Edemul pulmonar acut (EPA)

Σχετικά έγγραφα
Insuficienţa respiratorie acută partea I Curs nr. 1

INSTITUTUL DE CARDIOLOGIE Protocol Instituţional Insuficienţa cardiacă acută Definiţiile folosite în document

Noi ghiduri de tratament al insuficientei cardiace acute in terapia intensiva

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

OSMOZA. Dispozitiv experimental, definiţie

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Toleranta la anemie si triggerii de transfuzie

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI. Un ml de concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine clorhidrat de dopamină 20 mg.

Perfuzia ineficientă

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.1. Noţiuni introductive

Inotropele in A.T.I. Avantaje si limite


R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

riptografie şi Securitate

Integrala nedefinită (primitive)

ȘOCUL STĂRILE DE ȘOC

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

OBSTRUCTIA CAILOR AERIENE SUPERIOARE CU CORPI STRAINI SUPORTUL VITAL DE BAZA - ADULT EVALUATI GRAVITATEA INCONSTIENT? Striga dupa ajutor

BIOELECTROGENEZA DEFINIŢIEIE CAUZE: 1) DIFUZIA IONILOR PRIN MEMBRANĂ 2) FUNCŢIONAREA ELECTROGENICĂ A POMPEI DE Na + /K + 3) PREZENŢA ÎN CITOPLASMĂ A U

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

CURS 6+7 FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR 1. ASTMUL BRONŞIC

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Sistemul Cardiovascular

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

MARCAREA REZISTOARELOR

V O. = v I v stabilizator

UMF Carol Davila Catedra de Biofizica Masurarea TA si pulsului

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

CURS 10 FIZIOPATOLOGIA CARDIOMIOPATIILOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

CURS 12 PRESIUNEA ARTERIALA PULSUL ARTERIAL

Fiziologia fibrei miocardice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Subiecte Clasa a VII-a

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Insuficienţa cardiacă

I X A B e ic rm te e m te is S

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Reglarea circulatiei pulmonare

Curs 4 Serii de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.


Sistemul Cardiovascular

Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu. 1. Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii: A.

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI II

5. ARITMII CU POTENŢIAL LETAL

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Noii biomarkeri. Valoarea diagnostica si prognostica la pacientii critici

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

STĂRI POSTAGRESIVE - REACTIA SISTEMICA POSTAGRESIVA - (RSPA) - SINDROAME DE ŞOC (I)

Fiziologia respirației

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Şerban M. Marinescu REACŢIILE ANAFILACTICE

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

CURS 9 DEBIT CARDIAC

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

FIZIOPATOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

CARVEDILOL LPH 6,25 mg Carvedilol. CARVEDILOL LPH 12,5 mg Carvedilol. CARVEDILOL LPH 25 mg Carvedilol

EMBOLIA PULMONARĂ (TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR) Dr. LEV D.CRIVCEANSCHII D.Ş.M., CONFERENŢIAR UNIVERSITAR

4. SITUAŢII SPECIALE DE RESUSCITARE

EMBOLIA CU LICHID AMNIOTIC

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

DCI: EPOETINUM ÎN ANEMIA ONCOLOGICĂ

Sistemul Cardiovascular

CURSUL 10. Fiziopatologia echilibrului acido-bazic. I. Homeostazia echilibrului acido-bazic

= împrospătarea aerului din alveole = mişcarea de dute-vino a aerului din atmosferă până la nivelul alveolelor

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

PERFORMANŢA CARDIACĂ Dr. Adrian Roşca, 2018

CAIET DE PRACTICĂ. Bolile aparatului cardiovascular. Programul de studiu: Medicină anul IV

5.3. TAHIARITMII GENERALITĂŢI

3.4 SUBSTANŢE UTILIZATE ÎN RESUSCITARE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

CURSUL 10. II. Clasificare. III. Stadializare

Transcript:

Edemul pulmonar acut (EPA) Kovacs Judit Sept. 2012

Definiţie Acumulare de fluide în interstiţiul pulmonar şi spaţiul alveolar extravazarea de fluide > reabsorbția de lichide prin căile limfatice îndepărtarea lichidelor rată de ~ 10-20 ml/oră (până la 200 ml/ oră) când PCP > 18 mmhg circulaţia limfatică nu face faţă transsudării excesive EPA

