Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 15 ianuarie 2011 Barem

Σχετικά έγγραφα
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Olimpiada de Fizică Etapa pe judeţ 4 februarie 2012 Barem

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 4 Serii de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VIII-a

Integrala nedefinită (primitive)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

MARCAREA REZISTOARELOR

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

Reflexia şi refracţia luminii.

riptografie şi Securitate


Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

5.1. Noţiuni introductive

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Titlul: Modulaţia în amplitudine

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 1 Şiruri de numere reale

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Difractia de electroni

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Circuite electrice in regim permanent

Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Algebra si Geometrie Seminar 9

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2


Ecuatii trigonometrice

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Dreapta in plan. = y y 0

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

z a + c 0 + c 1 (z a)

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

2. CALCULE TOPOGRAFICE

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Transcript:

Pagina din 7 Olipiada de Fizică 5 ianuarie Subiect Parţial Punctaj. subiect (POBLEME DE ELATIVITATE) A... p a). Particulele iind identice, în SCM ele au aceeaşi viteză, ca odul ( v ), dar sensurile vitezelor sunt perect opuse...,5 p... V + v x Folosi bine-cunoscuta orulă v x = + Vv x / c (consecinţă directă a transorărilor Lorentz între sisteele K şi K )...,75 p.75 olul vitezei V (de translaţie a lui sisteului K aţă de K ) îl joacă viteza necunoscută u, căci SCM este pe post de reerenţial K...,5 p În conoritate cu desenul, pentru cele două particule pute scrie : u v Pentru particula ave: =, astel că v = u....,5 p uv / c u + v u uc Pentru particula ave: v = = =...,75 p + uv / c + u / c c + u v Din ecuaţia astel obţinută u (c / v) u + c = rezultă u =....,5 p v c Deoarece trebuie ca u < c, corespunde izic doar soluţia cu (+) în aţa radicalului, v adică u =. (*)...,5p + v c b).când v << c, din orula (*) obţine u v /, în acord cu ecanica clasică. Când v c, rezultă u c (caz ultrarelativist)...,5 p B...5 p a). Prin apa alată în repaus luina se propagă cu viteza v = c / n ( < c), astel că tipul parcurgerii distanţei L, în cuva de jos, este T = L / v = nl / c...,5 p În cuva de sus, trebuie să copune relativist viteza v = c / n a luinii aţă de apă, cu viteza v a apei aţă de reerenţialul exterior, ix, în care s-a ăsurat lungiea L a cuvelor. Ca o consecinţă a transorărilor Lorentz (vezi şi soluţia precedentă), ave viteza v = ( v + c / n) /( + v / nc). Tipul parcurgerii distanţei L (prin apa din cuvă) este T = L / v = L( + v / nc) /( v + c / n) = ( nl / c)( + v / nc) /( + nv / c)... p Paranteza rotundă de la nuitor poate i adusă la nuărător schibând în inus senul celui de-al doilea teren. Ave T ( nl / c)( + v / nc)( nv / c) ( nl / c)[ + v / nc nv / c +...] T[ ( n )( v / nc) +...]....,5 p T > şi dierenţa lor se calculează uşor. Ea Tipii de parcurs sunt dieriţi ( ) T este Δ T = T T L( n )( v / c )...,75 p.75 Corespunzător, deazajul undelor () şi () la nivelul planului (P) este dat de. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va prii punctajul axi pe iteul respectiv.. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul inal, va i punctată corespunzător, proporţional cu.75... 5

Pagina din 7 relaţia ΔΦ = ω. ΔT = πνδt = π ( c / λ) ΔT ΔΦ Olipiada de Fizică 5 ianuarie. Cu ΔT evaluat ai sus ave (π / λ)( v / c)( n ) L...,75 p b). Acest deazaj ar putea i pus în evidenţă experiental printr-o etodă intereroetrică (vezi experienţa lui Fizeau), dacă ΔΦ ar i ai are decât (cel puţin egal cu) π / (astel s-ar putea evidenţa trecerea de la un axi la un ini sau invers)...,5 p Considerând λ = 5 n (pe la ijlocul spectrului vizibil) şi n = / 3 (indicele de reracţie al apei), din valoarea ΔΦ = π / rezultă vl = 5.7 / = 8, ( / s )...,75 p La o viteză de curgere a apei v = / s, ar rezulta L, 8 (adică, în jur de 5, valoare posibil de asigurat într-un laborator obişnuit)...,5 p.75.75 Oiciu. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va prii punctajul axi pe iteul respectiv.. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul inal, va i punctată corespunzător, proporţional cu

