0. Erori Tipuri şi surse de erori

Σχετικά έγγραφα
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

VII. Teorema lui Dirichlet

Laboraratorul 6. AJUSTAREA MATEMATICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

4. Metoda Keller Box Preliminarii

8 AMPLIFICAREA ŞI REACŢIA

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Integrale generalizate (improprii)

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

Integrale cu parametru

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Tema: şiruri de funcţii

1. Bazele matematice ale opticii electromagnetice

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Το άτομο του Υδρογόνου

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Cursul 14 ) 1 2 ( fg dµ <. Deci fg L 2 ([ π, π]). Prin urmare,

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

( ) 2. TRANSMITEREA SEMNALELOR PE LINII Transferul maxim de putere. Z g Z sarc U g

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

1 B0 C00. nly Difo. r II. on III t o. ly II II. Di XR. Di un 5.8. Di Dinly. Di F/ / Dint. mou. on.3 3 D. 3.5 ird Thi. oun F/2. s m F/3 /3.

Ι Ε Θ Ν Ε Σ Ρ Ο Τ Α Ρ Υ Π Ε Ρ Ι Φ Ε Ρ Ε Ι Α

CAP. I. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

#%" )*& ##+," $ -,!./" %#/%0! %,!

Γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

ss rt çã r s t Pr r Pós r çã ê t çã st t t ê s 1 t s r s r s r s r q s t r r t çã r str ê t çã r t r r r t r s

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Physique des réacteurs à eau lourde ou légère en cycle thorium : étude par simulation des performances de conversion et de sûreté

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Τιμοκατάλογος αυτοκινήτων NISSAN

Παρουσιαστές: ??ast?s??? Τσάκας. ?/?t?? t???/?s????p???af???? t??????? ?a??a Se???t?

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

(... )..!, ".. (! ) # - $ % % $ & % 2007

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

Masurarea rezistentelor electrice cu puntea Wheatstone

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

Subiecte Clasa a VII-a

DETERMINAREA AVANTAJULUI MECANIC AL PÂRGHIILOR 1. Scopul lucrării

ο ο 3 α. 3"* > ω > d καΐ 'Ενορία όλις ή Χώρί ^ 3 < KN < ^ < 13 > ο_ Μ ^~~ > > > > > Ο to X Η > ο_ ο Ο,2 Σχέδι Γλεγμα Ο Σ Ο Ζ < o w *< Χ χ Χ Χ < < < Ο

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Επιτραπέζια μίξερ C LINE 10 C LINE 20

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

P P Ó P. r r t r r r s 1. r r ó t t ó rr r rr r rí st s t s. Pr s t P r s rr. r t r s s s é 3 ñ

CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

ΚΑΤΑΤΑΞΗ ΟΜΙΛΩΝ ΜΕΤΑ ΑΠΟ ΚΛΗΡΩΣΗ (Α ΦΑΣΗ)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Jeux d inondation dans les graphes

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

4.1 PROGRAMAREA DINAMICĂ

Α. Η ΜΕΛΙΣΣΟΚΟΜΙΑ ΣΤΗΝ ΕΛΛΑΔΑ

3.5. Forţe hidrostatice

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Ι ΙΟΤΗΤΕΣ ΤΩΝ ΑΤΟΜΩΝ. Παππάς Χρήστος Επίκουρος Καθηγητής

DISPLAY SUPPLY: FILTER STANDBY

riptografie şi Securitate

!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

6. Rezolvarea numerică a problemei Cauchy pentru ecuaţii diferenţiale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Γενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού χρονών - σύνολο

P ,.. ³,. Š. ³. ˆ ˆŸ Œˆ ˆŸ ˆ ˆ ˆ Š ˆ 9 3 ˆ Œ NiÄNb. ² μ Ê ² μ Ì μ ÉÓ. É μ ±, Ì μé μ Ò É μ Ò ² μ Ö. Õ³ Ó, μ Ö

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Forêts aléatoires : aspects théoriques, sélection de variables et applications

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Westfalia Bedienungsanleitung. Nr

10/2013. Mod: 02D-EK/BT. Production code: CTT920BE

Γενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο

(2), ,. 1).

