Analiza matematicä I. Curriculum pentru unitatea de curs. Studii cu frecventä la zi

Σχετικά έγγραφα
Curs 1 Şiruri de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 4 Serii de numere reale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 2 Şiruri de numere reale

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Integrala nedefinită (primitive)

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

FISA DISCIPLINEI. S L P S L P I/1 Analiza matematică I

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

z a + c 0 + c 1 (z a)

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

riptografie şi Securitate

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Universitateadin București Facultatea de Matematică și Informatică. Programele de studii de licență - descriere și admitere -

Siruri de numere reale

ActivitateaA5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

J F (ρ, ϕ, θ) = cos ϕ ρ sin ϕ 0. Teoremă (a diferenţiabilităţii compuse) (legea lanţului) Fie F : D deschis

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

ANALIZĂ MATEMATICĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI. pentru studenţi

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

există n0 N astfel ca pentru orice 1.Teoremă. Orice şir (xn)n din Q convergent la un, x Q are loc xn+p-xn ε (propritatea lui Cauchy).

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Str. N. Bălcescu nr , Galaţi, Cod , România (+40) (+40) valentin

Subiecte Clasa a VIII-a

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

PROGRAMA M1 Clasa a IX-a

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Integrale cu parametru

MARCAREA REZISTOARELOR

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R

Ecuatii trigonometrice

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

1 Serii numerice Definiţii. Exemple... 45

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

GRADUL II 1995 CRAIOVA PROFESORI I

Ioan Şerdean. Bacalaureat 2017 Matematică M_mate-info EDITURA PARALELA 45. Teme recapitulative 60 de teste, după modelul M.E.N.C.S.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Universitateadin București Facultatea de Matematică și Informatică. Programele de studii de licență - descriere și admitere -

Lecţii de Analiză Matematică. Dan Bărbosu şi Andrei Bărbosu

Capitolul 7 DERIVATE. DIFERENŢIALE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

FISA DISCIPLINEI. S L P S L P I/1 Analiza matematică I

PROGRAMA Etapa sumativă la Matematică 10 Mai 2014

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

V O. = v I v stabilizator

TEMATICA PENTRU PROBA DE MATEMATICĂ DIN CADRUL CONCURSULUI DE ADMITERE ÎN ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ SESIUNEA IULIE 2014

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI CLASA A XI-A 1

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)

Transcript:

Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat Alecu Russo din Bälti Facultatea de Stiinte Reale, Economice si ale Mediului Catedra de Matematicä si Informaticä Curriculum pentru unitatea de curs Analiza matematicä I Studii cu frecventä la zi Bälti, 2014

Curriculum-ul la unitatea de curs Analiza matematicä I a fost discutat la sedinta Catedrei de Matematicä si Informaticä, Procesulverbal nr. 12 din 30.05.14 Seful Catedrei conf. univ., dr., Eugeniu Plohotniuc Curriculum-ul la unitatea de curs Analiza matematicä I a fost aprobat la sedinta Consiliului Facultätii de Stiinte Reale, Economice si ale Mediului, Procesulverbal nr. 9 din 19.06.14 Decanul Facultätii prof. univ., dr. hab., Pavel Topalä c Natalia Gasitoi, USARB, 2014 2

Informatii de identicare a cursului Facultatea: Facultatea de Stiinte Reale, Economice si ale Mediului Catedra: Matematicä si Informaticä Domeniul general de studiu: 14 Stiinte ale Educatiei Domeniul de formare profesionalä: 141 Educatie si formarea profesorilor Denumirea specializärii: 141.01 Matematicä si 141.02 Informaticä, ciclul I, studii superioare de licentä Denumirea disciplinei: Analiza matematicä I Administrarea unitätii de curs: Codul unitätii Credite Total Repartizarea orelor Forma de Limba de de curs ECTS ore Prel. Sem. Lab. S. ind. evaluare predare F.01.O.001 6 180 60 45 75 Examen Anul de studiu si semestrul n care se studiazä disciplina: anul I, semestrul I Regimul disciplinei (obligatorie/optionalä/la liberä alegere): obligatorie Categoria formativä: unitate de curs fundamentalä. rom anä/ rusä/ englezä Informatii referitoare la cadrul didactic Titularul cursului Natalia Gasitoi, dr. n matematicä, lector superior la catedra de matematicä si informaticä, a absolvit Universitatea de Stat Alecu Russo din Bälti, specializarea Matematicä si Informaticä. A sustinut teza de doctor la Institutul de Matematicä Simion Stoilow al Academiei Rom ane. Biroul: aula 208. Telefon: 0 231 52 337 E-mail: natalia.gasitoi@gmail.com Orele de consultatii: joi, 14 10 15 30. Consultatiile se oferä at at n regim fatä - n - fatä, c at si prin utilizarea postei electronice sau Skype. Numele n Skype: n.gasitoi 3