Pagina 3 din 7 Olipiada de Fizică 5 ianuarie Subiect.. Parţial Punctaj. subiect (POBLEME DE OPTICA) A...5 p a). Fasciculul (), neinterceptat de lentilă, cade (iluinează) pe ecran (ul) în exteriorul unui cerc cu raza. Pe de altă parte, asciculul (), ce trece prin lentilă, iluinează ecranul în interiorul unui cerc cu raza. Doeniul iluinat pe ecran de abele ascicule este un inel (o zonă) circular (ă) cu lărgiea r ( ; ). Desen corect cu ront incident, notaţii lăuritoare şi explicarea diverselor regiuni...,5 p... 5 În planul echiazic ( Π ), punctele H, H şi H au aza Φ. În punctul M, din zona de superpoziţie, unda () are aza Φ ( M ) = Φ k(3 + a), unde k = π / λ...,75 p Pentru a-l putea deterina pe Φ( M ) ţine cont că pe traiectul H M druul optic-notat între paranteze rotunde- poate i scris sub urătoarea oră: ( H M ) = ( H F) + ( FM ) cu ( H F) = ( H F). Faţă de traiectul prin aer de la H la F, cu lungiea geoetrică a +, trecerea prin lentilă, în zona centrală, înseană un dru optic suplientar, dat de dierenţa ne e = ( n ) e. Aşadar, pute scrie ( H M ) = a + + ( n ) e + FM. Faza din M a undei () este Φ ( M ) = Φ k[ a + + ( n ) e + FM ] + π...,75 p Deazajul din M al undelor () şi () este ΔΦ Φ ( M ) Φ ( M ) = k( a + 3 ) + k[ a + + ( n ) e + FM ] π = π + k[ FM + ( n ) e ]. Apelând la teorea lui Pitagora (şi liitându-ne la terenii de ordinul r / ) ave FM = + r = [ + r / 8 + O()] = + r / + O(). Astel ΔΦ π + k[ r / + ( n ) e]....,75 p Fasciculul (), cu intensitatea I, care soseşte pe lentilă (cerc cu raza ), ajunge apoi pe ecran iind distribuit în interiorul unui cerc cu raza. Intensitatea I de pe ecran (a acestui ascicul) satisace relaţia I ( π ) = I (π ), adică I = /. Pentru asciculul I.75.75.75. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va prii punctajul axi pe iteul respectiv. 3. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul inal, va i punctată corespunzător, proporţional cu

Olipiada de Fizică 5 ianuarie Pagina din 7 () ave desigur I = I....,5 p Conor orulei generale corespunzând intererenţei a două unde coerente 5 π r (cunoscută din anual sau dedusă) pute scrie I ( M ) = I I cos{ [( n ) e + ]}, λ orulă valabilă pentru r ( ; )...,5 p Figura de intererenţă este orată dintr-o alternanţă de inele circulare, ai luinoase (axie) şi ai puţin luinoase (inie).trebuie rearcată dependenţa lui I (M ) de raportul adiensional e / λ precu şi de valoarea indicelui de reracţie al aterialului transparent din care este conecţionată lentila. azele inelelor de axi (ini) corespund unui cosinus egal cu -(+)...,5 p b). Franjele inelare se orează nuai dacă dierenţa de dru optic ( ) () este ult inerioară lungiii de coerenţa c a sursei utilizate. Pentru a avea lungii de coerenţă cât ai ari este bine să se utilizeze surse laser...,5 p Contrastul ranjelor inelare este uşor de calculat dacă observă că I ax = 9I / şi că I = /. Conor deiniţiei din enunţ, contrastul ranjelor este K = 9...,5 p in I B... p Desen corect şi notaţii...,5 p... Fie d diaetrul lentilei. Din igură observă că energia luinoasă incidentă pe lentilă este direct proporţională cu aria π (d / ) iar cea care revine pe lentilă după ce s-a relectat pe oglinda plană este direct proporţională cu aria π (x / ). Pute scrie W Să expriă raportul x / d în uncţie de şi. Din aseărea unor triunghiuri evidente rezultă x / = y /( ), (*)...,5 p Pe de altă parte, ţinând cont de legea cantitativă a relexiei, de pe desen se observă că d / + x / = ( d / y / ), adică y = ( d x) /, (**)...,5 p evenind în orula (*) găsi iediat că x = d /( ), (***). Acu pute scrie W rev = ( x / d)...,5 p rev / W inc = /( ), (****)...,5 p Calculând nueric cele două părţi ale ultiei relaţii obţine (/5) (/) şi astel constată că ea nu este satisăcută!!!!...,5 p Lentila iind perect neabsorbantă nu ne răâne decât să presupune că relectanţa. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va prii punctajul axi pe iteul respectiv.. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul inal, va i punctată corespunzător, proporţional cu

