DIMENSIONAREA CONDUCTELOR INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE CU APĂ CALDĂ ŞI APĂ FIERBINTE

Σχετικά έγγραφα
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Analiza bivariata a datelor

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 4 Serii de numere reale

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2


1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA

MARCAREA REZISTOARELOR

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

5.1. Noţiuni introductive

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Tema: şiruri de funcţii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Curs 1 Şiruri de numere reale

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

riptografie şi Securitate

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

Lucrarea 6 DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE REZISTENȚĂ HIDRAULICĂ LINIARĂ. 6.1 Considerații teoretice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

ORDIN nr. 24 din

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

REFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

V O. = v I v stabilizator

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0


Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Curs 12. Intervale de încredere Intervale de încredere pentru medie în cazul σ cunoscut

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Transcript:

Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite IMENSIONAEA CONUCTELO INSTALAŢIILO E ÎNCĂLZIE CU APĂ CALĂ ŞI APĂ FIEBINTE Calculul de diesioare a reţelelor istalaţiilor de îcǎlzire urǎreşte stabilirea diaetrelor coductelor de alietare a corpurilor de îcǎlzire Petru calculul hidraulic al coductelo sut ecesare urǎtoarele operaţiui preliiare: stabilirea scheei de calcul a istalaţiei de îcǎlzire (reţea de distribuţie, coloae, racorduri etc); îscrierea debitelor de cǎldurǎ pe trosoaele care alcǎtuiesc schea de calcul; îscrierea lugiilor trosoaelor, utilizâd datele rezultate di plaurile de otare şi schea coloaelor; cuoaşterea paraetrilor agetului teric (teperatura de ducere, θ d, [ C] şi, de îtoarcere, θ î, [ C]); cuoaşterea presiuii dispoibile (dacǎ este cazul) di circuitul istalaţiei; stabilirea aterialului di care sut cofecţioate coductele Pierderi de sarciǎ î coducte Petru curgerea agetului teric pri coductele uei reţele de îcǎlzire cu apǎ caldǎ, di puct de vedere terohidraulic, se cosiderǎ urǎtoarele ipoteze siplificatoare: işcarea fluidului î regi peraet; regiul de curgere este cel turbulet, coducta fiid cosideratǎ hidraulic rugoasǎ î zoa prepǎtraticǎ fiid valabilǎ relaţia Colebrook White (relaţia ):,5 k = lg + () λ e λ 3,7 d i ude: λ - coeficietul lui arcy; e criteriul eyolds, deteriat cu relaţia, î fucţie de viteza de curgere a agetului teric pri coductă, [/s] (relaţia 3), de diaetrul coductei, d i, [] şi de viscozitatea diaică a agetului teric, [ /s] (relaţia ); w d e = i () υ w = = = [/s] (3) S ρ π d i π d i ρ ρ η υ = [ /s] () ρ î care: ρ - desitatea agetului teric, [kg/ 3 ], deteriată di tabelele de vapori saturaţi fucţie de teperatura edie a agetului teric; η - viscozitatea cieatică a agetului teric, [Pa s], deteriată di tabelele de vapori saturaţi fucţie de teperatura edie a agetului teric; k rugozitatea absolutǎ, defiitǎ ca fiid îǎlţiea asperitǎţilor Petru coductele utilizate curet î istalaţiile de îcǎlzire cu apǎ caldǎ rugozitǎţile absolute au valori î fucţie de aterialul utilizat: coducte di oţel (OL), trase sau laiate: k OL =(0,00,06) ;

Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite coducte di cupru (Cu), trase sau laiate: k Cu =(0,000,00) ; coducte di ateriale cu structurǎ teroplasticǎ (POL): k POL =0,007 acǎ acest paraetru se raporteazǎ la diaetrul iterior al coductei, d i, se obţie u ou paraetru, care poartǎ deuirea de rugozitate relativǎ, ε (relaţia 5): ε = k d i 3 curgerea se cosiderǎ izoterǎ (relaţia 6) sau eizoterǎ (relaţia 7): d ρ = 0 dθ d 3 ρ 0,68 + 0,0057 θ [kg /( K)] (7) dθ ude: θ teperatura edie a fluidului î coducte, [ C], deteriatǎ cu relaţia 8, î fucţie de teperatura cu care agetul teric itrǎ î coductǎ, θ, [ C], respectiv de teperatura cu care agetul teric iese di coductǎ, θ, [ C]: (5) (6) θ + θ o θ = [ C] (8) Calculul hidraulic pri care se stabilesc şi diaetrele coductelor di istalaţiile de îcǎlzire cu apǎ caldǎ se face aplicâd relaţia 9: V λ l Δ p = 6,5 0 + ξ (9) ρ ude: V - debitul de fluid vehiculat pri coductǎ, [kg/s], deteriat cu relaţia 0: V Φ = [kg / s] (0) c ΔT î care: Φ - debitul de cǎldurǎ, [kw]; c cǎldura asicǎ specificǎ a agetului teric, [kj/(kg C)], deteriată di tabelele de vapori saturaţi fucţie de teperatura edie a agetului teric; ΔT=θ d - θ î difereţa ditre teperatura agetului teric di coducta de ducere, θ d, [ C] şi cea di coducta de îtoarcere, θ î, [ C] Îlocuid expresia de calcul a debitului de fluid (relaţia 0) î forula de calcul hidraulic (relaţia 9), rezultǎ expresia geeralǎ de calcul a acesteia (relaţia ), precu şi expresiile de calcul petru pierderea de sarciǎ liiarǎ,, [Pa/] (relaţia ), respectiv petru pierderea de sarciǎ localǎ, Z, (relaţia 3): Φ λ l Δ p = 6,5 0 + ξ () c ΔT ρ Φ λ l = 6,5 0 [Pa / ] () 5 c ΔT v Z = ρ ξ (3)

Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite Pierderile de sarciǎ liiarǎ uitare,, sut date î tabele fucţie de debitul de aget teric Φ, [W] sau [kw], vehiculat pri coducte cu diaetrul, [], cu viteza v, [/s] (relaţia ) sau î fucţie de debitul asic, M, [kg/h] sau [l/h] sau [l/s] (relaţia 5): ( Φ, v, ) [Pa / ] = f () = f M, v, [Pa / ] (5) Metodologie de dieioare a coductelor istalaţiilor bitubulare cu circulaţie aturalǎ Figura Schea de calcul a uei istalaţii bitubulare cu distribuţie iferioarǎ şi circulaţie aturalǎ Petru o istalaţie de îcǎlzire bitubularǎ cu circulaţie aturalǎ (figura ) avâd caracteristicile terice şi geoetrice stabilite pe baza plaurilor de execuţie se cuosc paraetrii agetului teric pe cele douǎ coducte (ducere şi îtoarcere) θ d /θ î, iar rǎcirea agetului teric pe coducte se eglijeazǎ Petru diesioarea acestui siste de îcǎlzire se va parcurge urǎtorul algorit de calcul: P Se deteriǎ, cu relaţia 6, x presiuea dispoibilǎ,, a cosuatorului cel ai dezavatajat (este vorba de cel ai depǎrtat corp de îcǎlzire de sursa de aget teric şi totodatǎ cel ai jos plasat), î cazul ostru fiid vorba de cosuatorul cu puterea tericǎ Φ, [kw], avâd cota de otare h : ( ρ ρ ) [N / ] sau = g h (6) i d ude: ρ d desitatea agetului teric pe coducta de ducere, deteriatǎ di tabelele apǎ-abur fucţie de teperatura acestuia, [kg/ 3 ]; ρ î desitatea agetului teric pe coducta de îtoarcere, deteriatǎ di tabelele apǎabur fucţie de teperatura acestuia, [kg/ 3 ]; g=9,8 /s acceleraţia gravitaţioalǎ localǎ Presiuea dispoibilǎ trebuie sǎ asigure acoperirea pierderilor de sarciǎ locale şi liiare pe trosoaele ce alcǎtuiesc circuitul cosuatorului cel ai dezavatajat î raport cu sursa de aget teric, î acest caz fiid vorba de trosoaele 3, 3,, 5 şi 7 P Se calculeazǎ pierderile de sarciǎ liiare edii (relaţia 7) petru circuitul cel ai dezavatajat: ( a) = l j ude: a=0,33 cota parte a pierderilor locale de sarciǎ; 3 (7)

Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite l j - lugiea totalǎ a circuitului cel ai dezavatajat di puct de vedere hidraulic, [] (petru situaţia cosideratǎ deteriatǎ cu relaţia 8): 5 ( l + l + l + l l )[] l j = 3 3 5 + 7 (8) P3 Se stabilesc, di tabele, diaetrele preliiare ale trosoaelor circuitului celui ai dezavatajat, î fucţie de sarcia tericǎ a agetului teric pe troso şi de pierderea de sarciǎ, = f, [ ; liiarǎ uitarǎ edie, ( ) ] x Φ x P Se valideazǎ rezultatele obţiute pri îdepliirea codiţiei ca sua pierderilor de sarciǎ locale şi liiare sǎ u depǎşeascǎ presiuea dispoibilǎ (relaţia 9): ( l Z) (9) circ ude pierderile locale de sraciǎ se deteriǎ cu relaţia 0: cu ' Z circ ( ) ' Zcirc = Zcirc ξ circ (0) reprezetâd pierderea de sarciă uitarǎ pe circuit fucţie de viteza de curgere a agetului teric pri coducte (tabelul ) calde, v, [/s] specificǎ de sarciǎ, Z, calde, v, [/s] Tabelul Pierderile de sarciǎ uitare locale Z specificǎ de specificǎ de sarciǎ, Z, calde, v, [/s] sarciǎ, Z, 0,00 0,05 0,00 5,00 0,50 00,00 0,05 0,0 0,0 7,00 0,500 5,00 0,00 0,0 0,0 0,00 0,600 80,00 0,05 0,30 0,60,00 0,700 5,00 0,030 0,50 0,80 6,00 0,800 30,00 0,035 0,60 0,00 0,00 0,900 05,00 0,00 0,80 0,0,00,000 500,00 0,05,00 0,0 9,00,00 605,00 0,050,30 0,60 3,00,00 70,00 0,060,80 0,80 39,00,300 85,00 0,070,50 0,300 5,00,00 980,00 0,080 3,0 0,350 6,00,500 30,00 0,090,0 0,00 80,00,600 80,00 P5 Se diesioeazǎ circuitul cosuatorului cu puterea tericǎ Φ, [kw], calculâdu-se succesiv: - presiuea dispoibilǎ, cu relaţia : ( h + h ) ( ρ ρ ) ( l Z) [N / ] sau i d 3+ + 5+ 7 = g + () - pierderea de sarciǎ liiarǎ uitarǎ edie, cu relaţia : l j ( a) = l j ude: - lugiea totalǎ a circuitului, [], relaţia 3: ()

Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite ( l l )[] l j = + (3) - diaetrele trosoaelor de coducte î fucţie de sarcia tericǎ a agetului teric pe troso şi de pierderea de sarciǎ liiarǎ uitarǎ edie, = f (, )[] ; Φ - validarea rezultatelor cu codiţia de echilibru hidraulic : ( l Z) () circ acǎ presiuea dispoibilǎ este prea are, depǎşid 0% di valoarea pierderilor de sarciǎ, se apeleazǎ la robietul cu dublǎ reglare care se oteazǎ pe corpul de îcǎlzire, itroducâdu-se astfel o pierdere localǎ de sarciǎ, Z F şi astfel, pierderea totalǎ de sarciǎ pe circuitul corpului de îcǎlzire va fi: ( l Z) + Z (5) circ F Se stabileşte treapta de reglare a robietului cu dublǎ reglare,, (relaţia 6) fucţie de debitul axi de fluid care traverseazǎ robietul, V, [l/s], deteriat cu relaţia 7, şi pierdere localǎ de sarciǎ suplietarǎ,, deteriatǎ cu relaţia 8 T V Z F F = f (ZF, V ) (6) Φ = [l / s] (7) c ρ p ( θ θ ) d i ( l Z) ZF = + circ (8) P6 Se diesioeazǎ circuitul cosuatorului cu puterea tericǎ Φ 3, [kw], calculâdu-se succesiv: - presiuea dispoibilǎ, cu relaţia 9: T F ( h + h + h ) ( ρ ρ ) ( l Z) [N / ] sau 3 3 i d + 3+ + 5+ 7 = g + (9) - pierderea de sarciǎ liiarǎ uitarǎ edie, cu relaţia 30: l j 3 ( a) = l j 3 ude: - lugiea totalǎ a circuitului, [], relaţia 3: ( l h )[] l j = + 3 (30) (3) - diaetrele trosoaelor de coducte î fucţie de sarcia tericǎ a agetului teric pe troso şi 3 = f, [ ; de pierderea de sarciǎ liiarǎ uitarǎ edie, ( ) ] 3 Φ 3 - validarea rezultatelor cu codiţia de echilibru hidraulic 3: 3 ( l Z) (3) circ 3 5

Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite acǎ presiuea dispoibilǎ este prea are, depǎşid 0% di valoarea pierderilor de sarciǎ, se apeleazǎ la robietul cu dublǎ reglare care se oteazǎ pe corpul de îcǎlzire, 3 itroducâdu-se astfel o pierdere localǎ de sarciǎ, P7 Se diesioeazǎ circuitele coloaelo T, T şi T 3 parcurgâd aceleaşi etape, urǎrid ca î oduri sǎ se obţiǎ egalitatea pierderilor de sarciǎ expriatǎ pri expresiile 3335: ( l + Z) ( ) Z F T l + Z T (33) ( l + Z) ( l + Z) (3) T T3 ( l + Z) + ( l Z) ( l Z) T(T) + + T3(T) (35) P8 Se diesioeazǎ circuitul sursei de producere a agetului teric, adicǎ a apei calde, calculâdu-se succesiv: - presiuea dispoibilǎ, cu relaţia 36: sursa ( ρ ρ ) [N / ] sau = g h (36) b i - pierderea de sarciǎ liiarǎ uitarǎ, cu relaţia 37: 3 d ( a) = (37) l b sursa - validarea rezultatelor cu codiţia de echilibru hidraulic 38: sursa ( l Z) (38) b 6

Curs r iesioarea coductelor istalaţiilor de îcǎlzire cu apǎ caldǎ şi apǎ fierbite Figura Schea de calcul a uei istalaţii bitubulare cu distribuţie iferioarǎ şi circulaţie aturalǎ calde, v, [/s] specificǎ de sarciǎ, Z, calde, v, [/s] Tabelul Pierderile de sarciǎ uitare locale Z specificǎ de specificǎ de sarciǎ, Z, calde, v, [/s] sarciǎ, Z, 0,00 0,05 0,00 5,00 0,50 00,00 0,05 0,0 0,0 7,00 0,500 5,00 0,00 0,0 0,0 0,00 0,600 80,00 0,05 0,30 0,60,00 0,700 5,00 0,030 0,50 0,80 6,00 0,800 30,00 0,035 0,60 0,00 0,00 0,900 05,00 0,00 0,80 0,0,00,000 500,00 0,05,00 0,0 9,00,00 605,00 0,050,30 0,60 3,00,00 70,00 0,060,80 0,80 39,00,300 85,00 0,070,50 0,300 5,00,00 980,00 0,080 3,0 0,350 6,00,500 30,00 0,090,0 0,00 80,00,600 80,00 7