Dreapta in plan. = y y 0

Σχετικά έγγραφα
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Algebra si Geometrie Seminar 9

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Lectia VII Dreapta si planul

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

b = CA, c = AB, atunci concluzia rezultă din regula triunghiului de adunare a vectorilor:

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

CERCUL LUI EULER ŞI DREAPTA LUI SIMSON

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

2.3 Geometria analitică liniarăînspaţiu

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Subiecte Clasa a VIII-a

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

3. REPREZENTAREA PLANULUI

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 4 Serii de numere reale

GEOMETRIE VECTORIALĂ, ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ. PROBLEME REZOLVATE. Gabriel POPA, Paul GEORGESCU c August 20, 2009, Iaşi

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

BACALAUREAT 2007 SESIUNEA IULIE M1-1

LUCRARE DE DIPLOMĂ CENTRE REMARCABILE ÎN TRIUNGHI

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

Subiecte Clasa a VII-a

Vectori liberi-seminar 1

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

TRIUNGHIUL. Profesor Alina Penciu, Școala Făgăraș, județul Brașov A. Definitii:

MARCAREA REZISTOARELOR

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

Curs 1 Şiruri de numere reale

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Integrala nedefinită (primitive)

a carei ecuatie matriceala este data in raport cu R.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 2018 Clasa a V-a. 1. Scriem numerele naturale nenule consecutive sub forma:

GA XI. 138 Să se calculeze produsul distanţelor unui punct oarecare al hiperbolei : d) ;

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi

Concursul Interjudeţean de Matematică Academician Radu Miron Vaslui, noiembrie Subiecte clasa a VII-a

Ecuatii trigonometrice

ELEMENTE DE GEOMETRIE. Dorel Fetcu

Subiecte Clasa a VIII-a

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Geometrie analitică şi. asist. Ciprian Deliu Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

OANA CONSTANTINESCU. ( a carei ecuatie matriceala este data in raport cu un reper cartezian R = {O; ē 1,, ē n }.

1. Teorema lui Menelaus in plan Demonstratia teoremei in plan (clasa a VII-a). DC EC F B DB EA = 1.

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1996 Clasa a V-a

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

CAPITOLUL 6 GEOMETRIE LINIARĂ ÎN SPAŢIU Sisteme de coordonate în plan şi în spaţiu. I. Coordonate carteziene

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

BAC 2007 Pro Didactica

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Transcript:

Dreapta in plan 1 Dreapta in plan i) Presupunem ca planul este inzestrat cu un reper ortonormat de dreapta (O, i, j). Fiecarui punct M al planului ii corespunde vectorul OM numit vector de pozitie al punctului M (relativ la O). Daca OM = x i + y j cu x, y R, numerele x si y se numesc coordonate (x abscisa; y ordonata) punctului M in reperul (O, i, j). Prin M(x, y) se noteaza faptul ca punctul M are coordonatele x si y si notatia M(x, y) este echivalenta cu egalitatea OM = x i + y j. ii) In dependenta de date se cunosc mai multe tipuri de ecuatii ale dreptei in plan: a) Ecuatia dreptei care trece prin punctul M 0 (x 0, y 0 ) si are vectorul director a = {a 1, a } = {0, 0}: x x 0 = y y 0. (1) a 1 a (Aici si in continuare x si y sunt coordonatele punctului curent(variabil) al dreptei). b) Ecuatia dreptei care trece prin punctele distincte M 1 (x 1, y 1 ) si M (x, y ): x x 1 x x 1 = y y 1 y y 1. () c) Ecuatia dreptei care trece prin punctul M 0 (x 0, y 0 ) si are vectorul normal n = {a, b} = {0, 0}: a(x x 0 ) + b(y y 0 ) = 0. (3) d) Ecuatia dreptei care are panta (coeficientul unghiular) m si trece prin punctul M 0 (x 0, y 0 ): (y y 0 ) = m(x x 0 ), m = tg α. (4) e) Ecuatia dreptei care intersecteaza axele sistemului de coordonate in punctele A(a, 0) si B(0, b) (a 0, b 0), numita si ecuatia dreptei in segmente (sau taieturi ): x a + y = 1. (5) b f) Fiecare din ecuatiile precedente poate fi adusa la forma unei ecuatii de gradul intii in doua necunoscute, x si y, numita ecuatia generala carteziana a dreptei: ax + by + c = 0, (6) a, b, c R, a + b = 0. g) Inmultind ecuatia (6) prin factorul sgnc, obtinem ecuatia normala a dreptei: a + b sgnc (ax + by + c) = 0. (7) a + b Distanta d de la punctul M 0 (x 0, y 0 ) la dreapta l de ecuatie ax + by + c = 0 se calculeaza dupa formula: M 0 M 1 = d(m 0, l) = ax 0 + by 0 + c a + b. (8)

