6. Rezolvarea numerică a problemei Cauchy pentru ecuaţii diferenţiale
|
|
- Οφέλια Δημητρακόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 9 6 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 6 Geelităţi Ecuţiile dieeţile epezită uul dite cele mi impotte istumete mtemtice eces petu îţeleee uo ezultte di mecică izică etc Î cest cpitol pezetăm metode umeice petu ezolve poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile Fie D [ b] J R : D R şi D Poblem Cuc petu ecuţi dieeţilă costă î detemie uei soluţii ecuţiei dică uei ucţii deivbile : I [ b] R stel c petu oice I D şi I ce stisce codiţi iiţilă După cum este cuoscut ăsie soluţiei ecte poblemei - u este posibilă decât î umite czui De eemplu detemie soluţiei ecte pi teici clsice ecuţiei pet simple u este posibilă Se justiică stel ecesitte ecueii l metode poimtive petu ezolve poblemei Cuc Remitim petu îceput câtev ezultte pivid eisteţ uicitte şi stbilitte soluţiei cestei pobleme Deiiţie Fucţi : D R se umeşte lipscitziă î pot cu J dcă eistă o costtă L > stel c petu oice D şi z D e loc ielitte z L z
2 9 Bzele Alizei Numeice Obsevţie Dcă eistă şi este măiită pe D tuci este lipscitziă pe D Ît-devă di Teoem lui Le ezultă z c z petu u umit c îte şi z deci putem lee L m 4 D Î ce piveşte eisteţ şi uicitte soluţiei poblemei - e loc umătoe teoemă Teoem Pesupuem că sut îdepliite codiţiile: i este cotiuă pe [ b] î pot cu ; ii este lipscitziă pe D î pot cu ; iii este puct iteio lui D Atuci petu u α > covebil eistă o soluţie uică pe I[ α α] poblemei - Deoece cos Eemplul Fie ecuţi si D [ ] R coom obsevţiei de mi sus putem lu L Atuci petu oice cu < < eistă o soluţie poblemei Cuc petu ecuţi dtă pe u umit itevl [ α α] [ ] După cum se ştie soluţi poblemei se lă cu metod poimţiilo succesive Fie t t dt I Atuci şiul de ucţii este uiom coveet pe itevlul I şi limit s lim este soluţie uică poblemei - Mi mult e loc ML C LC e! 5 ude M sup C m b I
3 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 9 Metod poimţiilo succesive Picd este o metodă poimtivă de ezolve poblemei Cuc Se poimeză soluţi cu şi se cuoşte o evlue eoii Atuci M L Şiul poimţiilo succesive este: dt t dt t t dt!!!!!!! Este cl că e ce este soluţi ectă poblemei Eemplul Fie ecuţi D [ ] R Metod poimţiilo succesive e dezvtjul că pesupue clculul uo itele lucu diicil de elizt Di cestă cuză cestă metodă este mi puţi olosită î pctică metod vâd o impotţă deosebită mi les di puct de vedee teoetic Î cee ce piveşte stbilitte soluţiei poblemei - e iteeseză compotmetul soluţiei l modiicăi mici le ucţiei şi le dtei iiţile Cosideăm deci poblem petubtă δ 6 ε 7 cu celeşi ipoteze sup ucţiei c î Teoem Pesupuem î plus că δ este cotiuă pe [ b] Atuci poblem 6-7 e soluţie uică ottă ; δ ε Teoem Pesupuem stisăcute ipotezele Teoemei şi că ucţi δ este cotiuă pe [ b] Atuci poblem 6-7 v ve soluţie uică ; δ ε pe u itevl [ -α α] α > uiom petu tote petubăile ε şi δ ce stisc: ε ε δ ε cu ε suiciet de mic Î plus dcă este soluţi poblemei epetubte tuci
4 94 Bzele Alizei Numeice m ; δ ε k α cu k / α L ε α δ 8 Utilizâd cest ezultt se pote im că poblem - este coect pusă su stbilă Deci dcă se c mici modiicăi î ecuţi dieeţilă su î dt iiţilă tuci soluţi u se modiică semiictiv Soluţi depide cotiuu de dtele poblemei ume ucţi şi dt iiţilă Di puct de vedee izic semiicţi Teoemei costă î ptul că petu eomee izice descise de ecuţii dieeţile mici btei su eoi î codiţiile iiţile su î îsăşi lee de evoluţie u deomeză pe puteic pocesul Rezulttul este impott cu tât mi mult cu cât semee petubţii su eoi sut îtotdeu ievitbile Se pote îtâmpl c o poblemă să ie stbilă d post codiţiotă î pot cu clculul umeic deşi semee situţii u p pe des î pctică Petu îţelee mi bie câd cest se pote poduce vom estim petubăile soluţiei dtote petubăilo î poblemă Vom simpliic discuţi cosideâd umi petubăile ε î dt iiţilă ; petubăile δ itevi î ăspusul il coom 8 Petubăm deci vloe iiţilă c î 7 Fie ;ε soluţi petubtă Atuci ; ε ; ε α α ; ε Dcă este soluţi poblemei epetubte - şi z ;ε este eoe tuci z ; ε ; ε z ; ε 9 z ; ε ε Apoime 9 este vlbilă câd ; ε este suiciet de pope de cee ce se îtâmplă petu vloi mici le lui ε şi itevle mici [ -α α] Ecuţi dieeţilă poimtivă 9 se pote ite uşo Se obţie t t z ; ε ε ep dt t Dcă deivt pţilă stisce t t t α ε