Integrarea cursului n programul de studiu Cursul de Analizä Matematicä I se predä n semestrul I si este o unitate de curs fundamentalä pentru specializarea Matematicä si Informaticä. Studiul elementelor de analizä matematicä continuä n cadrul unitätilor de curs F.02.O.012 Analiza matematicä II si S1.03.O.023 Analiza matematicä III. Acest curs serveste drept fundament si pentru unitätile de curs: S1.04.O.033 Ecuatii diferentiale, S1.04.O.034 Analiza complexä, S1.06.O.056 Geometria diferentialä si topologia, S1.06.A.059 Aplicatii ale calculului diferential, S1.06.A.060 Aplicatii ale calculului integral, M.07.A.068 Teoria mäsurii si integrala Lebesgue, M.07.A.069 Elemente de analizä functionalä, M.07.A.070 Ecuatii cu derivate partiale, M.07.A.071 Ecuatiile zicii matematice. Conform Curriculum-ului national la matematicä pentru clasele a X-a a XII-a, elementele de analizä matematicä si anume notiunile de limitä a sirului numeric, limita functiei, functii continue de o variabilä realä, derivata functiei de o variabilä realä se studiazä n regim obligatoriu at at n clasele cu prol real c at si n cele cu prol umanistic. Tematica acestei unitäti de curs: siruri numerice, limita functiei de o variabilä realä, functii continue, functii derivabile de o variabilä realä este inclusä n toate programele de studii cu specializare matematicä. Reiesind din interesele viitorului profesor de matematicä consideräm cä problemele fundamentale abordate n cadrul acestui curs constituie un element absolut necesar al culturii matematice, o parte indispensabilä a pregätirii profesorilor de matematicä. Competente prealabile i) Competente cognitive: de explicare a conceptelor de bazä ale cursului liceal de matematicä: notiune de multime, notiune de functie, notiune de ecuatie, inecuatie, sisteme si totalitäti ale lor; de descriere a proprietätilor functiilor elementare; de descriere a metodelor de rezolvare a ecuatiilor, inecuatiilor, sistemelor si totalitätilor lor. ii) Competente de aplicare: de reprezentare a multimilor si operatiilor cu multimi prin diagrame Venn-Euler; de reprezentare gracä a functiilor elementare; de rezolvare a ecuatiilor si inecuatiilor liniare, pätratice, irationale, exponentiale, logaritmice, trigonometrice; de rezolvare a sistemelor si totalitätilor de ecuatii si inecuatii. 4

i) Competente cognitive: Competente dezvoltate n cadrul cursului de explicare, exemplicare si operare cu conceptele de bazä ale analizei matematice: limita sirului numeric, limita si continuitatea functiei de o variabilä realä, derivata functiei de o variabilä realä; de descriere a proprietätilor functiilor care au limitä ntr-un punct, ale functiilor continue pe un segment, functiilor derivabile; de dezväluire a rolului derivatelor la studiul functiilor. ii) Competente de aplicare: de studiere a sirurilor de numere reale, a comportärii locale ale functiilor; de ridicare a nedeterminärilor aplic and regulile lui l'hospital; de studiere completä a functiilor cu ajutorul derivatelor ei si de schitare a gracului; de argumentare a metodelor de rezolvare a problemelor referitoare la diferite compartimente ale disciplinei; de propunere a procedeelor, metodelor, tehnicilor aplicate n Analiza matematicä I pentru rezolvarea adecvatä a unor probleme din alte domenii. iii) Competente de analizä si preditie: de descriere a etapelor de introducere a unui concept nou n analiza matematicä; de modelare a unor procese reale, de formulare a ipotezelor, de determinare a traseului de rezolvare a problemelor corespunzätoare; de determinare a traseului de rezolvare si de formulare a concluziilor referitoare la problemele ce pot solutionate aplic and calculul diferential; de apreciere a diversitätii si complexitätii problemelor aferente disciplinei. iv) Competente de comunicare: de explicare n limba maternä ntr-o manierä clarä si precisä, oral si n scris, a continuturilor teoretice de bazä ale unitätii de curs Analiza matematicä I; de descriere a tehnicilor specice disciplinei. v) Competente de nvätare: de formulare a obiectivelor cognitive si de alegere a cäilor de atingere a lor, aplic and diverse operatii mintale asa ca observatia, comparatia, generalizarea, analiza si sinteza, inductia si deductia, analogia, modelarea etc. 5