Olipiada de Fizică 5 ianuarie Pagina 5 din 7 energetică a oglinzii nu este de %. Vo scrie Wrev = α( x / d), în care relectanţa α urează să ie deterinată. Folosind relaţia (***) găsi α = ( Wrev ).( ) / =,8....,75 p Acu, din relaţia W rev = / = α /( ), reeritoare la noua poziţie a oglinzii, rezultă = ( / )( + α ) = ( / )( + ) 38,8c....,5 p.75 Oiciu. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va prii punctajul axi pe iteul respectiv. 5. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul inal, va i punctată corespunzător, proporţional cu

Pagina 6 din 7 Olipiada de Fizică 5 ianuarie Subiect. Parţial Punctaj 3. subiect 3 (POBLEME DE ELECTICITATE SI CALDUA) A...... 5 a). Puterea debitată de rezistenţa ( = const.) a încălzitorului este U /...,5 p În vasele şi raportul puterilor urnizate de încălzitoare este ( 38 / ) adică aproape 3 (ai exact,98). aportul tipilor de topire a gheţii în aceleaşi containere este / = / 5. Aşadar, tipul necesar uncţionării celui de-al doilea încălzitor este de 5 ori ai are (şi nu de 3 ori- cu a ieşit din calculul precedent). ezultă că există şi pierderi de căldură de ora P = k.δθ (legea lui Newton), Δθ iind dierenţa de teperatură dintre interiorul containerului (gheaţă) şi ediul exterior (θ < C). Este iportantă observaţia că dierenţa Δθ răâne constantă în tipul topirii gheţii din container...,5 p Stările iniţială şi inală în vasele şi iind aceleaşi, pute scrie urătorul U U bilanţ energetic P t P = t... p De aici rezultă P = ( t U t U ) /( t t ) = V = (56,5...,5 p ) U În cel de-al treilea vas ăriea 3 P (sau U 3 P = 56, 5 ) este o cantitate negativă. Prin urare, deoarece încălzitorului din vasul 3 i se aplică o tensiune ai ică decât 56,5 V = V ( = 6 V ), pierderea de căldură din acest vas va i ai are decât câştigul obţinut de la încălzitor şi, de aceea, aestecul se va răci ( gheaţa va îngheţa ai ult ). A doua întrebare din enunţul probleei nu ai are sens... p b).gheaţa din vasul 3 ar răâne la C nuai dacă ar i satisăcută relaţia P = k( C θ ) = V. Însă, cu datele din enunţ, relaţia nu este satisăcută şi teperatura gheaţii va coborî sub C (gheaţa se va răci)...,5 p Pute estia teperatura inală θ din containerul 3 până la care se (ai) răceşte gheaţa. Echilibrul din vasul 3 se restabileşte la teperatura inală θ când k( θ θ ) = () V...,5 p Ţinând cont că în locul lui k pute scrie /θ, în cele din ură obţine θ = ( 3/ ) θ, 5θ...,5 p (Dacă, de pildă, teperatura exterioară ar i θ = C, s-ar obţine θ = 5, C ). B....p Când se aruncă o bilă oarte ierbinte în apă se petrec două procese izice: o bruscă vaporizare locală -în oentul contactului bilei cu apa şi apoi încălzirea apei din vas....,5 p Cantitatea de căldură ce contribuie la încălzirea apei din vas este direct proporţională cu creşterea constatată de teperatură (notată cu Δ t ): Q Δt...,5 p Ea se poate scrie sub ora Q = Q Q, ca o dierenţă dintre cantitatea totală 3 r, şi de căldură pierdută de bilă (Q )-direct proporţională cu voluul bilei ( ). Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va prii punctajul axi pe iteul respectiv. 6. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul inal, va i punctată corespunzător, proporţional cu...

Olipiada de Fizică 5 ianuarie Pagina 7 din 7 cantitatea de căldură preluată de apa care s-a vaporizat brusc ( Q )-direct proporţională cu supraaţa exterioară a bilei, prin care s-a ăcut transerul de căldură ( r )...,5+,5+,5 =,5 p 3 De aceea pute scrie o relaţie generală de ora Δ t = A. r + B. r, cu A şi B două constante, ce urează a i deterinate....,5 p Din datele enunţului, reeritoare la priele două situaţii, găsi 3 3 r Δt r Δt 3 r Δt r Δt A =,6 c, respectiv B =, c...,5 p ( r r ) ( r r ) ( r r ) ( r r ) 3 Apoi Δ t = A. r + B. r,5...,5 p 3 3 3 C.5 Oiciu Subiecte propuse de: Pro. univ. dr. Uliu Florea, Universitatea din Craiova, Facultatea de Fizică, Pro.dr. Măgheruşan Larisa, Grupul Şcolar de Arte şi Meserii Ion Mincu Deva, jud. Hunedoara.. Orice rezolvare corectă ce ajunge la rezultatul corect va prii punctajul axi pe iteul respectiv. 7. Orice rezolvare corectă, dar care nu ajunge la rezultatul inal, va i punctată corespunzător, proporţional cu