5 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 95 tuci z ; ε ămâe măiită de ε câd ceşte Î cest cz se spue că poblem Cuc este bie codiţiotă C eemplu de compote opusă cosideăm poblem cu > Cum putem clcul ect z ; ε εe Atuci petube lui se măeşte câd ceşte Eemplul Ecuţi dieeţilă e e soluţi ; ε e εe ce se depăteză pid de soluţi ectă Spuem că poblem este post codiţiotă Reveim cum l poblem - Di cosideete pctice se pesupue că dică se îlocuieşte codiţi cu Acestă pesupuee u este estictivă petu că dcă m ăsit u loitm ce ezolvă poblem - tuci cu cest loitm putem ezolv şi poblem - Ît-devă ie I [ ] şi I [ b] Pe itevlul I cem scimbe de vibilă X Atuci X Y X şi ecuţi devie Y X X Y X [ ] i codiţi iiţilă devie Y 4 Metodele umeice petu ezolve poblemei - costu î leee uo odui de obicei ecidistte k k k N şi detemie uo vloi poimtive le soluţiei ecte î ceste odui vloi pe ce le otăm cu k Aşd k k Se cuosc două clse impotte de metode umeice petu ezolve poblemei Cuc Metode diecte ui-ps î ce este clcult pit-o elţie de ecueţă î ucţie umi de vloe k clcultă teio Î cestă cteoie ită metod Tlo şi metodele Rue-Kutt Metode idiecte cu mi mulţi pşi î ce se clculeză pit-o elţie de ecueţă î ucţie de vloile pecedete km k k Î cestă cteoie ită metodele Adms-Bsot Adms-Moulto şi metod pedicto-coecto k k
6 Bzele Alizei Numeice 96 6 Metode diecte Metod lui Tlo Fie oduile ecidistte şi soluţi ectă poblemei - Aşd Pesupuem că este dieeţibilă de u umă suiciet de oi Cum di omul lui Tlo ezultă!!! p p p R p ude! p R p p p ξ ξ Di ezultă succesiv etc Atuci: etc Petu p obţiem 4!!! R
7 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 97 Apoimăm soluţi ectă î deci cu!!! eoe iid dtă de 4 IV R4 M 4 ude M 4 sup 4! [ ] ude se clculeză c mi sus Î cotiue cosideâd soluţi poblemei ce stisce deci poid cu puctul se detemiă ce poimeză pe şmd Î eel se poimeză cu dt de IV!!! Evidet eoile se cumuleză Eemplul 4 Fie ecuţi Aleem Î cest cz Atuci 6 Deci Apoimăm cu dt de 6!!! Obţiem 459 Pe de ltă pte soluţi ectă poblemei este deci 4599 Dezvtjul metodei Tlo costă î ptul că pesupue clculul deivtelo k l iece ps cee ce este diicil de elizt Acestă deicieţă este îlătută de metodele ce umeză Dcă p se obţie metod lui Eule Î cest cz vloile poimtive le lui sut dte de 5 ude evidet
8 98 Bzele Alizei Numeice Metod lui Eule e o itepete eometică ote simplă: dcă s- detemit vloe - petu detemi se cosideă soluţi ecuţiei ce tece pi - - deci ce stisce - - ; se duce poi tet l icul cestei soluţii î puctul - - ; se itesecteză cestă tetă cu dept obţiâdu-se Di cest motiv metod lui Eule se mi umeşte şi metod liiilo poliole După cum se obsevă di iu de mi jos eoile se cumuleză O Eemplul 5 Folosid metod Eule să se detemie soluţi poimtivă umătoei pobleme Cuc 4 5 î puctul î doi pşi Î cest cz Atuci: Metodele Rue-Kutt se deosebesc de metod lui Tlo pi ptul că îlocuiesc clculul deivtelo ucţiei pi evluăi le lui î divese pucte Metod ost itodusă de mtemticiul em Cl Dvid Rue î 895 şi dezvolttă de u lt mtemtici em Wilelm Kutt î 9 Vom liz î detliu
9 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 99 metod Rue-Kutt de odiul doi Vloile poimtive le lui sut dte de b b 6 i Costtele b b umeză i detemite Dcă otăm tuci di omul lui Tlo petu ucţii de două vibile obţiem O b b O b b 7 Pe de ltă pte di metod lui Tlo vem!! O 8 Idetiicâd coeicieţii lui şi di 7 şi 8 ezultă b b 9 Deoece sistemul 9 e ecuţii şi 4 ecuoscute u di ecuoscute pote i lesă bit De eemplu dcă leem b α tuci b α deci α α b stel că omulele 6 se mi sciu
10 Bzele Alizei Numeice α α α Petu α se obţie metod Eule îmbuătăţită [ ] Petu α se obţie metod Eule modiictă Eemplul 6 Folosid metod Eule îmbuătăţită să se detemie soluţi poimtivă umătoei pobleme Cuc 5 4 î puctul î doi pşi Î cest cz Cum [ ] pi clcul se obţie 8 Simil [ ] Eemplul 7 Folosid metod Eule modiictă să se detemie soluţi poimtivă poblemei Cuc di Eemplul 6 î puctul î doi pşi
11 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile Î cest cz deci 4 i 5868 Î cotiue pezetăm metod Rue-Kutt de odiul ptu î om pticulă sub ce este cel mi des utiliztă WKutt ude 4 şi Eemplul 8 Folosid metod Rue-Kutt de odiul 4 să se detemie soluţi poimtivă poblemei Cuc di Eemplul 6 î puctul î doi pşi Folosid otţiile di Eemplul 6 se obţie: deci [ 4 ] 6 Petu clculăm mi îtâi Î coseciţă
12 Bzele Alizei Numeice [ ] Acestă metodă se pote plic şi petu sisteme de ecuţii dieeţile Fie sistemul de ecuţii dieeţile d d d d 4 cu codiţi iiţilă 5 Fomulele se sciu î cest cz stel ude: şi