Dreapta in plan Probleme rezolvate 1. Sa se scrie ecuatia dreptei daca se cunosc punctul A( 1, ) al dreptei si: a) vectorul director a = {, 1}; b) punctul B(, 0) al dreptei; c) vectorul normal n = {1, 6}; d) panta m = 5. Sa se scrie ecuatia generala si ecuatia normala a dreptei in fiecare din cazurile a), b), c), d). Utilizind nemijlocit formulele (1)-(4) obtinem: a) x + 1 b) x + 1 = y 1 ; = y ; 3 c) 1 (x + 1) + 6 (y ) = 0; d) y = 5(x + 1). Ecuatiile generale: a) x 1 = y 4 x + y 3 = 0; b) x = 3y 6 x + 3y 4 = 0; c) x + 6y 11 = 0; d) 5x y + 7 = 0. Ecuatiile normale: a) b) c) 1 x + y 3 = 0; 5 5 5 x + 3 y 4 = 0; 13 13 13 1 x + 6 y 11 = 0; 37 37 37 d) 5 6 x + 1 6 y 7 6 = 0.. Se da ecuatia a dreptei 1x + 5y + 13 = 0. Sa se scrie ecuatia acestei drepte: a) cu panta; b) in taieturi ; c) normala. a) Rezolvam ecuatia dreptei in raport cu y si obtinem consecutiv: 5y = 1x 13 y = 1 5 x 13 5. b) Trecem termenul liber al ecuatiei in partea dreapta si impartim ambele parti ale ecuatiei la 13: 1x + 5y = 13 1 13 x 5 13 y = 1 x 13 1 + y 13 5 = 1. c) Aven a + b = 1 + 5 = 13. Ecuatia normala: 1 13 x 5 13 y 1 = 0. 3. Sa se calculeze aria triunghiului format de dreapta 4x 3y 1 = 0 si axele sistemului

Dreapta in plan 3 de coordonate. x Scriem ecuatia dreptei date in taieturi : 3 + y = 1. Punctele de intersectie ale dreptei 4 cu axele sistemului de coordonate sunt A(3, 0) si B(0, 4). Triunghiul OAB este dreptunghic si are catetele OA = 3 si OB = 4. De aici A = 1 3 4 = 6(u. a.). 4. Sa se determine punctul de intersectie al dreptelor x y = 0 si x + y 6 = 0. Cum punctul de intersectie P apertine ambelor drepte, coordonatele lui sunt solutii ale sistemului x y= De aici, P (4, ). x + y=6. 5. Sa se afle coordonatele punctului C 1 simetric punctului C(, 4) fata de dreapta x y = 0. Problema se rezolva in trei etape. Etapa 1. Scriem ecuatia dreptei ce trece prin punctul C perpendicular pe dreapta data. Ea are forma x + y + k = 0. Din conditia ca C apartine acestei drepte obtinem + 4 + k = 0 k = 6. Obtinem x + y 6 = 0. Etapa. Gasim coordonatele punctului P de intersectie a dreptei date cu dreapta gasita, rezolvind sistemul x y= x + y=6. Deci, P (4, ). Etapa 3. Cum P este mijlocul segmentului CC 1, utilizind formulele pentru coordonatele mijlocului segmentului, gasim C 1 (6, 0). 6. Punctele A(, 4) si B(1, 0) se afla de aceeasi parte a dreptei x y = 0. Sa se determine punctul M pe dreapta data astfel incit suma AM + MB sa fie minima. Gasim punctul A 1 (6, 0) simetric punctului A fata de dreapta data(vezi problema 5). Scriem ecuatia dreptei A 1 B : y = 0 (deoarece punctele A 1 si B au aceeasi ordonata egala cu 0). Gasim punctul M de intersectie al dreptei date cu dreapta A 1 B : M(, 0). Acesta este punctul cautat, deoarece AM + MB = A 1 M + MB = A 1 B < AN + NB = A 1 N + NB pentru orice punct N M de pe dreapta x y = 0.