Finalitätile unitätii de curs La nalizarea studierii unitätii de curs studentul va capabil: 1. Sä explice si sä exemplice continuturile teoretice, metodele si tehnicile de bazä ale unitätii de curs Analiza matematicä I. 2. Sä identice si sä aplice diverse metode de studiere la convergentä a unui sir numeric. 3. Sä identice si sä aplice diverse metode de calcul a limitelor functiilor de o variabilä realä. 4. Sä studieze la continuitate functii de o variabilä realä si sä clasice punctele ei de discontinuitate. 5. Sä aplice calculul diferential la studiul complet al functiilor reale de o variabilä realä. 6. Sä aplice cunostintele din domeniul acestei unitäti de curs la predarea cursului liceal de matematicä. Continuturi Unitatea de curs Analiza matematicä I este divizatä n 5 unitäti de nvätare. Nr. Numärul de ore Tema d/r C S I Unitatea de nvätare I. Introducere 1. Obiectul analizei matematice. Multimi. 2 1 1 2. Notiune generalä de aplicatie (functie). 2 2 1 3. Functii elementare, proprietätile si gracele lor. 3 4. Axiomatica multimii numerelor reale. 2 2 5. Multimi märginite si nemärginite. 2 1 1 Testul de evaluare nr. 1. 2 4 Unitatea de nvätare II. Siruri de numere reale 6. Sir numeric. Limita sirului numeric. 3 1 1 7. Notiune de subsir. Teorema BolzanoWeierstrass. 1 1 1 8. Operatii cu siruri convergente. 4 3 3 9. 10. Siruri monotone de numere reale. Convergenta sirurilor monotone. Siruri Cauchy. Criteriul lui Cauchy de existentä a limitei unui sir numeric. 2 1 2 1 1 Testul de evaluare nr. 2. 2 4 6

Nr. Numärul de ore Tema d/r C S I Unitatea de nvätare III. Limita si continuitatea functiilor reale de o variabilä realä 11. Limita unei functii ntr-un punct. 2 1 1 12. Proprietätile functiilor care au limitä ntr-un punct. 2 2 1 13. Functii innit mici. Limita functiei compuse. 2 2 2 14. Calculul limitelor functiilor reale de o variabilä realä. 2 4 4 Testul de evaluare nr. 3. 2 4 15. Studiul comportärii locale a functiei de o variabilä realä. 2 1 2 16. 17. Functii continue ntr-un punct. Clasicarea punctelor de discontinuitate. Proprietätile functiilor continue pe un segment. Continuitatea uniformä. 2 1 1 2 1 1 18. Continuitatea unor clase de functii. 2 1 1 Testul de evaluare nr. 4. 2 4 Unitatea de nvätare IV. Calculul diferential al functiilor reale de o variabilä realä 19. Derivata unei functii ntr-un punct. 3 1 2 20. Functii diferentiabile. Diferentiala functiei de o variabilä realä. 2 2 2 21. Sensul geometric si zic al derivatei si diferentialei functiei. 1 1 1 22. Derivata functiei inverse. 1 1 1 23. Derivata si diferentiala functiei compuse. 2 1 2 24. Derivate si diferentiale de ordin superior. 2 1 1 25. Testul de evaluare nr. 5. 2 4 Unitatea de nvätare V. Teoremele de bazä ale calculului diferential al functiilor de o variabilä realä Teoremele fundamentale ale calculului diferential: teoremele lui Fermat, Rolle, Lagrange, Cauchy. 2 1 2 26. Ridicarea nedeterminärilor (regulile lui l'hospital). 2 2 2 27. Formula lui Taylor. 2 1 1 28. Rolul derivatei de ordinul I n studiul functiilor. 2 1 1 29. Rolul derivatei de ordinul II n studiul functiilor. Asimptote. 2 2 2 Testul de evaluare nr. 6. 2 4 Testul de evaluare nalä 5 TOTAL 60 45 75 7