13 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile Asup cosisteţei stbilităţii şi coveeţei metodelo diecte Oice metodă diectă petu ezolve pobelemei Cuc pote i scisă sub om eelă Φ 8 ude ucţi Φ se umeşte ucţie de ceştee Petu elţi 8 se scie sub om Φ 9 Deiiţie Dcă este soluţi ectă poblemei Cuc - se umeşte eoe de tuciee metodei ucţi t Φ ude b şi > stel c b [ Deiiţie Se spue că omul 8 dă o poime cosistetă poblemei b dcă t câd uiom î pot cu [ Di se vede că petu o metodă cosistetă vem Φ Deiiţie Se spue că omul 8 dă o poime cosistetă de odi p dcă eistă N > petu oice ] şi u îte pozitiv p stel c sup b t N Popoziţi Metod lui Tlo de odi p este cosistetă de odi p Metodele Rue-Kutt de odiul p dt sut metode cosistete de odiul p Demostţie Petu metod dtă de omul lui Tlo de odiul p vem p t p! p ξ ude < ξ < p Aleâd N sup ezultă cosisteţ de odiul p p! b Spe eemplu metod lui Eule este cosistetă de odiul Petu metodele Rue-Kutt este diicil să obţiem o omă eplicită lui N Pâă cum m cosidet eoile de tuciee dică eoile ce p pi discetize ecuţiei dieeţile Ne iteeseză îsă î ce măsuă soluţi ecuţiei p
14 4 Bzele Alizei Numeice cu dieeţe dică ecuţiei obţiută pi discetize deci şiul poimeză soluţi ecuţiei dieeţile Aşd vom bod poblem coveeţei soluţiei ecuţiei cu dieeţe l soluţi ecuţiei dieeţile Acestă coveeţă tebuie deiită cu teţie De eemplu dcă lizăm compote şiului câd petu it u vom obţie u cocept util deoece î cest cz i pe oi e iteeseză ce se îtâmplă petu Deci tebuie să cosideăm compote şiului câd cu it Petu obţie o soluţie petu vloe ită tebuie să măim umăul de pşi ceuţi petu jue l di dcă psul desceşte Deiiţie Metod umeică diectă se umeşte coveetă dcă petu oice [ b] vem lim Acestă deiiţie se dtoeză lui G Dlquist Î studiul coveeţei metodelo diecte este utilă umătoe lemă Lem Au loc ielităţile: e R m m e m N Demostţie Cum este coseciţă imedită lui este suiciet să justiicăm D este coseciţă imedită omulei lui Tlo deoece ξ e e ude ξ este îte şi Î cotiue vom liz coveeţ metodelo diecte Fie e Deci e epezită eoe loblă dite soluţi ectă şi soluţi poimtivă î oduile Di obţiem Φ t Scăzâd 8 di cestă elitte vem e e [ Φ Φ ] t Evidet e Di eeicie ptul că t - este mic u este suiciet petu siu că e este mic A tebui să ătăm că m e C m t
15 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 5 ude costt C este idepedetă de ; este cee ce umim stbilitte metodei de poime Î cele ce umeză pesupuem că ucţi de ceştee Φ stisce codiţi lui Lipscitz Φ Φ z K z b z R > 4 [ ] şi că metod este cosistetă de odi p cu costt N Cosideăm mi îtâi czul K > Atuci di ezultă că eistă > stel c petu ] să vem p e e K N Aplicâd cestă ielitte ecusiv ezultă p e K e N [ K K ] Deoece e di Lem ezultă că K K e e K p p p e N N N K K K Petu K se obţie imedit p N e Am demostt deci umătoe teoemă Teoem Dcă metod 8 este cosistetă de odi p cu costt N i ucţi Φ stisce codiţi lui Lipscitz 4 tuci eistă > stel c petu ] vem e K p N dcă K K 5 p N dcă K ude este soluţi ectă poblemei Cuc Deci metod este coveetă Acestă teoemă s- obţiut poid de l picipiu impott l lizei umeice ce se pote euţ stel: CONSISTENŢĂ STABILITATE CONVERGENŢĂ Deiiţie O metodă umeică diectă se umeşte coveetă de odiul p N dcă eistă C > stel îcât C oice i [ b] Teoem spue că o metodă umeică cosistetă de odiul p N şi petu ce ucţi de ceştee stisce codiţi Lipscitz 4 este coveetă de odiul p Număul p itodus de Teoem u este uic detemit dcă p
16 6 Bzele Alizei Numeice eistă: dcă < şi p este odi de coveeţă tuci şi p cu < p < p este u odi de coveeţă petu cestă metodă Se pote pue poblem detemiăii uui odi de coveeţă miml petu o metodă dtă Î pctică este suiciet să se detemie u odi de coveeţă covebil Metodele pezette mi sus u odie de coveeţă dieite Spe eemplu se pote ăt că metod lui Eule îmbuătăţită e odi de coveeţă dcă eistă L > stel îcât L [ b] J Î ucţie de L se pote detemi K di 4 Ţiâd sem de petu cestă metodă vem Φ [ ] Atuci Φ Φ z z z z L z L L [ z z ] L z L deci K L Î cest cz di omul Tlo ezultă t R Q ude R este eoe de l omul Tlo i Q eoe ce se ce opid temeii de odiul doi di omul Rue-Kutt Dcă deivtele lui şi le lui sut măiite tuci metod Eule îmbuătăţită e odiul de cosisteţă Î îceiee meţioăm că metod olosită î studiul stbilităţii soluţiei poblemei Cuc se pote plic şi î czul metodei Eule Cosideăm metod umeică loă poblemei Cuc: z z [ z δ ] 6 z ε Compăm cele două soluţii umeice z câd Fie e z - Atuci z ε Scăzâd 5 di 6 obţiem e e [ z ] δ ce e ceeşi omă c Utilizâd celşi pocedeu c îdemostţi Teoemei ezultă