3 stadii Extravazarea de lichide 1, transferul de lichide către spațiul interstițial nu duce la creșterea volumului interstițial datorită creșterii paralele a drenajului limfatic 2, dacă transferul de lichide > capacitatea limfaticelor de a le drena, fluidele se acumulează în interstițiu, în jurul venulelor, arteriolelor și bronșiolelor 3, dacă transferul de lichide este membrana alveolocapilară este lezată și apare lichid în spațiul alveolar

3 stadii Extravazarea de lichide 1, transferul de lichide către spațiul interstițial nu duce la creșterea volumului interstițial datorită creșterii paralele a drenajului limfatic 2, dacă transferul de lichide > capacitatea limfaticelor de a le drena, fluidele se acumulează în interstițiu, în jurul venulelor, arteriolelor și bronșiolelor 3, dacă transferul de lichide este membrana alveolocapilară este lezată și apare lichid în spațiul alveolar

Extravazarea de lichide 3 stadii 1, transferul de lichide către spațiul interstițial nu duce la creșterea volumului interstițial datorită creșterii paralele a drenajului limfatic 2, dacă transferul de lichide > capacitatea limfaticelor de a le drena, fluidele se acumulează în interstițiu, în jurul venulelor, arteriolelor și bronșiolelor 3, dacă transferul de lichide este membrana alveolocapilară este lezată și apare lichid în spațiul alveolar

Extravazarea de lichide 3 stadii 1, transferul de lichide către spațiul interstițial nu duce la creșterea volumului interstițial datorită creșterii paralele a drenajului limfatic 2, dacă transferul de lichide > capacitatea limfaticelor de a le drena, fluidele se acumulează în interstițiu, în jurul venulelor, arteriolelor și bronșiolelor 3, dacă transferul de lichide este membrana alveolocapilară este lezată și apare lichid în spațiul alveolar

Extravazarea de lichide Mișcarea lichidelor (QF) este guvernată de legea Starling: QF= KF [(PIV-PIS) + σ (πis-πiv)] KF permeabilitatea membranei alveolo-capilare PIV, PIS presiunea hidrostatică intravasculară și interstițială πis, πiv - presiunea oncotică intravasculară și interstițială σ coeficient de reflexie

EPA cardiogen (hidrostatic) P hidrostatice Clasificarea EPA EPA necardiogen leziunea membranei alveolo-capilare, cu creșterea permeabilității acestuia EPA prin mecanisme intricate EPA de etiologie limfatică insuficiență limfatică

Incidenţă EPA cardiogen - 5-10% din pacienţii cardiaci Mortalitate: 40-50% (10-20%) EPA necardiogen 10: 100000 Mortalitate: 50-70% EPA de altitudine 1-2 % > 3000 m 10% > 4500 m

Cauze: EPA cardiogen Insuficienţa VS (şi cardiomiopatia Takotsubo) IMA/ ischemia miocardică (şi după SCR) Complicaţiile IMA (ruptură de sept, muşchi papilar) Boli valvulare severe stenoze aortice sau mitrale severe Tahiaritmii, bradiaritmii susţinute Miocardită acută fulminantă CMD severă CMH obstructivă Disecţie aortică cu insuficienţă aortică/ tamponadă cardiacă Cardiomiopatii toxice/ metabolice (supradozaj de β-blocante, blocanţi ai canalelor de Ca, acidoză severă, hipoxemie severă) Postcardiotomie Tamponada cardiacă, postpericardiocenteză

Cauze: EPA cardiogen Insuficienţa VS (şi cardiomiopatia Takotsubo) IMA/ ischemia miocardică (şi după SCR) Complicaţiile IMA (ruptură de sept, muşchi papilar) Boli valvulare severe stenoze aortice sau mitrale severe Tahiaritmii, bradiaritmii susţinute Miocardită acută fulminantă CMD severă CMH obstructivă Disecţie aortică cu insuficienţă aortică/ tamponadă cardiacă Cardiomiopatii toxice/ metabolice (supradozaj de β-blocante, blocanţi ai canalelor de Ca, acidoză severă, hipoxemie severă) Postcardiotomie Tamponada cardiacă, postpericardiocenteză

