derivator: derivator: H() α α circuit: H() * cu α α α + α rc C > Hideal;Hcircuitideal; C C + C r derivatorao - 5

Polii functiei de tranfer: > ootof(denom(hcircuitideal)0); C r Evaluare numerica: > H:eval(Hideal[ C22*E-9 0^3]);Hc:eval(Hcircuitideal[ C22*E-9 0^3 r00]);pz[numeric](hc); H :.000022000 Hc :.000022000 Polii functiei de tranfer: > Bode[catig](H);Bode[faza](H); z 0. p -454500. +.2200 0-5 > Bode[polara](H);Bode[polara](Hc); Interpretarea functiei de tranfer: derivatorao - 6

> plot3d(ab(eval(higma+i*omega))igma-0^6..0^6omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea in patiu a modulului f.d.t."); plot3d(ab(eval(hcigma+i*omega))igma-0^6..0^6omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea in patiu a modulului f.d.t."); Functia de tranfer in regim permanent H(j?) > Hoideal:ub(I*omegaHideal);Hocircuitideal:ub(I*omegaH circuitideal); Hoideal : I ω C Hocircuitideal : I ω C + I ω C r > aume(poitive):aume(rpoitive):aume(cpoitive): > ab_h0:ab(limit(hocircuitidealomega0));arg_h0:argument(limi t(hocircuitidealomega0)); ab_hinf:ab(limit(hocircuitidealomegainfinity));arg_hinf:ar gument(limit(hocircuitidealomegainfinity)); ab_halpha:ab(eval(hocircuitidealomega/(r*c)));arg_halpha: argument(eval(hocircuitidealomega/(r*c)));alphaeval(/(r*c) [0^3 C22*E-9 r00]); ab_h0 : 0 arg_h0 : 0 ab_hinf : ~ arg_hinf : π r~ ab_halpha : 2 2 ~ r~ α 454545.4545 arg_halpha : 3 4 π > plot( eval( [ ab(hoideal) ab(hocircuitideal) ] [0^3 C22*E-9 r00]) omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea modulului f.d.t. pentru regim permanent" view[default -0..200]); plot( eval( [ argument(hoideal) argument(hocircuitideal) ] [0^3 C22*E-9 r00]) omega- 0^6..0^6axenormaltitle"eprezentarea modulului f.d.t. pentru regim permanent"); derivatorao - 7

apun in regim permanent > retart: > libname:"c:/maple/scslib"libname: > F:table([dirFOUIEinvinttran[invfourier]]): Pentru circuite liniare lucrând în regim permanent inuoidal functia de tranfer are emnificatia de e(t)aco( ω t + ϕ ) aplicat la intrarea circuitului liniar decri de amplificare generalizata. Un emnal 0 functia de tranfer H() e regaete la ieire ub forma: y(t) AH() co( ω t+ ϕ+ arg H( ) 0 ) jω0 jω 0 adica amplificat cu modulul functiei de tranfer la frecventa ω 0 i defazat uplimentar cu argumentul functiei de tranfer la aceai frecventa ω 0. Pentru un emnal de intrare format prin umarea unui numar de emnale inuoidale: N e(t)a + A co( ω t + ϕ ) derivatorao - 8 0 k 0k k ieirea e poate calcula pe baza proprietatii de liniaritate: N y(t) AH( j0) + A H( jω )co( ω t+ j + arg H( jω ) 0 k 0 k 0k k 0k k Ob : Derivatorul are in IF amplificare teoretica infinita. ealizat practic un atfel de circuit nu functioneaza. El practic deriveaza o componenta de inalta frecventa parazita i e atureaza. Schema a doua ete o varianta de realizare practica in care amplificarea la IF a fot limitata. Schema a doua e comporta ca derivator pentru frecvente mult mai mici decit α > H:-(*alpha)/(alpha*(+alpha)); α H : α ( + α) k rc.