17 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 7 b e L b m z e ε δ L Î coseciţă eistă costtele k k idepedete de stel c m z k ε k δ 7 Acestă ielitte este loă ielităţii 8 di czul poblemei Cuc iiţile Aşd metod Eule este stbilă umeic De ltel tote metodele umeice petu poblem Cuc u cestă omă de stbilitte imitâd stbilitte poblemei iiţile Aliz se pote simpliic luâd δ şi cosideâd umi eectul petubăii iiţile Nu vom liz ici poblem eoilo de otujie 6 Metode idiecte cu mi mulţi pşi Metod Adms-Bsot Să pesupuem că pit-o metodă diectă de eemplu de tip Rue-Kutt s-u detemit vloile î oduile ude k k Se pue poblem detemiăii uei vloi poimtive petu este soluţi ectă poblemei Cuc Iteâd pe itevlul [ ] obţiem: d Petu clcul itel olosim o metodă umeică de eemplu o metodă Newto-Côtes petu oduile ecidistte -m i m 8 i i- i m Dcă [ ] tuci eistă t [] stel îcât t 9 Fie P m poliomul de itepole Le coespuzăto tbelului -m i -m i ude i i i i m Vom poim vloe ectă pi Pm d După cum se ştie P m Li i i i m ude 4
18 8 Bzele Alizei Numeice j t j Li j m i j j m i j j i j i m i t k t m t i t i t k i m [ i ] i m! i! t i Făcâd scimbe de vibilă 9 î 4 obţiem: m i t k k i dt i m i m! i! t i Dcă otăm cu m i t k A k i dt 4 i m! i! t i obţiem Ai i 4 i m cuoscută sub umele de omul Adms-Bsot Î cotiue vom eplicit omul 4 petu vloi pticule le lui m Astel petu m deci câd se olosesc oduile şi - omul 4 devie A A ude coom 4 t t t A dt!! t A t t t dt t!! t Î coseciţă petu m omul lui Adms-Bsot se scie 4 Simil petu m se obţie i petu m
19 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 9 Î cee ce piveşte evlue eoii scăzâd 4 di 8 obţiem [ Pm ] d deci Pm d Deci eoe di metod lui Adms-Bsot este mi mică decât sum dite eoe di metod Rue-Kutt olosită î clculul lui şi eoe de l itee umeică Î czul m se obţie olosid scimbe de vibilă 9 : M M Pm d d t t dt 5 M ude M sup [ b] Deci eoe de itee î cest cz este de odiul Să meţioăm cum că iteâd pe [ - ] î locul lui 8 se pote coside d 46 Se pote poced poi c mi sus Acestă metodă este tibuită lui E J Nstöm 95 Petu m de eemplu se obţie - 47 Metodele Adms-Bsot şi Nstöm sut cuoscute c metode eplicite deoece elţi de ecueţă 4 su ce coespuzătoe petu metod Nstöm u coţi ; ele epimă eplicit î ucţie de - -m Eemplul Folosid metod Adms-Bsot de odi tei să se detemie soluţi poimtivă umătoei pobleme Cuc 4 5 î puctul 5 detemiâd soluţi î cu metod Rue-Kutt de odiul ptu î ptu pşi
20 Bzele Alizei Numeice Petu plic metod Rue-Kutt de odi ptu luăm: şi obţiem Petu detemi vloe poimtivă soluţiei î 5 olosim metod Adms-Bsot de odi tei ude obţiâdu-se soluţi ectă iid 5 Metod Adms-Moulto Pesupuem că pit-o metodă diectă m detemit vloile poimtive î oduile k k k şi că < b Fie P m poliomul de itepole Le coespuzăto tbelului -m -m Fomul coespuzătoe lui 4 este: Pm d 48 Pocedâd c mi sus obţiem Bi i 49 i m ude m t k i k Bi!! dt i m 5 i m i t i cuoscută sub umele de omul Adms-Moulto Vom pticuliz cum cestă omulă Petu m se obţie 5 petu m petu m
21 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile Deoece ecuoscut pe şi î membul dept deci î eel u se pote eplicitde cee metod Adms-Moulto este o metodă implicită De obicei 49 tebuie ezolvtă c o ecuţie lebică pit-o metodă itetivă Se lee poi se clculeză F F etc ude F pe di sciee covebilă lui 49 sub om F Petu clcul o poimţie buă eplicită de eemplu Adms-Bsot Se pote demost umătoe teoemă se pote utiliz o omulă Teoem 4 Fie şiul ecuet k k Bi i B k N 54 i m Dcă ucţi stisce codiţiile Teoemei şi este les stel îcât k B L < L iid costt lui Lipscitz tuci şiul este coveet şi limit s lim k stisce ecuţi Bi i k i m Eoe di metod Adms-Moulto se pote estim c şi î czul metodei Adms-Bsot Eemplul Folosid metod Adms-Moulto de odi uu să se detemie soluţi poimtivă umătoei pobleme Cuc 4 5 î puctul 5 cosideâd soluţi 5 obţiută cu metod Eule modiictă cu 5 Atuci 5 46 şi cum k 5 8 k obţiem 5 4 5