Cauze: EPA cardiogen Insuficienţa VS (şi cardiomiopatia Takotsubo) IMA/ ischemia miocardică cronică (şi după SCR) Complicaţiile IMA (ruptură de sept, muşchi papilar) Tahiaritmii, bradiaritmii susţinute ischemie miocardică Boli valvulare severe stenoze aortice sau mitrale severe Miocardită acută fulminantă CMD severă CMH obstructivă Disecţie aortică cu insuficienţă aortică/ tamponadă cardiacă Cardiomiopatii toxice/ metabolice (supradozaj de β-blocante, blocanţi ai canalelor de Ca, acidoză severă, hipoxemie severă) Postcardiotomie Tamponada cardiacă, postpericardiocenteză (stunning myocardium, bruscă a tensiunii de perete a VS)

EPA cardiogen RVS, RVP P hidrostatică edem interstiţial şi alveolar RAA P end-diastolică DC contractilitatea miocardică necesarul de O 2 miocardic oferta de O2 miocardic travaliului cardiac hipoxemia anxietate producţia de catecolamine postsarcina VS, VD

EPA cardiogen DC - 1.4±0.3 l/min/m 2 PCWP - 33 ± 9 mmhg RVS - 4144 ± 800 dyn Cotter, Curr Opin Cardiol 2001 Activare endotelială vasoconstricţie severă şi permeabilitate vasculară crescută TNF-α, markerii activării endoteliale (selectine şi ICAM) Azzam, Isr Med Assoc Journal, 2000

Leziune inflamatorie SIRS ALI, ARDS Sepsis Politraumă Arsuri Politransfuzie Pancreatită Stări de șoc BCP EPA necardiogen producţie exagerată de mediatori ai inflamaţiei vasoconstricţie pulmonară PAP leziuni microvasculare permeabilitatea capilară extravazare de lichide bogate în proteine, fibrină în spaţiul alveolar

ALI/ ARDS proteine şi fibrină membrane hialine difuziunii de O 2 Edemul pulmonar necardiogen Leziuni ale epiteliului alveolar, pneumocitelor tip I Transportul de O 2 producţia de surfactant colaps alveolar complianţa pulmonară travaliului respirator

Leziuni pulmonare directe EPA necardiogen Contuzie pulmonară Aspiraţia conţinutului gastric Inhalare de toxine (fum, fosgen, ozon, Cl, O2, NO2) Pneumonie Pneumonita de iradiere Leziuni capilare Leziuni bronșice mediatorii inflamatori permeabilitatea C

EPA neurogen Edemul pulmonar necardiogen PIC ischemie neuronală descărcare de catecolamine RVS (adm. intratecală de blocanţi adrenergici la animale poate preveni EPA neurogen) Encefalopatia de hiponatremie (Na =121 ± 3 meg/l) P oncotică EPA de altitudine > 2000 m, ± edem cerebral Hipoxie Vasoconstricţie pulmonară permeabilitatea capilară Obstrucţia căilor respiratorii (obstructive sleep apnea, laringospasm, epiglotită la copii) Fletcher, Am J Respir Crit Care Med, 1999 pao2 (600 x/ noapte) PAP tranzitorie HTP descărcare de catecolamine RVS

Substanțe toxice Supradozaj de EPA necardiogen narcotice (heroină iv., cocaină, etc.), chemoterapeutice, salicilați, antagoniști de Ca, substanțe de contrast, paraquat, ritodrină Alterarea clearence-ului fiziologic permeabilității capilare (prin complexe imune) Alterarea epiteliului alveolar Antagoniștii opiaceelor ameliorează fenomenele de EPA cauzate de opiacee (?) Naloxonă, nalmefene, nalbuphina EPA Mullen, Chest, 2007

EPA necardiogen EPA de reexpansiune posttoracocenteză cu evacuare rapidă/ aplicare de presiune negativă mare Leziune traumatică + p hidrostatică ± permeabilitate C Insuficiență limfatică Carcinomatoză Obstrucţia drenajului limfatic Eclampsie descărcare masivă de catecolamine, hipervolemie, hipoproteinemie, CID

EPA necardiogen Embolie pulmonară (trombembolie, amniotică, grăsoasă) disfuncție de VD/dilatare VD, cu bombarea septului în sistolă disfuncție de VS (+ hipoxemia ) hiperferfuzie în zonele neblocate Transplant pulmonar Reperfuzie obstrucția drenajului venos sau limfatic Cardioversie disfuncție de VS mecanisme neurogene Postanestezie Naloxon obstrucția CRS/ laringospasm