> Homega:ub(I*omegaH); Atenuarea in cc ete: > limit(homegaomega0); Homega : I ω α α ( I ω + α) 0 Circuit activ de ordin I derivator apunul la emnal armonic In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:a0*co(w*t); e : A0 co( w t ) Tranformata Fourier a excitatie e ete: > E:F[dir](etomega); E : A0 π Dirac( ω + w) + A0 π Dirac ( ω + w ) Tranformata Fourier a excitatie y ete: > Y:Homega*E; I ω α ( A0 π Dirac ( ω + w) + A0 π Dirac ( ω + w) ) Y : α ( I ω + α) apunul y al circuitului la excitatia e ete: > y:implify(normal(convert(f[inv](yomegat)trig)expanded)); α A0 w ( ) y : w co ( w t ) α in ( w t ) α ( w 2 + α 2 ) La acelai rezultat e putea ajunge urmarind paii de calcul: α jω H( jω) α α α jω + α rc C Modulul i faza functiei de tranfer: α ω H( jω ) 2 2 α ω + ( α) π α arg ( H( jω) ) + arctg 2 ω Forma generala a rapunului permanent: yt () A0 H( jω)co( ωt+ arg ( H( jω) )) apunul permanent ete: yt () A α ω π α 0 co ωt arctg α 2 2 + ω ( α 2 ) ω + apunul la emnal armonic de frecventa egala cu frecventa polului > e:eval(ewalpha); e : A0 co( α t ) > y:implify(eval(ywalpha)); α A0 ( ) y : α co ( α t ) α in ( α t ) α 2 + α 2 Ob : Semnalul de ieire ete defazat fata de intrare cu π 4 i atenuat cu 2 in raport cu derivatorao - 9

atenuarea din banda. apunul la emnal armonic de frecventa joaa > e; > y; > limit(yalphainfinity); Ob : ieirea ete derivata intrarii! A0 co( w t ) α A0 w ( w co ( w t ) α in ( w t )) α ( w 2 + α 2 ) A0 w in( w t ) α apun de regim tranzitoriu > retart:with(inttran): > libname:"c:/maple/scslib"libname: > L:table([dirinttran[laplace]invinttran[invlaplace]]): > aume(_alphapoitive):aume(_omegapoitive):aume(_taupoi tive):aume(_tpoitive): Conideram circuitul liniar cu AO pentru care am determinat functia de tranfer H( ). Excitatia ete e i rapunul ete teniunea y. In ituatia in care emnalul e ete cauzal circuitul functioneaza in regim tranzitoriu. In tudiul comportarii de regim tranzitoriu e utilizeaza tranformata Laplace.Vom nota cu Y( ) tranformata Laplace a emnalului y i cu E( ) tranformata Laplace a emnalului excitatie e. Metodologia de calcul a rapunului y la excitatia e pentru un circuitui ete urmatoarea: Determinarea lui E( ) din e foloind tranformata Laplace directa. Determinarea lui Y( ) foloind relatia Y( ) H( ) E( ). Determinarea lui y din Y( ) foloind tranformata Laplace invera. Pentru circuit functia de tranfer ete: > H :-(*alpha)/(alpha*(+alpha)); α H : α ( + α) apunul la emnal treapta In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:a0*heaviide(t); e : A0 Heaviide Tranformata Laplace a excitatie e ete: > E:L[dir](et); E : A0 Tranformata Laplace a excitatie ( ) y t ete: > Y:H*E; derivatorao - 0

Y : α A0 α ( + α) Circuit activ de ordin I derivator apunul y al circuitului la excitatia e ete: > y:l[inv](yt)*heaviide(t); ( α A0 e α t ) Heaviide y : α Se reprezita emnalele de intrare i ieire pentru valorile din chema ale rezitentelor i ale condenatorului: > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0C22*E-9 0^3 r00]) t-0.000..0.000numpoint 200thickneaxeboxtitle"apunul la excitatie data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); apunul la emnal dreptunghiular In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:a0*(heaviide(t)-heaviide(t-tau)); e : A0 ( Heaviide Heaviide ( t τ )) Tranformata Laplace a excitatie e ete: > E:ub(_tautauL[dir](ub(tau_taue)t)); E : A0 e ( τ) Tranformata Laplace a excitatie y ete: > Y:H*E; Y : α A0 e ( τ) α ( + α) apunul y al circuitului la excitatia e ete: > y:l[inv](yt)*heaviide(t); y : α A0 ( e ( α ( t + τ )) Heaviide ( t τ ) + e ( α t ) ) Heaviide α Se reprezita emnalele de intrare i ieire pentru valorile din chema ale rezitentelor i ale condenatorului: > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0tau 0.000 C22*E-9 0^3 r00]) t- derivatorao -