22 Bzele Alizei Numeice Metod pedicto-coecto Adms-Bsot-Moulto Pesupuem că pit-o metodă diectă m detemit vloile poimtive î oduile Fie m m şi b Î pim etpă etp pedicto se detemiă vloe poimtivă cu metod Adms-Bsot petu m m Vloe stel detemită se oteză cu şi este olosită î cotiue î etp dou etp coecto petu detemie vloii cu metod Adms-Moulto cu m m Cele mi utilizte metode pedicto-coecto sut: [ ] m m k k m m k k m m k k Eemplul Folosid metod Adms-Bsot-Moulto de odi să se detemie soluţi poimtivă umătoei pobleme Cuc 5 4 î puctul 5 cosideâd soluţi 5 obţiută î eemplul C şi î eemplul vem: şi obţiem Petu detemi vloe poimtivă soluţiei î 5 olosim metod Adms-Bsot de odi tei
23 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile si obţiem Notăm 5 7 şi plicăm î cotiue metod Adms-Moulto de odi Obtiem: 5 9 ; 5 9 Î cotiue vom bod u umit tip de stbilitte petu ilust umite idei ce u pot i pezette î czul metodei Eule Am ătt l metod Eule că metodele umeice petu poblem Cuc u o umită omă de stbilitte imitâd stbilitte poblemei Cuc Î pticul cest tip de stbilitte ccteizeză şi metod 47 dtă de Di păcte cestă stbilitte u este stisăcătoe petu scopui pctice Vom ăt cestă metodă u este covebilă î pot cu u umit ses de stbilitte pe ce o vom deii Deoece elţi de ecueţă depide de este eu să dăm ezultte eele pivid stbilitte umeică uei stel de metode Este istuctiv să căutăm cu metod de mi sus soluţi umeică poblemei R 55 căei soluţie este e Acestă poblemă o vom utiliz c poblemă model Dcă o metodă umeică se compotă ău cu o poblemă tât de simplă c 55 este puţi pobbil c cest să ie buă petu ecuţii dieeţile mi complicte Î cest cz 47 devie 56 Vom clcul soluţi ectă cestei ecuţii şi o vom comp cu soluţi ectă ecuţiei 55 e Ecuţi 56 este u eemplu de ecuţie liiă cu dieeţe de odi Eistă o teoie eelă petu ecuţii liie cu dieeţe de odi p Multe metode petu ezolve ecuţiilo dieeţile u u lo î ezolve ecuţiilo cu dieeţe iid u id î ezolv 56 Vom îcepe căutâd soluţii lii idepedete petu ecuţii cu dieeţe Aceste sut combite sub om soluţiei eele Simil cu soluţiile epoeţile le ecuţiilo dieeţile liie căutăm soluţii petu 56 de om 57 petu u umit ecuoscut Îlocuid î 56 petu ăsi codiţii ecese petu obţiem Împăţid cu ezultă 58 Este vlbilă şi ecipoc Dcă stisce 58 tuci dt de 57 stisce 56 Ecuţi 58 se umeşte ecuţie ccteistică petu metod 47 Rădăciile sle sut
24 Bzele Alizei Numeice 4 59 Soluţi eelă lui 56 este 6 β β Coeicieţii β şi β di 6 se detemiă di codiţiile c şi să coicidă cu ce se obţie di 6 petu şi β β β β Soluţi cestui sistem este β β D e ceste sut vloile soluţiei ecte Atuci olosid omul lui Tlo obţiem β β O e O e Petu ceste vloi β şi β câd Î coseciţă câd deci di 6 ezultă că temeul tebui să coespudă soluţiei ecte De pt β β e [ ] O e Ît-devă 4 O e O Atuci [ ] O e O e deoece e O Î coseciţă ] [ O e O e Petu vede diicultte utilizăii omulei 6 î ezolve umeică ecuţiei 55 să emiăm cu teţie vloile eltive le lui şi Petu < < e loc > >
25 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 5 Atuci temeul v ceşte mi puţi pid decât şi temeul coect î 6 β v domi Totuşi petu < vom ve < < < - > Î coseciţă β v domi β câd ceşte petu it ecotâd cât de mic este les iiţil Temeul β câd pe câd temeul β ceşte î mitudie lteâd c sem câd ceşte Temeul β se umeşte soluţie pzită metodei umeice 56 deoece u coespude uei soluţii ecuţiei dieeţile oiile Ecuţi oiilă e o milie de soluţii cu u pmetu depizâd de vloe iiţilă d poimţi 56 e mili de soluţii 6 cu doi pmeti ce depide de şi Nou soluţie β este o ceţie metodei umeice; petu poblem 55 cu < e ce c soluţi umeică să se depăteze de soluţi coectă câd Di cuz cestei compotăi spuem că metod 47 este slb stbilă Eemplul 4 Fie poblem model cu şi 5 Se plică metod 47 cu şi detemit cu metod Eule Petu 5 soluţi devie etivă şi lteeză c sem l iece ps Se costtă că dcă e sem etiv tuci istbilitte slbă pe uzul î ezolve poblemei Cuc pi metod 47 k k k k k k Eemplul 5 Fie poblem Soluţi cestei ecuţii dieeţile este stict cescătoe petu D deci < petu > Ne şteptăm l o umită istbilitte Luâd 5 se costtă că de l 5 soluţi umeică îcepe să descescă juâd î 5 să ie etivă k k k k
26 6 Bzele Alizei Numeice Itee umeică ecuţiilo dieeţile de odiul îtâi î MATLAB Î MATLAB ucţiile ode şi ode45 su odeeum şi ode45eum ezolvă ecuţii dieeţile de odiul îtâi pi metod Rue-Kutt de odiul doi espectiv ptu pmetii vâd umătoele semiicţii: este umele işieului de tip m ce coţie ucţi sut coodotele puctului iiţil i este puctul î ce se cee vloe poimtivă soluţiei e este pecizi soluţiei implicit - espectiv -6 um tuci câd e vloe dieită de zeo se tipăesc ezulttele itemedie Eemplu Să se detemie vloe poimtivă soluţiei umătoei pobleme Cuc î puctul psul iid stbilit î mod utomt de ucţi ode ode45 Se ceeză işieul de tip m umit ce coţie cu secveţ % Fisieul cu ucti este de tip m uctio *^^; după ce se peleză ucţi ode45 stel []ode45 ; disp Soluti poimtiv ite si ; disp; disp;