Debut acut, agravare rapidă Simptomatologie Dispnee, ortopnee, tahipnee, wheezing (acumularea de lichide reactivitatea musc. netede bronşice calibrul bronşic) Hipoxemie severă cianoză periferică şi centrală Hipocapnie hipercapnie HTA (descărcare de adrenalină) hta (hipoxemie, acidoză severă) Anxietate, agitaţie psihomotorie Tahicardie, tulb. de ritm

Simptomatologie EPA cardiogen EPA necardiogen Ritm de galop Jugulare turgescente ± Hepatomegalie ± Edeme periferice Tuse cu expectoraţie spumoasă, roz/ sanguinolent Extremităţi reci Semnele bolii de bază Boală valvulară, coronariană, cardiomiopatie SIRS Extremităţi calde Hipoxemie neresponsivă la administrare de O2 (şunt intrapulmonar) Jugulare de calibru normal Semnele bolii de bază Neurologic, SIRS

Simptomatologie EPA cardiogen Ritm de galop Jugulare turgescente ± Hepatomegalie ± Edeme periferice Tuse cu expectoraţie spumoasă, roz/ sanguinolent Extremităţi reci Semnele bolii de bază Boală valvulară, coronariană, cardiomiopatie EPA necardiogen SIRS Extremităţi calde Jugulare de calibru normal Semnele bolii de bază Neurologic, SIRS Hipoxemie neresponsivă la administrare de O2 (şunt intrapulmonar)! EPA cardiogen şi necardiogen pot coexista! Hipoxemia scade contractilitatea Hipoxemia/ hipoperfuzia leziuni/ necroze celulare - SIRS

Radiografic Voalare difuză ± bilaterală EPA cardiogen EPA necardiogen Cardiomegalie Liniile Kerley B, pierderea conturului vascular Voalare mai accentuată în hiluri Colecţie pleurală Cord de mărime normală Edem alveolar Lipsa apicalizării Voalare mai accentuată în zonele bazale și periferice Colecţie pleurală rar

EPA cardiogen Radiografic Voalare difuză, bilaterală Cardiomegalie Liniile Kerley B, pierderea conturului vascular Voalare mai accentuată în hiluri Colecţie pleurală

EPA cardiogen Radiografic Voalare difuză, bilaterală Cardiomegalie Liniile Kerley B, pierderea conturului vascular Voalare mai accentuată în hiluri Colecţie pleurală

Radiografic Voalare difuză, bilaterală EPA necardiogen Cord de mărime normală Edem alveolar Lipsa apicalizării Voalare mai accentuată în zonele bazale și periferice Colecţie pleurală rar

Radiografic Voalare difuză, bilaterală EPA necardiogen Cord de mărime normală Edem alveolar Lipsa apicalizării Voalare mai accentuată în zonele bazale și periferice Colecţie pleurală rar

ECG - + în EPA cardiogen Supradenivelare ST, unde Q Hipovoltaj, axa electrică alternantă Aritmie, hipertrofie ventriculară Alte investigaţii Echocardiografie - + în EPA cardiogen Disfuncţie ventriculară sistolică şi diastolică Boală cardiacă - valvulară, ischemică, pericardică, cardiomiopatie Mai puţin sensibil în dg. disfuncţiei diastolice o echocardiogramă standard normală nu poate exclude un EPA cardiogen! Hipoxemia de durată din EPA necardiogen performanţa cardiacă

Cateter transpulmonar Etiologie incertă Alte investigaţii PCWP > 18 mmhg EPA cardiogen (!!! necardiogen + afectare miocardică hipoxică) PCWP < 18 mmhg EPA necadiogen EPA refractar la tratament EPA acompaniat de hta severă PVC nu poate substitui datele oferite de cateterul transpulmonar PVC EPA HTP ac. sau cr. Supraîncărcare/ disfuncţie de VD, cu PAS normală

Laborator Gaze sanguine arteriale ph pao2, paco2 pao2, paco2 Alte investigaţii Acidoză metabolică, alcaloză respiratorie acidoză respiratorie şi metabolică Troponină, CPK - IMA BNP (T1/2=20min) < 100 pg/ml insuficienţă cardiacă puţin probabilă 100-400 pg/ ml în funcţie de simptomatologie, boală de bază > 400 pg/ml insuficienţă cardiacă Fals crescut insuficienţa renală, sepsis (Maeder, Eur J Heart Fail, 2006) Fals scăzut ruptură de muşchi papilar, obezitate (BMI > 30 kg/m 2 ) NT-proBNP (T1/2=120min) mai puţin studiat > 450 pg/ml Mai puţin precis > 65 ani