Activitäti de lucru individual Activitatea individualä este o componentä obligatorie a activitätii de instruire. In cadrul studierii acestui curs, studentilor li se vor propune o serie de teme si probleme care urmeazä a studiate si solutionate independent. Insärcinärile pentru lucrul individual sunt lansate n cadrul prelegerilor. Studentul trebuie sä rezolve ntr-un caiet problemele propuse, precum si problemele din manualul de Matematicä pentru clasa a XI-a aferente temelor studiate. Rezolvärile trebuie sä e detaliate, nsotite de explicatiile de rigoare. Este binevenitä rezolvarea exemplelor si din alte surse, selectate de student. Se va aprecia utilizarea resurselor scrise n limbi sträine. Se recomandä de a prezenta regulat pe parcursul semestrului caietul pentru vericare. Nota pentru lucrul efectuat se va da la sf arsitul semestrului. Evaluare Cunostintele, capacitätile si competentele studentilor vor evaluate pe parcursul semestrului. Sunt planicate 6 teste de evaluare curentä. In cazul n care studentul lipseste motivat la una din testäri, dupä re ncadrarea lui n procesul de studii, timp de o säptäm anä, urmeazä a programatä si ulterior realizatä testarea suplimentarä. Evaluarea nalä are loc sub forma unui examen scris. Durata examenului este de 2 ore si 15 minute. Nota nalä la unitatea de curs Analiza matematicä I se calculeazä conform formulei: N f = 0.6 n m + 0.4 n e, unde N f este nota nalä, n m este nota medie, calculatä cu precizia de p anä la sutimi si reprezintä media aritmeticä a notelor pentru testele curente si pentru sarcinile de lucru independent, n e nota de la examen. Model de test de evaluare nalä 1. a) Deniti notiunea de limitä a unui sir de numere reale n termenii ε N(ε) si cu ajutorul vecinätätilor. 4 b) Explicati semnicatia termenilor ε si N(ε) n denitia limitei sirului numeric. 2 c) Demonstrati cä lim n 2 3n 9n 4 = 1 3. 4 d) Aati numärul termenilor sirului dat, care räm an n exteriorul ε-vecinätätii punctului a = 1 3 pentru ε = 0.001. 1 2. a) Deniti notiunea de sir numeric märginit. 1 8

b) Aduceti un exemplu de sir numeric märginit si sir numeric nemärginit. 1 c) Deniti notiunea de sir innit mare. 1 d) Explicati legätura dintre clasa sirurilor innit mari si clasa sirurilor nemärginite. Argumentati räspunsul. 2 3. a) Demonstrati cä un sir numeric monoton descrescätor si märginit inferior converge la marginea inferioarä a sa. 5 ( ) 3n b) Calculati 2 2n+3 + n 1 lim. n 4n 2 2 3n + 2 ( ) 4n c) Calculati 2 2n+3 + n 1 lim. n 4n 2 4 3n + 2 d) Calculati lim n ( 8n 2 + n 1 4n 2 3n + 2 ) 2n+3. 2 4. a) Deniti notiunea de limitä a unei functii ntr-un punct n sensul lui Heine. 2 b) Deniti notiunea de limitä a unei functii ntr-un punct n sensul lui Cauchy. 2 c) Deniti notiunea de limitä a unei functii ntr-un punct cu ajutorul vecinätätilor. 2 d) Demonstrati n baza oricärei din aceste denitii, cä lim x 3 (2x + 5) = 11. 4 5. Formulati proprietätile functiilor de o variabilä realä continue pe un segment. 6 3x + 4 4 6. Aplic and transformäri elementare, calculati limita lim x 4 7 12x + 1. 5 7. Aplic and limitele remarcabile, calculati limita lim x 0 2 tg 3x 1 ln(1 + sin 5x). 5 8. a) Deniti notiunea de derivatä a unei functii de o variabilä realä ntr-un punct. 2 b) Deniti notiunea de functie de variabilä realä diferentiabilä ntr-un punct. 2 c) Demonstrati cä o functie de o variabilä realä este diferentiabilä ntr-un punct dacä si numai dacä ea este derivabilä n acest punct. 6 9. Cu ajutorul diferentialei calculati valoarea aproximativä a expresiei (2.01) 3 + 1. 5 10. Formulati si demonstrati teorema lui Lagrange. 7 11. Aati y x pentru functia y = y(x), denitä parametric de ecuatiile x(t) = ln sin t, y(t) = ln sin t, 0 < t < π. 2 9 6