27 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile 7 Eeciţii Folosid metod Tlo de odiul să se ăsescă soluţi poimtivă umătoelo pobleme Cuc î puctele meţiote î î 4 pşi R ' '' ''' î î 4 pşi R ' '' ''' Să se detemie soluţi poimtivă ecuţiilo dieeţile umătoe olosid metod Eule şi Eule îmbuătăţită î cu psul R Cu metod Eule petu i i i i i i i 5 obţiem: i i i i i Cu metod Eule îmbuătăţită i i [ i i i i i i ]
28 8 Bzele Alizei Numeice obţiem: i i î 5 cu psul R Cu metod Eule petu i i i i i i 5 obţiem: i i Cu metod Eule îmbuătăţită i i [ i i i i i i ] obţiem: i i Folosid metod Rue-Kutt de odiul ptu să se detemie soluţi poimtivă umătoelo ecuţii dieeţile de odiul îtâi î codiţiile pecizte î iece cz î pte 8 5 î 5 pşi î R î î 4 pşi R 5
29 Rezolve umeică poblemei Cuc petu ecuţii dieeţile Folosid metod Adms-Bsot de odi să se detemie soluţi poimtivă umătoei pobleme Cuc : ' î puctul 5 luâd şi detemiâd cu metod Rue-Kutt de odi 4 vloe lui 4 R Folosid metod Rue-Kutt de odi 4 se detemiă 4885 şi plicâd omul Adms Bsot petu m ăsim Folosid metod Adms-Bsot de odi să se detemie soluţi poimtivă umătoei pobleme Cuc : ' 5 î puctul 5 luâd şi detemiâd cu metod Rue-Kutt de odi 4 vloe lui 4 R Folosid metod Rue-Kutt de odi 4 se detemiă şi plicâd omul Adms Bsot petu m ăsim 54 9 Folosid metod Adms-Moulto de odi să se detemie soluţi poblemei ' Cuc î puctul 5 luâd 5 şi detemiâd cu metod Rue-Kutt de odi 4 vloe lui 5 R Cu metod Rue-Kutt de odi 4 se detemiă vloe poimtivă i după iteţii cu metod Adms-Moulto se obţie ezulttul 58874
30 Bzele Alizei Numeice Folosid metod Adms-Moulto de odi să se detemie soluţi poblemei Cuc ' î puctul 5 luâd şi detemiâd cu metod Eule îmbuătăţită vloe lui 4 Folosid metod Adms-Bsot-Moulto petu m şi m să se detemie soluţi poimtivă după iteţii poblemei Cuc de l eeciţiul 9
Tema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL
CAPITOLUL 4 ELEMENTE DE CALCUL VARIAŢIONAL 4 Itoducee Clculul viţiol se ocupă cu studiul etemelo petu o clsă specilă de fucţii umite fucţiole Aceste fucţiole sut defiite pe sumulţimi le uo spţii de fucţii
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4. vectorială continuă definită pe un interval I din cu valori în. Dacă
58 CAPITOLUL 4 INTEGRALE CURBILINII 4 DRUMURI PARAMETRIZATE Defiiţi 4 Pi dum pmetizt î se îţelege oice fucţie vectoilă cotiuă defiită pe u itevl I di cu vloi î Dcă otăm cu x, y şi z compoetele scle le
Διαβάστε περισσότερα1. Sisteme de ecuaţii liniare
Sistee de ecuţii liie Sistee de ecuţii liie Reiti că u siste de ecuţii lgebice liie cu ecuoscute este de fo: K b K b K b Dcă otă cu tice coeficieţilo cu vectoul coloă fot cu ecuoscutele sisteului şi cu
Διαβάστε περισσότερα4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότερα7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότερα6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU
6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre
Διαβάστε περισσότεραCap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
Διαβάστε περισσότεραSEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
Διαβάστε περισσότεραREZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE
REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE Forma geerală a ecuaţiei: cu : I R R Î particular poliom / adus la o ormă poliomială dar şi ecuaţiile trascedete Rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,
Διαβάστε περισσότεραIV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice
IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)
Διαβάστε περισσότερα( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se
Διαβάστε περισσότεραMinisterul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Διαβάστε περισσότεραCINEMATICA PUNCTULUI
CINEMATICA PUNCTULUI CINEMATICA PUNCTULUI 7. Ciemtic puctului mteil Ciemtic puctului mteil studiză mişce mecică puctelo mteile, făă se tie cot de msele şi foţele ce cţioeză sup lo. Mişce puctelo mteile
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE
Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,
Διαβάστε περισσότεραREZIDUURI ŞI APLICAŢII
Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.