EPA Diagnostic Urgenţă necesită examinare/ investigare/ monitorizare/ terapie simultană Diagnostic bazat numai pe examen clinic, neinvaziv interpretări eronate Evaluări repetate Monitorizarea răspunsului la tratament!!! Diagnostic etiologic implicaţii terapeutice 10% din pacienţi au EPA de cauze multiple Ex. Pacient cu şoc septic şi ALI/ARDS + disfuncţie miocardică Pacient cu congestie pulmonară cronică acesta poate fi exacerbată pe fondul unei pneumonii

Algoritm pentru diferenţierea EPA cardiogen şi necardiogen, Ware, NEJM, 2005

Tratament Obiective Restabilirea oxigenării tisulare Scăderea întoarcerii venoase Scăderea postsarcinii Creşterea contractilităţii miocardice Tratament antiinflamator nespecific şi specific Suport vital avansat

Suport respirator oxigenarea, travaliul respirator, necesarul de O2 O2 pe mască Ventilaţie mecanică NIPPV Îmbunătățire rapidă, fără afectarea mortalității Gray, NEJM, 2008 CPAP- îmbunătăţeşte schimbul gazos, frecvenţa resp. şi cardiacă, necesitatea de ventilaţie invazivă, mortalitatea BiPAP travaliul respirator metaanaliza nu sunt diferenţe între BiPAP şi CPAP (rata IOT, mortalitate, internare ), BiPAP îmbunătăţeşte mai repede parametrii respiratori, dar incidenţa IMA) (Ho et al, Crit Care, 2006, Mehta, Critical Care Medicine, 1997 )

Suport respirator Ventilaţie mecanică Invazivă + PEEP presarcina postsarcina Redistribuie fluidele pulmonare din spaţiul intraalveolar spre spaţiul extraalveolar Creşte volumul pulmonar, atelectazia oxigenarea performanţa cardiacă anxietatea catecolamine postsarcina

Scăderea presarcinii Nitroglicerină 0,4 mg x3 la 5 minute Dacă EPA persistă, în absenţa hta perfuzie continuă cu 10-20 μg/min (în funcţie de TA) Nitroprusiat Arteriolodilatator potent, scade pre- şi postsarcina La pacienţii cu EPA+HTA 0,1 5 μg/kg/min Monitorizarea continuă a TA (cateter arterial) Toxicitate cu tiocianat Antagonişti ai endotelinei și ai receptorilor de endotelină RVS şi RVP, PCWP DC

Furosemid < 0,5 mg/kg primul episod EPA Scăderea presarcinii 1 mg/kg insuficienţă cardiacă cr, cu disfuncţie renală, tratament cronic cu diuretice, fără răspuns la doze mici Studii recente doze bolus la fel de eficiente ca perfuzia continuă Dozele mari ameliorează simptomatologia mai rapid La pacientul cu hta furosemid + inotropice La pacientul cu insuficienţă cardiacă cr. răspuns diferit nivelul de renină şi noradrenalină plasmatică prin activarea simpaticului şi sistemului renină angiotensină tahicardie, vasoconstricţie postsarcina P end-diastolică agravează ischemia miocardică DC poate fi prevenit prin administrare prealabilă de nitroglicerină şi ACEI

Ultrafiltrare Disfuncție renală Rezistență la diuretice Scăderea presarcinii Mai multe studii (RAPID, UNLOAD) au demonstrat superioritatea UF vs. Furosemid iv. Tolvaptan - antagonist al rec.-lor V2 15-30 mg/zi PCWP mortalitatea Nu afectează funcția renală, Na seric Bart, J Am Coll Cardiol, 2005 Bart, J Card Fail, 2007 Fukunami, Cardiovasc Drug Ther, 2011 Aghel, Core Evid, 2008

Morfină - 2-4 mg Venodilatator Scăderea presarcinii stresul, nivelul catecolaminelor, postsarcina, tahicardia Nesiritid BNP - 2-μg/kg IV bolus de 0.01-μg/kg/min Vasodilatator, cu efecte diuretice În cazurile refractare Nu se recomandă la pacienţii cu ischemie miocardică Se administrează paralel cu alt diuretic Se monitorizează creatinina serică Studiul VMAC (JAMA 2002) Nesiritid vs. Nitroglicerină - mai eficient în PCWP ACEI, ARB Tratament de a doua intenţie pre- şi postsarcina mortalitatea precoce şi de durată în IMA cu EPA