Dreapta in plan 4 7. Sa se gasesca un punct P pe dreapta 3x y 1 = 0 modulul diferentei distantelor caruia pina la punctele A(4, 1) si B(0, 4) sa fie maximala. Punctele date se afla de parti diferite ale dreptei date. Gasim simetricul A 1 al punctului A fata de dreapta data conform schemei din problema 5. Astfel A 1 (, 3). x + Scriem ecuatia dreptei A 1 B: = y 3 x + = y 6 x y + 8 = 0. 1 In final gasim punctul P de intersectie al dreptei date 3x y 1 = 0 cu dreapta x y + 8 = 0. 3x y=1 x y= 8 x= y=5. Deci, P (, 5) este punctul cautat deoarece pentru orice alt punct N de pe dreapta data avem BP AP = BP A 1 P = BA 1 > BN NA 1 = BN NA. 8. Sa se scrie ecuatia dreptei care trece prin punctul A(, 5) si este egal departata de punctele B( 1, ) si C(5, 4). Exista doua drepte cu proprietatile din enuntul problemei. Una din ele este dreapta care trece prin A si este paralela cu dreapta BC. Vectorul BC = {6, } este un vector director al acestei drepte si conform formulei (1) avem ecuatia x = y 5 (x ) = 6(y 5) x 3y + 13 = 0. 6 A doua dreapta trece prin punctul A si mijlocul D(, 3) al segmentului BC. Ecuatia ei este x = 0. 9. Sa se scrie ecuatia dreptei ce trece prin punctul de coordonate (1, 3) si punctul de intersectie a dreptelor x + 3y 5 = 0 si 5x 4y 5 = 0. Metoda 1. Gasim punctul de intersectie a dreptelor date si apoi scriem ecuatia dreptei ce trece prin doua puncte. Avem Ecuatia ceruta: x 1 = 35 3 1 x + 3y=5 5x 4y=5 x= 35 3 y= 15 3. y 3 15 3 3 9x + y 15 = 0. Metoda. Orice dreapta care trece prin punctul de intersectie a dreptelor date are ecuatia α(x + 3y 5) + β(5x 4y 5) = 0, unde α, β R, α + β 0. Conditia ca dreapta sa

Dreapta in plan 5 treaca prin punctul dat impune lui α si β legatura 6α 1β = 0. De aici, pentru α = obtinem β = 1. Cu acestea, ecuatia dreptei din enunt este (x + 3y 5) + 5x 4y 5 = 0 9x + y 15 = 0. 10. Sa se scrie ecuatiile suporturilor laturilor triunghiului ABC, daca A( 1, 4) si y 1 = 0, x y + 1 = 0 sunt ecuatiile suporturilor a doua bisectoare ale triunghiului. Observam ca virful A nu apartine uneia din bisectoarele date. Dreapta BC este simetrica dreptei AC fata de bisectoarea CC 1 si simetrica dreptei BA fata de bisectoarea BB 1. Aceasta observatie ne conduce la urmatoarea rezolvare. Aflam simetricele A 1 si A ale punctului A fata de bisectoarele BB 1 si CC 1, respectiv. Scriem ecuatia A 1 A care coincide cu dreapta BC. Aflam coordonatele punctelor B si C rezolvind sistemele respective de ecuatii, apoi scriem ecuatiile dreptelor AB si AC. Gasim A 1 ( 1, ), A (3, 0) vezi problema 5. De aici, ecuatia dreptei BC: Rezolvam sistemul x + 1 4 = y + y=1 x y 3 = 0. x y 3=0 si obtinem B(5, 1). Analog x y= 1 x y=3 C( 5, 4). In final scriem ecuatiile dreptelor AB si AC. AB: x + y 7 = 0. AC: x y + 6 = 0. Probleme propuse 1. Fiind data dreapta x + 3y 6 = 0 sa se gaseasca: a) punctele M si N ale dreptei cu abscisele, respectiv, 6 si -1; b) punctele P si Q ale dreptei cu ordonatele, respectiv, si -6; 3 c) punctele in care dreapta intersecteaza axele sistemului de coordonate.. Sa se scrie ecuatiile dreptelor care trec prin cite doua din punctele A(3, 4), B(, 1), C(1, 5), D( 6, 3). 3. Sa se scrie ecuatia dreptei paralele cu O y care se afla la distanta de ea.