Διαβάστε περισσότεραTransformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu
Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:
Διαβάστε περισσότεραDRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR
Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,
Διαβάστε περισσότεραPolinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.
Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul
Διαβάστε περισσότερα4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier
4.7 Reprezetre compeă seriior Fourier Presupuem că f ( ) îdepieşte codiţii suficiete petru dezvotre î serie Fourier. Atuci pote fi reprezettă pe [, ] cu seri: f b + ( cos + si ) f cos d,,, b f si d,, Foosid
Διαβάστε περισσότερα4. Serii de numere reale
I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de
Διαβάστε περισσότερα6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Διαβάστε περισσότεραSeminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
Διαβάστε περισσότεραlim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;
Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.
CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte
Διαβάστε περισσότεραANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,
ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραλ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0
ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Διαβάστε περισσότερα4. Metoda Keller Box Preliminarii
Cptolul I. Metode umee î teo tseulu de ălduă ovetv 4. Metod Kelle o 4.. Pelm Metod Kelle o este o metod e utlzeză deeţe te polemele de ezolvt eduâdu-se l ezolve uo ssteme de euţ lgee. Metod ost todusă
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ
COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât
Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <
Διαβάστε περισσότερα6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII
7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate
Διαβάστε περισσότεραInegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
Διαβάστε περισσότεραECUATII NELINIARE PE R
ANALIZA NUMERICA-ECUATII NELINIARE PE R. http://bavaria.utcluj.ro/~ccosmi ECUATII NELINIARE PE R. CONSIDERATII GENERALE Se vor studia urmatoarele probleme:. Radaciile uei ecuatii eliiare de orma. Radaciile
Διαβάστε περισσότεραExerciţii de Analiză Matematică
Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:
Διαβάστε περισσότερα5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII
Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică
Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul
Διαβάστε περισσότεραFizica cuantica partea a doua
Fiic cutic pte dou 4. Aplictii le ecutiei lui Scodige 4. Gop de potetil cu peeti ifiiti (ipeetbili) Gop de poteţil uidiesiolă Gop de poteţil e fo di figu şi este descisă de elţi: petu
Διαβάστε περισσότεραSUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Διαβάστε περισσότερα3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.
Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότεραCOMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Διαβάστε περισσότερα9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare
lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
Διαβάστε περισσότεραFormula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραLucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:
Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC. Să se rte că Rezolvre: SEMINAR
Διαβάστε περισσότεραCULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA î ul uiversitr 9 PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii lor
Διαβάστε περισσότερα1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)
CLASA XII- ALGEBRĂ Ordiul uui elemet l uui grup D Heuerger Teoremele lui Lgrge şi Cuchy petru grupuri iite D Heuerger 3 Aplicţii le teoremei lui Lgrge î proleme de teori umerelor V Pop 3 Noţiui şi rezultte
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea
Διαβάστε περισσότεραPolinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice
Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice
Διαβάστε περισσότεραMATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE
MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. Precizri si recomdri privid desfsurre ctivittilor l discipli MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE Tip curs obligtoriu Mulul de curs recomdt R. Trdfir I. Dud A. Bciu R. Io Mtemtici
Διαβάστε περισσότερα3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1
3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg
Διαβάστε περισσότερα2) Numim matrice elementara o matrice:
I TRANSFORMARI ELEMENTARE ) Cre di urmtorele opertii efectute supr uei mtrice este trsformre elemetr: ) dure uei liii l o colo; b) imultire uei liii cu sclrul α = c) schimbre dou liii itre ele; d) dure
Διαβάστε περισσότεραSala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ
Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραŞiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN
Mirce Buzilă Şiruri recurete Editur eutrio 9 9 Editur eutrio Titlul: Şiruri recurete utor: Mirce Buzilă SB 978-97-896-7-9 Descriere CP Bibliotecii ţiole Roâiei BUZLĂ MRCE Şiruri recurete / Mirce Buzilă.