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟΣ ΠΙΝΑΚΑΣ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ


-! " #!$ %& ' %( #! )! ' 2003

Solving an Air Conditioning System Problem in an Embodiment Design Context Using Constraint Satisfaction Techniques

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

LUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Συμβούλιο της Ευρωπαϊκής Ένωσης Βρυξέλλες, 7 Μαρτίου 2017 (OR. en)

Transcript:

o o Tp ş sse de eo e eglă în mtemtcă pn eoe se înţelege dfeenţ dnte vloe ectă n nmă ş vloe s pomtvă Se dstng te tp de eo ole neente snt cele ce povn dn smplfce modell fzc pent pte f descs pnt-n model mtemtc În cestă ctegoe ntă ş eole de dte ptele de măsă lceză nevtl c nmte te ole de metodă tnchee p dtotă fptl că fomlele ş ecţle ecte se înlocesc c fomle ş ecţ pomtve pent pemte clcll pnt-n nmă fnt de opeţ tmetce e eempl nmăl e este sm see ce n pote f clcltă ect Însmând nm n nmă!! n! fnt de temen pe în mod nevtl o eoe de tnchee 3 ole de otnje se dtoeză fptl că în clcle nmeele c n nmă nfnt de zecmle se pomeză pn nmee c n nmă fnt de zecmle Pe de ltă pte oce clclto opeeză do c n nmă fnt de nmee ele evdent c n nmă fnt de zecmle în tmp ce mlţme nmeelo ele este nfntă Ape stfel o pome nevtlă nmeelo ele ce ntevn în clcle c nmeele epezentte în clclto În cest cptol snt nlzte eole neente ş eole de otnje mând c eole de tnchee să fe stdte pe pcsl căţ odtă c pezente metodelo nmece espectve

Bzele Anlze Nmece Repezente nmeelo în clclto L z constcţe mjotăţ tplo de clcltoe nmece st elementele stle ş de cee se foloseşte c ză de epezente nmeelo în clclto z le căe cfe snt ş ste cnosct că oce nmă el se pote epezent în z s fom: n n ± n n c s e eempl nmăl 35 în z se pote sce în z s fom: 3 35 Repezente nmeelo în clclto epezente ntenă se fce pe n nmă fnt de pozţ n nmt lngme cvântl ce este ftă l constcţ clcltol Pent pecz m ne nele clcltoe posltte epezentă nmăl pe n 3n pozţ epezente pe dl cvânt tpl cvânt Pe cele n pozţ le n cvânt n nmă pote f epezentt în vglă fă pope nmeelo înteg s nmeelo snte s în vglă molă Mjotte tplo de clcltoe nmece folosesc pent clcle ştnţfce epezente nmeelo în vglă molă În cestă epezente pozţ vgle zecmle n este fă Oce nmă el se pote sce s fom s c < ş Z ; se nmeşte mnts nmăl el eponentl Repezente în vglă molă este nomlztă dcă pm cfă mntse este nenlă dec dcă espectv În cest cz epezente este ncă Cfele semnfctve le n nmă snt cfele mntse nelând în semă zeole ce le peced empll Repezente nomlztă în vglă molă nmăl în z 35 este: 35 35 ndcele ătând că epezente este în z În cest cz mnts este 35 eponentl În z celş nmă e epezente nomlztă în vglă molă 4 vând mnts ş eponentl Pent oce clclto nmec estă nmeele fe t ş e ce epezntă nmăl de cfe le mntse espectv le eponentl n nmă el ce pote f epezentt în clcltol espectv n t e Nmeele t ş e detemnă

o 3 împenă c z de nmeţe s o mlţme fntă de nmee ele F R ce pot f epezentte ect în clclto 3 ole de otnje ş clclele în vglă molă eoece mlţme F nmeelo epezentle înt-n clclto este fntă se pne polem pomă n nmă el F pnt-n nmă g F Acestă polemă pe n nm în dtele de nte în clclto c ş pent ezltte ntemede s fnle în m clclelo efectte în clclto Snt fecvente czle când F ş ± s s n fc pte dn mlţme F În mod ntl oce nmă F se pomeză pnt-n nmă dn F nott c d ce este cel m popt nmă de ce pţne l F Nmăl v stsfce d d g g F oţnând-se în mlte cz pn otnje empll Fe n clclto c t 4 ş e Atnc d 485 49 d 3459 34 484 48 d În genel pent t ft dcă dce l fom nomlztă c F d se pote detemn stfel Se dcă 9 Se detemnă t dcă t 4 ' t t dcă t 5 dcă t ceşte c dcă t 5 ş se ennţă l celellte zecmle începând c t În fnl nm d sgn ' d Pent oce nmă el eoe eltvă este potl eoece eoe eltvă dmte mătoe mgne

