Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Σχετικά έγγραφα
z a + c 0 + c 1 (z a)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Seminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 4 Serii de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 1 Şiruri de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Integrala nedefinită (primitive)

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

1Reziduuri şi aplicaţii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 2 Şiruri de numere reale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Lucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Integrale cu parametru

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Subiecte Clasa a VII-a

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Subiecte Clasa a VIII-a

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

sin d = 8 2π 2 = 32 π

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Ecuatii trigonometrice

Siruri de numere reale

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

riptografie şi Securitate

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

CURS METODA OPERAŢIONALĂ DE INTEGRARE A ECUAŢIILOR CU DERIVATE PARŢIALE DE ORDIN II

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Puncte de extrem pentru funcţii reale de mai multe variabile reale.

Transformata Laplace

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 7 DERIVATE. DIFERENŢIALE

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Capitolul 9. Geometrie analitică. 9.1 Repere

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare


MARCAREA REZISTOARELOR

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

Capitolul 6 INTEGRALA TRIPLĂ

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Conice şi cercuri tangente

J F (ρ, ϕ, θ) = cos ϕ ρ sin ϕ 0. Teoremă (a diferenţiabilităţii compuse) (legea lanţului) Fie F : D deschis

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Transcript:

Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor. Să se determine tipul de singularitate pentru următoarele funcţii în punctele indicate. Să se calculee şi reiduul în acele puncte. (a) f () = sin, = 0; (b) f () = sin 2, = 0; (c) f () = 2 e, = 0; (d) f () = e e, = 0; ( (e) f () = sin ) 2 tg (), = 0; (f) f () = 2, = 0; (g) f () = (i) f () = e ( ) 2, {0, } ; (h) f () = ( + i) ( 2 3, { i, ±2i} ; + ) 2 sin ( 2 + ) n, {±i} ; (j) f () =, {0,, 2}. ( ) ( 2) (a) Partea principală nu are nici un termen, deci = 0 este singularitate aparentă. (b) Partea principală are o un singur termen, deci = 0 este pol de ordin (pol simplu) iar Re(f (), 0) = c =. (c) Partea principală are o infinitate de termeni, deci = 0 este singularitate esenţială iar Re(f (), 0) = c = 3!. (d) Partea principală are o infinitate de termeni, deci = 0 este singularitate esenţială iar Re(f (), 0) = c =! +!2! + 2!3! + 3!! +.... (e) Partea principală are o infinitate de termeni, deci = 0 este singularitate esenţială. sin () (f) Avem f () =, deci deci = 0 este pol simplu iar Re(f (), 0) se calculeaă cos conform formulei 2 şi se obţine sin () Re (f (), 0) = lim 0 ( 0) f () = lim 0 = cos cos 0 =. Reiduul unei funcţii într-un punct singular. Fie a un punct singular (de tip pol sau singularitate esenţială) pentru funcţia f. Re (f (), a) = c, unde c este coeficientul termenului din devoltarea Laurent a funcţiei f în jurul punctului a. a Fie a un punct singular de tip pol de ordin k pentru funcţia f. (k ) Re (f (), a) = (k )! lim a ( a) k f (). 2 Reiduul unei funcţii într-un pol simplu. Fie a un punct singular de tip pol simplu., în particular, obţinem formula Re (f (), a) = lim a ( a) f ().

(g) = 0 este singularitate esenţială şi = este pol de ordinul 2 (pol dublu). (h) = i este pol simplu şi = ±2i sunt poli tripli iar 3 Re (f (), i) = lim i ( + i) f () = lim i ( 2 + ) 3 = ( ) 3 = ( i) 2 3 + 3, Re (f (), 2i) = 2! lim 2i ( 2i) 3 f () = 2! lim 2i ( + i) ( + 2i) 3, Re (f (), 2i) = 2! lim 2i ( + 2i) 3 f () = 2! lim 2i ( + i) ( 2i) 3. (i) = ±i sunt poli simpli iar Re (f (), i) = lim i ( + i) f () = lim i ( i) n = Re (f (), i) = lim i ( i) f () = lim i ( + i) n (j) = 0 este singularitate esenţială şi =, 2 sunt poli simpli iar Re (f (), ) = lim ( ) f () = lim 2 sin 2 Re (f (), 2) = lim 2 ( 2) f () = lim 2 2 sin Pe de altă parte, pentru a calcula Re (f (), 0), Deci = (2i) n. ( 2i) n, = sin, = sin 2. 2 sin =! 3! + 5! 3..., ( ) ( 2) = 2 = 2 = 2 2 = ( + + 2 + 3 +... ) ( + ( ) 2 ( ) 3 2 2 + + +... 2 2) = ( 2 + ) 2 2 + ( 2 ) 3 2 +.... f () = (! 3! + ) ( ( 5! 3... 2 + 2 ) 2 + ( 2 ) ) 3 2 +... şi astfel se poate obţine coeficientul c al termenului. 2. Să se calculee unde este: (a) x 2 + y 2 = 0; (b) =. e i ( 2 + ) 2 d, Funcţia f are în = 0 un pol simplu şi în = ±i un pol dublu. 3 Reiduul unei funcţii într-un pol triplu. Fie a un punct singular de tip pol triplu., în particular, obţinem formula Re (f (), a) = 2! lim a ( a) 3 f (). 2