Διαβάστε περισσότεραTESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA
TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ petru emeul de bcluret şi dmitere î îvăţămâtul superior l UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii
Διαβάστε περισσότεραVarianta 1 - rezolvari mate MT1
Variata - rezolvari mate MT Soluţii a + a + a + ; + 5 + 9 + + a + ; ; a + a ; a,, ;, y >, y + ; f :,,, f submulţimi cu trei elemete C 5 m + + m 6 cos ; m ± 6+ cos cos a Calcul direct b Se demostrează pri
Διαβάστε περισσότεραOperaŃii cu numere naturale
MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII
Capitolul 8 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII 8. Şiruri de fucţii Fie D R, D = şi fie f 0, f, f 2,... fucţii reale defiite pe mulţimea D. Şirul f 0, f, f 2,... se umeşte şir de fucţii şi se otează cu ( f ) 0.
Διαβάστε περισσότεραPENTRU CERCURILE DE ELEVI
122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi
Διαβάστε περισσότεραCapitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Διαβάστε περισσότεραOlimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Διαβάστε περισσότεραSisteme de ecuatii liniare
Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu
Διαβάστε περισσότεραŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE
8. ŞIRURI DE VARIABILE ALEATOARE. PROBLEME ASIMPTOTICE 8.. Şiruri de variabile aleatoare Î teoria probabilităţilor şi î aplicaţiile ei o problemă importată o costituie studiul şirurilor de variabile aleatoare,
Διαβάστε περισσότερα1. PROBLEMA LUNII NOIEMBRIE 2017 (EN/RO)... pag.2 Marin Chirciu
revist@teiforo PROBEMA UNII NOIEMBRIE 07 EN/RO pg Mri Chirciu SOUȚII - PROBEMA UNII OCTOMBRIE 07 pg 3 Măescu Avr Coreliu Alte soluții dte de : Gheorghe Alexe, George-lori Șerb Rox, Mri Chirciu, Octvi Stroe,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 6. Definiţia Fie D un domeniu (mulţime deschisă şi conexă). Se numeşte pânză parametrizată de clasă C, orice funcţie vectorială r:
4 CAPITOLUL 6 INTEGRALE E UPRAFAŢĂ 6 UPRAFEŢE PARAMETRIZATE NETEE efiiţia 6 Fie u domeiu (mulţime deschisă şi coexă) e umeşte pâză paametizată de clasă C, oice fucţie ectoială : de clasă C acă otăm cu
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραTema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii
Tem 4 Primitiv şi itegrl Riem. Alicţii. Modulul 4. - Primitiv. Alicţii Noţiue de rimitivă s- degjt di licţiile mtemticii î situţii cocrete, cre costă î determire modelului mtemtic l uui roces tuci câd
Διαβάστε περισσότεραConcursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
Διαβάστε περισσότεραCursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss
Lector univ dr Cristin Nrte Cursul 4 Mtrice Rngul unei mtrice Rezolvre sistemelor de ecuţii linire Metod eliminării lui Guss Definiţie O mtrice m n este o serie de mn intrări, numite elemente, rnjte în
Διαβάστε περισσότεραLUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIŞOARA DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC LUCRARE METODICO ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT COORDONATOR ŞTIINŢIFIC PROF. UNIV.
Διαβάστε περισσότεραAnaliză I Curs 1. Curs 1., a n. dacă ε, ( )N ( ε ) a.î. n x n ε ; ε sunt numere reale şi deci (a n. şi fie
Aaliză I Curs Curs Şiruri de umere: D : Fie u şir de umere (a ), a. Spuem că dacă ( )M 0, a.î. a M. (a ) este mărgiit D : Spuem că (a ) coverge către l dacă ( )V (l), ( )N (V ) şi N (V ) a V. D 3 : a l
Διαβάστε περισσότεραlim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.
5 Petru limita determiată: 2 + lim = dacă se aplică terema lui LHspital: 2 + 2 lim = lim = rezultatul este icrect. 3. Derivate de rdi superir. Aplicaţii. Fie A R mulţime care îşi cţie puctele de acumulare
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea Dunărea de Jos METODE NUMERICE. Gabriel FRUMUŞANU
Uiversitatea Duărea de Jos METODE NUMERICE Gabriel FRUMUŞANU Galaţi - 8 Departametul petru Îvăţămât la Distaţă şi cu Frecveţă Redusă Facultatea de Mecaica Specializarea Igierie ecoomica si idustriala Aul
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate
Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC CURS I II Cpitolul I: Integrl
Διαβάστε περισσότεραProbleme rezolvate. 1. Pe mulţimea matricelor
Pobleme ezolvate CAPITOLUL I. Pe mulţimea matielo M m (K) {A A [a ij ], a ij K, i, m, j, } se defies opeaţiile: "" : M m (K) M m (K) M m (K) pi C A B, C [ ij ], ij a ij b ij, " " : K M m (K) M m (K) pi
Διαβάστε περισσότεραSpaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert
Metode de Optimizare Noţiui recapitulative de Aaliză Matematică şi Algebră Liiară Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii ormate. Spaţii Hilbert Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile
Διαβάστε περισσότερα