Dreapta in plan 6 4. Sa se scrie ecuatia dreptei paralele cu O x care se afla la distanta 5 de ea. 5. Sa se afle punctul de intersectie a dreptelor 3x 4y 9 = 0, x + 5y + 19 = 0. 6. Sa se scrie ecuatiile dreptelor care trec prin punctul A(3, 5) si au panta k = ; k = 4; k = 1. 7. Sa se scrie ecuatiile dreptelor care trec prin punctul A(3, 1) si formeaza cu axa O x unghiurile α = 45 0 ; α = 10 0 ; α = 300 0. ( 8. Sa se verifice coliniaritatea punctelor A(1, ), B, 1 ), C(3, 3). 9. Sa se determine λ R astfel incit punctele A(λ, ), B(λ + 1, 1), C(3λ +, 3) sa fie coliniare. 10. Sa se scrie ecuatiile diagonalelor paralelogramului ale carui laturi au ecuatiile x + y 1 = 0, x + y + 1 = 0, x y 1 = 0, x y + 1 = 0. 11. Sa se scrie ecuatia dreptei care trece prin punctul A(3, 5) si are vectorul director a = {4, 5}. 1. Sa se determine cite un vector director al dreptelor x + 5y 3 = 0, y = 4x. 13. Sa se scrie ecuatia dreptei care trece prin punctul A(1, 3) si este paralela cu dreapta 3x 4y 5 = 0. 14. Se cunosc virfurile A( 1, 1), B(3, ), C(1, 5) ale triunghiului ABC. Sa se scrie: a) ecuatiile laturilor triunghiului; b) ecuatia medianei duse din A; c) ecuatia inaltimii duse din A; d) ecuatia mediatoarei laturii BC; e) ecuatia bisectoarei triunghiului construite din A. 15. Sa se determine coordonatele proiectiilor punctului A(, 3) pe dreptele 3x+y 1 = 0, x y + = 0. 16. Sa se determine coordonatele simetricului punctului A(3, 4) in raport cu dreapta x 3y + 1 = 0. 17. Sa se scrie ecuatia simetricei dreptei 3x+y 1 = 0 in raport cu dreapta 4x y+5 = 0. 18. Sa se scrie ecuatia dreptei care trece prin punctul (3,1) si este egal departata de punctele ( 7, ) si ( 9, 6). 19. Sa se calculeze distanta dintre dreptele paralele 3x + 4y 5 = 0 si 3x + 4y + 0 = 0. 0. Sa se deduca formula de calcul a distantei dintre dreptele paralele ax + by + c 1 = 0 si

Dreapta in plan 7 ax + by + c = 0. 1. Sa se gaseasca pe axa absciselor un punct P astfel incit suma distantelor lui pina la punctele M(1, ) si N(3, 4) sa fie minimala.. Sa se gaseasca pe axa ordonatelor un punct P astfel incit modulul diferentei distantelor lui pina la punctele M( 3, ) si N(, 5) sa fie maximal. 3. Sa se scrie ecuatia dreptei care trece prin punctul (,1) si prin punctul de intersectie a dreptelor x y 3 = 0 si 3x + y + 1 = 0. 4. Sa se determine valorile parametrului real p pentru care dreptele (p + 1)x 3y + p + 1 = 0 si (p 1)x + 5y 3p + = 0 sunt: a) paralele; b) perpendiculare. 5. Se cunosc ecuatiile x y + 1 = 0 si 3x + y 18 = 0 ale doua laturi ale unui triunghi si punctul H(4, 5) de intersectie a inaltimilor triunghiului. Sa se scrie ecuatia laturii a treia. 6. Sa se scrie ecuatiile laturilor triunghiului ABC, daca A(3, 1) si x y 1 = 0, x 1 = 0 sunt ecuatiile a doua mediane ale triunghiului. 7. Sa se scrie ecuatiile laturilor triunghiului ABC, daca A(6, ) si 7x y 15 = 0, x + 7y + 5 = 0 sunt ecuatiile inaltimii si, respectiv, bisectoarei ce trec prin acelasi virf. 8. Sa se scrie ecuatiile laturilor triunghiului ABC, daca A( 7, ) si x + 3y + 11 = 0, x + y + 7 = 0 sunt ecuatiile inaltimii si, respectiv, medianei ce trec prin virfuri diferite.