12. Studiati functia f(x) = x2 cu ajutorul derivatelor de ordinul I si II si schitati gracul x + 2 ei. 15 Principii de lucru n cadrul disciplinei 1. Fiecare orä de curs va ncepe cu un scurt rezumat ( n scris timp de 5 minute) al temei studiate la cursul precedent. 2. Este salutatä pozitia activä a studentului, care studiazä independent noi continuturi ce tin de curs, care propune pentru discutie probleme selectate din literatura de specialitate, formuleazä ntrebäri n cadrul orelor de curs si a orelor practice. 3. Nu este salutatä nt arzierea la ore. 4. In cadrul disciplinei o atentie sporitä va oferitä respectärii principiilor etice. Prezentarea unor solutii a sarcinilor, preluate de la colegi sau din alte surse, preluarea informatiilor din diverse surse, färä a face trimitere la sursä, va consideratä plagiat si va sanctionatä prin note de 1. Resursele informationale la disciplinä 1. Gasitoi N., Curs de lectii la Analiza matematicä I, Bälti, 2011. 2. Êóäðÿâöåâ, Ë. Ä., Ìàòåìàòè åñêèé àíàëèç, ò. 1, Ìîñêâà: Âûñøàÿ øêîëà, 1970. 3. Fihtengolt, G.M., Curs de calcul diferential si integral, v. 1, Ed. Tehnicä, Bucuresti, 1963. 4. Çîðè, Â. À., Ìàòåìàòè åñêèé àíàëèç,. 1, Ìîñêâà: ÔÀÇÈÑ, 1997. 5. Bivol, L., Bulat, M., Lectii la analiza matematicä, v. 1, Chisinäu: EVRICA, 2002. 6. Øòåðíòàë, À. Ô., Ûíòðîäó åðå ûí ñòóäèóë àíàëèçåé ìàòåìàòè å, Êèøèíýó: Ëóìèíà, 1966. 7. Èëüèí, Â.À., Ïîçíÿê, Ý.Ã. Îñíîâû ìàòåìàòè åñêîãî àíàëèçà; ò. 1, Ìîñêâà: Íàóêà, 1980. 8. Äåìèäîâè, Á. Ï., Ñáîðíèê çàäà è óïðàæíåíèé ïî ìàòåìàòè êñêîìó àíàëèçó. Ìîñêâà: Íàóêà, 1979. 9. Áåðìàí, Ã. Í., Êóëåæåðå äå ïðîáëåìå ëà àíàëèçà ìàòåìàòèêý. Êèøèíýó: Ëóìèíà, 1968. 10

10. Äàâûäîâ, Í.À., Ñáîðíèê çàäà ïî ìàòåìàòè åñêîìó àíàëèçó. Ìîñêâà: Ïðîñâåùåíèå, 1973. 11. Êóçíåöîâ, Ë. À., Ñáîðíèê çàäàíèé ïî âûñøåé ìàòåìàòèêå. Ìoñêâà: Âûñøàÿ øêîëà, 1994. 12. Çàïîðîæåö, Ã. È., Ðóêîâîäñòâî ê ðåøåíèþ çàäà ïî ìàòåìàòè åñêîìó àíàëèçó. Ìîñêâà: Âûñøàÿ øêîëà, 1966. 13. Trench W. F., Introduction to real analysis. Acces liber la adresa web: http://ramanujan.math.trinity.edu/wtrench/texts/trench_real_analysis.pdf 14. Krantz S., Calculus demystied, McGRAW-HILL, 2003. 11