4 Bzele Anlze Nmece Notăm ezltă t eps eps t d 5 t 5 că d tnc dn negltte de m ss 5 Nmăl el eps se nmeşte pecz clcltol Pent otnje în ssteml n se pocedeză nlog Se dce F l fom nomlă c < ş c s ş t dcă t Se detemnă ' t d sgn ' În t dcă t t cest cz eps În czl în ce d F tnc d este ch d eoece nmăl pozţlo pent eponentl e este fnt estă dn păcte nmee F pent ce d F empll Consdeăm t 4 ş e Atnc d 3794 379 F d 9999799 F c d 345 99 35 F d d 543 543 F În czle ş eponentl poztv este pe me c să potă f epezentt pe spţl loct e În stţle ceste se spne că vem depăşe speoă eponentl În czl depăşe speoă eponentl pe dpă otnje În eemplele c ş d e loc depăşe de eponent nfeoă dcă eponentl negtv este pe mc pent pte f epezentt pe spţl loct În ceste doă stţ depăşe nfeoă eponentl pote f peventă nnd d 345 99 3 99 F epezente n m este nomlztă ş d 543 F Atnc d n stsfce egltte d dec eoe eltvă pote f m me c eps Stţle de depăşe de eponent speoă s nfeoă snt ttte de clcltoele nmece c fnd ecepţ În mod oşnt d se neşte pn egltte d d În contne ţnând sem că depăşle de eponent speoe ş/s nfeoe n snt fecvente vom consde czl del e ş

o 5 : pn d c eps R d R F Se pote întâmpl c ezlttl opeţlo tmetce ± să n fe elemente le mlţm F ch dcă openz ş F Vom not c / opeţle în vglă molă coespnzătoe opeţlo tmetce ce snt nte stfel: d d d pent oce F / d / dec 3 / / 4 c eps 4 Aceste opeţ în vglă molă n popetăţle necnoscte le opeţlo tmetce e eempl: dcă eps < nde F B este z de B nmeţe Pecz mşn eps pte f ntă c fnd cel m mc nmă g F pent ce g > dcă eps mn{ g F g > g > } Asoctvtte n se m păsteză ş cm v ezlt dn mătol eempl empll 3 Fe 33758 4 3367849 c 336778 Înt-n clclto c t 8 ş e opeţ condce l: c 33758 4 68 3 3376 3 68 3 64376 3 c 33758 4 3367849 336778 3 3367849 336778 3367845 336778 64 3 Rezlttl ect l dnă este:

6 Bzele Anlze Nmece c 33758 3367849 336778 643758 3 că este o epese tmetcă v ezlt dn contet cm se evleză că este nevoe se pot folos pnteze ce să peczeze odne opeţlo Vom not c fl vloe epese oţntă dn clcll în vglă molă e eempl: fl z z fl fl z z 4 Popge eolo Aş cm m văzt în empll 3 dn pgfl pecedent în fncţe de schem lesă pent evle ne epes m oţnt ezltte dfete în clcle în tmetc vgle mole e cee este neces să dstngem înte dfetele scheme de clcl ch dcă dn pnct de vedee mtemtc ele snt echvlente esemnăm c temenl lgotm o secvenţă fntă de opeţ elemente ce desc cm se clcleză solţ ne poleme În cele ce meză vom fomlz noţne de lgotm pent pte desce popge eolo Pespnem că nmeele m constte solţ ne poleme le căe dte de nte snt n că ntodcem vecto colonă tnc lgotml pent ezolve poleme de m ss M M n m R evne l detemne fncţe vectole : R R fnd dtă de m fncţ : n m L fece etpă de clcl estă o mlţme opend de nmee ce snt fe nmeele de nte s ezltt dn opeţ nteoe O opeţe elementă clcleză n no nmă dn nl s m mlte elemente le mlţm opend Acest no nmă este fe n ezltt ntemed fe nl fnl ş se dgă mlţm opend ce este căţtă de dtele ce n m snt necese m n

o 7 pent estl clclelo Mlţme opend fnlă v const dn ezlttele dote m În conclze o opeţe coespnde ne tnsfomă mlţm opend Scnd mlţmle opend consectve c vecto colonă n R ptem soc fecăe opeţ elemente o fncţe vectolă M n elementă stfel: n : n R R stfel încât c nde este o epezente vectolă mlţm opend tnsfomte Fnd dt n lgotm şl să de opeţ elemente dă nştee ne descompne l înt-n ş de fncţ elemente : n j j R o o o n m R R empll Pent c c să evdenţem do lgotm: Fe η ş c η Atnc descompnee de m ss este: c R v v R c c c Fe η c ş η În cest cz: c R c v v R c c Un gment pent legee n lgotm îl constte popge eolo în tmetc vgle mole Să nlzăm lgotm ş dn eempll de m ss pent ntăle nmece dn empll 3 l secţn pecedente În czl η fl fl η c η c [ c] c c s dpă c oe eltvă l ennţe l temen neln în vem c