(a) Curba este elipsa x2 2 + ( y2 2 = care mărgineşte un domeniu ce conţine în interior doar polul 2) simplu = 0. Deci e i I = 2πi Re (f (), 0) = 2πi lim 0 f () = 2πi lim 0 ( 2 + ) 2 = 2πi e0 = 2πi. (b) Curba mărgineşte un domeniu ce conţine în interior toţi cei poli. Deci I = 2πi Re (f (), 0) + Re (f (), i) + Re (f (), i), unde şi Re (f (), i) = lim i ( i) 2 e i f () = lim i ( + i) 2 Re (f (), i) = lim i ( + i) 2 e i f () = lim i ( i) 2. 3. Să se calculee unde este: (a) x 2 + 6y 2 = 0; (b) = 2 2. 3 d, Funcţia f are patru poli simpli,2 = ±, 3, = ±i. (a) Curba este elipsa x2 2 2 + y2 ( 2) 2 = care mărgineşte un domeniu ce conţine în interior doar polii simpli,2 = ±. Deci 5 3 = I = 2πi Re (f (), ) + Re (f (), ) = 2πi 3 + 3 = 3 = 2πi + = πi. (b) Curba este un cerc care mărgineşte un domeniu ce nu conţine în interior nici un pol. Deci, conform Teoremei Fundamentale a lui Cauchy, integrala este 0.. Să se calculee 5. Să se calculee =3 =a + 2 ( ) ( 3 + 3 2 + 3 + ) d. d 2, unde a >. 2a + Reiduul unei funcţii într-un pol dublu. Fie a un punct singular de tip pol dublu., în particular, obţinem formula Re (f (), a) = lim a ( a) 2 f (). 5 Reiduul unei funcţii într-un pol simplu. Avem şi următoarea formulă de calcul a unui reiduu într-un pol simplu: unde f () = g() h() astfel încât g (a) 0, h (a) = 0, h (a) 0. Re (f (), a) = g (a) h (a), 3

Funcţia f are doi poli simpli,2 = a ± a 2. Avem că Im (,2 ) = 0 şi 0 < < a < 2, deci doar se află în interiorul domeniului mărginit de cercul = a. 6. Să se calculee I = 2πi Re (f (), ) = 2πi =a = πi 2 2a = a2. d ( 2 2, unde a >. 2a + ) Funcţia f are doi poli dubli,2 = a ± a 2. Avem că Im (,2 ) = 0 şi 0 < < a < 2, deci doar se află în interiorul domeniului mărginit de cercul = a, adică < a < 2. I = 2πi Re (f (), ) = 2πi lim ( ) 2 f () = 2πi lim ( 2 ) 2 = 2πi 2 ( 2 ) 3 = = 2πi a2 3. 7. Să se calculee = d 2, unde a > 0. 2ai + Funcţia f are doi poli simpli,2 = i ( a ± a 2 + ). Avem că Re (,2 ) = 0 şi,2 = a ± a 2 +. Dar < a a 2 + < 0 şi a + a 2 + >, deci doar se află în interiorul domeniului mărginit de cercul =, adică < < 2. 8. Să se calculee I = 2πi Re (f (), ) = 2πi = = = 2πi 2 a2 3. ( 2 + ) d ( 2 2, unde a > 0. 2ai + ) Funcţia f are doi poli dubli,2 = i ( a ± a 2 + ). Avem că Re (,2 ) = 0 şi,2 = a ± a 2 +. Dar < a a 2 + < 0 şi a + a 2 + >, deci doar se află în interiorul domeniului mărginit de cercul =, adică < < 2. I = 2πi Re (f (), ) = 2πi lim ( ) 2 2 + f () = 2πi lim ( 2 ) 2.

9. Să se calculee Să observăm că deci =2 sin 2 ( + ) d. sin =! 3 3! + 5 5! +... sin =! 2 3! + 5! +.... Deci funcţia f () = sin ( +) are doar poli simpli daţi de ( + ) = 0, adică = 0 şi = = cos π + i sin π, deci k = cos π + 2kπ = 0. + i sin π + 2kπ, k = 0, 3 Toţi cei cinci poli se află în interiorul domeniului mărginit de cercul = 2. unde I = 2πi Re (f (), k ) = 0. Să se calculee unde : x 2 + 9y 2 36 = 0.. Să se calculee Polii sunt daţi de cos = 0, adică = 0 şi e i + e i 2 k=0 Re (f (), k), sin sin k =k ( + ) = k 5k +. 3 ( 2) ( 5 + 3) 2 d, = tg 2 d. = 0 e 2i = = cos π + i sin π = e iπ. Obţinem 2i iπ Z = π + kπ, k Z. 2πi 2 Deci doar trei poli se află în interiorul domeniului mărginit de cercul = : = 0, 2 = π 2, 3 = π 2. unde I = 2πi 3 Re (f (), k ) = k= Re (f (), k), sin cos =k. 5

2. Să se calculee unde este: (a) = 2 2 ; (b) = 2. 3 e + d, Să observăm că = este pol simplu iar 2 = 0 este singularitate esenţială. Cercul = 2 2 conţine doar singularitatea 2 = 0 iar cercul = 2 conţine ambele singularităţi. 3. Să se calculee. Să se calculee integrala reală 5. Să se calculee integrala reală 6. Să se calculee integrala reală 7. Să se calculee integrala reală 8. Să se calculee integrala reală 9. Să se calculee integrala reală 20. Să se calculee integrala reală =3 2π 0 ( + + 2 ) ( ) e + e + e 2 d. dt, unde a, 2a cos t + a2 2π 0 π π 2π 0 + 2 cos t 5 + sin t dt, dt (2 + cos t) 2, dt, unde m >, m cos t + + x 2 + x dx, dx + x, 2. Să se calculee integrala reală + cos (αx) a 2 dx, unde α, a > 0, + x2 + sin x x 2 2x + 2 dx, 6