Dobutamina Creşterea contractilităţii miocardice contractilitatea miocardică, vasodilatator Inhibitorii de PDE (Milrinone) contractilitatea miocardică, vasodilatator Nu produce tahiaritmii Levosimendan Studiu randomizat LIDO - Mai eficient ca Dobutamina (Follath, Lancet 2002) Dopamina Adrenalina Noradrenalina IABP postsarcina, îmbunătățește fluxul coronarian și performanța miocardică

Tratamentul EPA necardiogen Tratament cauzal Asigurarea unei oxigenări tisulare corespunzătoare Ventilație mecanică non-invazivă/ invazivă Optimizarea transportului de oxigen Optimizarea debitului cardiac Optimizarea nivelului de hemoglobină Scăderea edemului alveolar Restricție de fluide Diuretice Surfactant exogen Corticosteroizi N-acetilcisteină, procisteină PG Almitrina

Tratamentul EPA necardiogen Asigurarea unei oxigenări tisulare corespunzătoare pao2 > 60 mmhg și SpO2 > 90-95% O2 pe mască - PaO2 < 60 mmhg, fără hipercapnie Suport ventilator menținerea unui schimb gazos + cu evitarea complicațiilor VM Neivaziv Invaziv 3 presiuni cheie PEEP - evitarea colapsului alveolar P medie în CR - evitarea colapsului alveolar, predictor al efectelor HD P de platou alveolară (P statică), predictor al supradistensiei alveolare

Tratamentul EPA necardiogen Asigurarea unei oxigenări tisulare corespunzătoare Suport ventilator pentru prevenirea leziunilor alveolare VT mici < 6 ml/ kg (hipercapnie permisivă) P max. de inflație 35 cmh2o PEEP 5-20 mmhg -! DC, funcție renală IRV (1:1) HFOV frecv. > 20/sec. TGI (tracheal gas insuflation) îndepărtarea CO2 Administrare intratracheală de perfluorocarbon ECMO ECCO2R

Tratamentul EPA necardiogen Asigurarea unei oxigenări tisulare corespunzătoare Optimizarea transportului de oxigen Optimizarea debitului cardiac Optimizarea nivelului de hemoglobină Scăderea edemului alveolar/ interstițial Restricție de fluide -! DC Diuretice Surfactant exogen aerosoli Stabilizează alveola, are efecte antibacteriene, imunologice Îmbunătățirea schimbului gazos (Walmrath, Am J Respir Med, 2006) Nu mortalitatea (Anzueto, NEJM, 2006)

Tratamentul EPA necardiogen Corticosteroizi Pacienții cu eosinofilie răspund favorabil Metilprednisolon 2 mg/kg Meduri, JAMA 2008 Prevenirea fibrozei pulmonare în faza de resorbție N-acetilcisteină, procisteină Nu oxigenarea, nu mortalitatea Inhalare NO vasodilatator pulmonar eficient, îmbunătățește oxigenarea Inactivat de Hgb - efecte sistemice nesemnificative PG I2, PGE1 Aerosol vasodilatator pulmonar, cu efecte sistemice minime Iv. Deteriorare HD și resp. (prin fluxului sanguin în unitățile alveolare slab ventilate) Almitrina stimulează chemoreceptorii/ respirația

Tratamentul EPA necardiogen Tratamentul EPA prin reexpansiune Apare după evacuarea rapidă a unor mari cantităţi de aer sau lichid din cavitatea pleurală Aplicarea unei P negative excesive hipotensiune oligurie congestie pulmonară. sunt contraindicate diureticele şi scăderea presarcinii Important restaurarea volumului intravascular

EPA neurogen Tratamentul EPA necardiogen Tratamentul bolii neurologice de bază Scăderea edemului cerebral Ventilație mecanică PEEP -! drenajul venos P de platou < 30-35 cmh2o normocapnie α-blocanți pentru întreruperea cercului vicios Inotropice dobutamină, dopamină menținerea DC Corectarea Na seric EPA de altitudine Prevenire cu acetazolamidă Scăderea rapidă a altitudinii cu 600-900 m O2, Cameră hiperbară

Tratament individualizat

Mulțumesc pentru atenție!