0.0002..0.0002numpoint 200thickneaxeboxtitle"apunul la excitatie data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); apunul la ucceiune de puluri dreptunghiulare bipolar - imetrice > N:5: In acet caz expreia excitatia e ete de forma: > e:(-a0/2+a0*um(heaviide(t-n*t)-heaviide(t-tau-n*t)n0..n- ))*Heaviide(t): Tranformata Laplace a excitatie e ete: > E:ub([_tautau_TT]L[dir](ub([T_Ttau_tau]e)t)): Tranformata Laplace a excitatie y ete: > Y:H*E: apunul y al circuitului la excitatia e ete: >y:ub([_tautau_tt_alphaalpha]l[inv](ub([t_ttau_tau alpha_alpha]y)t))*heaviide(t): Se reprezita emnalele de intrare i ieire pentru valorile din chema ale rezitentelor i ale condenatorului: > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0T 0.0002tau 0.000 C22*E-9 0^3 r00]) t- 0.000..0.00numpoint000 thickne axeboxtitle"apunul la excitatia data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); Comportarea derivatorului Comportare ca derivator Se modifica frecventa emnalului dreptunghiular (perioda T) cu patrarea unui factor de umplere de 50%. Se oberva regimul tranzitoriu : > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0T derivatorao - 2

0.00005tau 0.000025 C22*E-9 0^3 r00]) t- 0.0000..0.00023numpoint 000thickneaxeboxtitle"apunul la excitatia data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); > plot(eval([eub([alpha/(*c) alpha/(r*c)]y)] [A0T 0.0006tau 0.0003 C22*E-9 0^3 r00]) t0.00..0.009numpoint 000thickneaxeboxtitle"apunul la excitatia data a circuitului cu AO"label["t""e(t)y(t)"]); Analiza PSPICE Decriere PSpice: *circuit VIN 0 AC VCC+ VCC+ 0 0V VCC- VCC- 0-0V C 2 22N 2 3 K XOPAMP 0 2 VCC+ VCC- 3 ua74 C2 20 22 22N 2 22 32 K com 20 00 XOPAMP2 0 22 VCC+ VCC- 32 ua74.lib "opamp.lib".ac dec 00 0. 000Meg.POBE.END *circuit VIN 0 pule(-v V 0.3mS u 2u 0.3m 0.602m) VCC+ VCC+ 0 0V VCC- VCC- 0-0V C 2 22N 2 3 K XOPAMP 0 2 VCC+ VCC- 3 ua74 C2 20 22 22N 2 22 32 K com 20 00 XOPAMP2 0 22 VCC+ VCC- 32 ua74.lib "opamp.lib".tan 5u 50m 0 0u.POBE.END derivatorao - 3

Diagrama Bode de modul i faza pentru cele doua circuite: 50 0-50 -00 00mHz.0Hz 0Hz 00Hz.0KHz 0KHz 00KHz.0MHz 0MHz 00MHz.0GHz DB(V(3)) DB(V(32)) Frequency 0d -200d -400d -600d 00mHz.0Hz 0Hz 00Hz.0KHz 0KHz 00KHz.0MHz 0MHz 00MHz.0GHz P(V(3)) P(V(32)) Frequency Functia pondere.0v 0V -.0V -2.0V 250u 300u 350u 400u 450u 500u V(32) V() Time Comportare de derivator 4.0V 2.0V 0V -2.0V -4.0V 0 0.2m 0.4m 0.6m 0.8m.0m.2m.4m V(32) V() Time derivatorao - 4