8 Bzele Anlze Nmece Coefcenţ l ş măsoă efectl eolo de otnje ş sp eo ezlttl Fctol este ctc; în fncţe de ce dnte nmeele c s c este m mc este m ne să se pocedeze v c decât c pent clcl c Metod de m ss de std popgă eolo negljând temen de odn speo se pote etnde condcând l nlz dfeenţlă eolo n lgotm pent clcl dcă o o o Pent cest vom nvestg cm eole sp dtelo de nte c ş eole de otnje cmlte de- lngl lgotml fecteză ezlttl fnl n m Fe : R M fnd o smlţme deschsă m n n l R Pespnem că fncţle m devte contne pe Fe o vloe pomtvă pent Notăm eole solte le l ş espectv Fe dcă eole eltve Înlocnd dtele de nte c oţnem în loc de ezvoltând în see Tlo ş ennţând l temen neln în oţnem: n n j j j m j j j j Mtcel ptem sce: este mtce jconă fncţe nde solte Cnttăţle n m m n semnfcă modl în ce snt fectţ de eole j j le l j

o 9 că m ş j j n tnc foml pent popge eolo eltve devne: j j j j j Cnttăţle j se nmesc nmee de condţone că nmeele de condţone vlo solte m se spne că espectv polemă este ă condţontă ltfel polem este ne condţontă Pent polemele ă condţonte eo eltve mc în dtele de nte pot cz eo eltve m în ezlttele empl 3 Pent c c vem: c c c c c Acestă polemă este ne condţontă dcă temen c snt mc în compţe c sm lo c oe eltvă pent câtev opeţ elemente în ce openz ş snt nenl este dtă în tell: dcă dcă / Se osevă că l înmlţe împăţe ş etgee de ădăcnă păttă eole eltve le openzlo n se popgă ptenc în ezltte Acelş lc se întâmplă ş în czl dnă dcă ce do openz celş semn Atnc nmeele de condţone ş snt în ş o mgne eo eltve este m{ }

Bzele Anlze Nmece că openz ce se dnă semne dfete tnc cel pţn nl dnte nmeele de condţone este m me c ş eole eltve snt mplfcte că tnc se ndoneză clclele pe cncele ezlttl Pent descee popgă eolo de otnje înt-n lgotm dt vom pel tot l foml Pespnem că dmte epezente o o o ş că ezlttele clclelo ponnd de l vectol dtelo de nte snt dte de elţle: C Notăm o o : R ş ole dn dtele de nte ş eole de otnje vo pet ezlttele ntemede ecte oţnând-se în tmetc vgle mole pomăle dte de elţle : fl Atnc eole solte se pot evl stfel: [ ] [ fl ] 3 Cm m este o fncţe elementă evle s în vglă molă v f fl d ce pe componente devne: fl j d j j j c j eps j n Ac j este eoe de otnje genetă în tmpl clcll în vglă molă componente j- l Relţle de m ss se sc mtcel s fom fl I nde I este mtce ntte de odnl n este mtce dgonlă eolo: c j eps n Pm pnteză deptă dn devne:

o fl Vectol colonă pote f ntepett c eoe soltă de otnje pătă tnc când se evleză în tmetc vgle mole elementele dgonle le mtce pot f ntepette c eo eltve de otnje coespnzătoe Ţnând semă de ş 3 ezltă: Pn me: ] [ S dcă ţnem sem de cee ce m nott c vem: Acest tă că mtce jconă este mpotntă pent efectl eolo de otnje ntemede s sp ezlttl fnl empll 5 Fe de clclt epes Vom pezent lgotm: Algotml : η η η η Atnc v v o o t s t s Algotml : η η η η Atnc ; o o t s t s În pml cz vem: 3

Bzele Anlze Nmece v v v v deoece eoe de otnje în vglă molă pe do pe pm pozţe Sml fl 3 3 3 eps că 3 În czl lgotml vem: ; v v ş ; 3 eps ; Atnc 3 Se pote d o mgne efectl eolo de otnje stfel: - în lgotml : 3 eps - în lgotml : 3 3 eps Când selectăm n nmt lgotm de clcl pent n c lte cvnte o nmtă descompnee l în fncţ elemente ămâne neschmt; mtcele jcoene ce măsoă popge otnjlo vo f totş dfete efectl totl l eolo de otnje v f: Un lgotm este nmec m n decât lt lgotm pent clcll l dcă pent o mlţme de dte efectl totl l eolo de otnje este m mc în czl pml lgotm