6. AMPLIFICATOARE DE RADIOFRECVENŢĂ DE PUTERE

Σχετικά έγγραφα
Sisteme de ordinul I şi II

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

METODE AVANSATE DE MASURARE COMANDA SI AUTOMATIZARE

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 9. Teorema limită centrală. 9.1 Teorema limită centrală. Enunţ

V O. = v I v stabilizator

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

1. În figura alăturată este reprezentat simbolul unei porţi: a. ŞI; b. SAU; c. ŞI-NU; d. SAU-NU.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.


4 AMPLIFICAREA. 4.1 Amplificarea curentului continuu. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Integrala nedefinită (primitive)

9. Circuit de temporizare integrat 555


1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Subiecte Clasa a VIII-a

CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

8.4 Circuite rezonante RLC

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Capitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL

Subiecte Clasa a VII-a

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Analiza bivariata a datelor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE

GENERATOARE DE SEMNAL

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

INTRODUCERE IN TEORIA SISTEMELOR

Tema: şiruri de funcţii

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Probleme rezolvate. U.T. PRESS Cluj-Napoca, 2016 ISBN

LUCRAREA NR COMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5.1. Noţiuni introductive

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

riptografie şi Securitate

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

REGIMUL DE COMUTAŢIE AL DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE

ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Convertorul coborâtor ( buck converter )

FIABILITATEA SISTEMELOR INFORMATICE

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Electronică anul II PROBLEME

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Transcript:

6 AMPFAOARE DE RADOFREVENŢĂ DE PUERE ervalul e frecveţe îre sue e khz şi MHz se mai umeşe şi omeiul e RaioFrecveţă (RF) Pese MHz îcepe omeiul Frecveţelor Foare Îale (FFÎ) Rezulă că locul Amplificaorului e RaioFrecveţă e Puere (AFRP) ese e regulă upă oscilaor şi poae fi urma e eaje e muliplicare a frecveţei (figura 6) ARFP amplifică oscilaţia e frecveţă f pri A Oscilaor (f ) coversia eergiei absorbiă e la o sursă e ARFP f alimeare î eergie a oscilaţiei Fig 6 Faţă e ale amplificaoare, ARFP au uele pariculariăţi: Elemeele acive lucrează î clasa, cu ughiul e ăiere (semiughiul e coucţie); ureţii (e RF) pri elemeul aciv su mari, e oriul A, pâă la zeci e A ircuiele e sarciă ale elemeului aciv su siseme oscilae cu elemee reacive (fără reziseţe), ce lucrează la eergii mari; Se urmăreşe maximizarea raameului (scopul fii amplificarea î puere, A P ),,7 ; Raporul semal/zgomo u ese aâ e impora, precum la recepoare 6 SHEMA GENERAĂ Z i U ex U Eleme ex U ir U ieş U a aciv p a Z a ircui e aapare Z s E p E a Fig 6 Schema bloc a uui AFRP Î figura 6 se preziă o srucură posibilă a uui ARFP, î care: E p sursa e polarizare (obligaorie la uburi, poae lipsi la razisoare); U ex, Zi - sursa e exciaţie, cu impeaţa ei ieră; Rezulă că semalul e irare are aâ o compoeă coiuă (aă e E p ), câ şi ua aleraivă, aă e U ex E a sursa e alimeare; p, a coesaoare e cuplaj (asigură îchierea circuielor e irare/ieşire pv aleraiv); a ieşire e obicei exisă u circui e aapare cu sarcia Z S Se urmăreşe ca: Z ir să fie câ mai mare comparaiv cu Z i, asfel îcâ U ex U ex la şi X p să fie câ mai mică î comparaţie cu Z ir, asfel că î fial Ui r U ex ; Î ca, Z a să fie câ mai mare şi X a câ mai mică, asfel îcâ Uieş Ua (esiuea e ieşire se regăseşe aproape î îregime la irarea circuiului e aapare); 6

Î cc, Z a să fie câ mai mică (să u exise piereri î cc, rezulă că Z a u are reziseţă); Peru, Z a să fie câ mai mică, aică armoicile iferie e să fie amorizae Se po scrie ecuaţiile geerale: u i r E p u ex u ieş E a u a E a iieş Za Dar iieş f u i r şi iieş gu ieş (u ieş eermiă variaţia lui i ieş, care, la râul lui, eermiă variaţia lui u ieş ), aică exisă u cerc vicios, eci escrierea feomeelor evie ificilă, cu aâ mai mul cu câ regimul e lucru ese eliiar (clasă ) Se poae lucra cu serii Fourier: u i r E p Ui r cos i r ii r i r i r i r cos Î aces mo se lucrează corec, ar foare greoi Se poae simplifica lucrul cosierâ că semalul e irare ese siusoial pur: u i r E p Ui r cos () ii r i r i r cos () Ecuaţiile () şi () u se folosesc e obicei simula a razisoare se poae folosi oricare ire ele, ar e regulă acesea se cosieră cu exciaţie î cure, eci se foloseşe () a uburi îsă, aoriă valorii mari a impeaţei e irare, exciaţia ese îoeaua î esiue, eci se foloseşe () i cos a ieşire se obţie u cure esiusoial: ieş ieş ieş ieş Di aceasă sumă e armoici, circuiul e ieşire exrage fie fuameala ieş cos ieş (schema ese u ARFP), fie ua i armoicile superioare cos (schema lucrează şi ca muliplicaor (e ori ) e frecveţă) Î figura 6 se preziă o schemă e ARFP cu razisor bipolar U ex ircui e irare ircui e aapare (recere) Z S E a a u ex E p i ieş (pulsuri e cure) u ieş (oscilaţie) E A ieş ieş p E p u s a) schema b) forme e uă a) Fig 6 ARFP cu razisor bipolar b) esiuea u ieş ese o oscilaţie şi u pulsaorie, eoarece circuiul e sarciă ese u sisem (circui) oscila Rezulă că oscilaţia se reface î circuiul e ieşire, ar u are forma ieică cu cea e irare (ca la amplificaorul î clasă A) Se spue că la ARFP oscilaţiile su e speţa a oua 6

6 ARAERSE ARFP Preziă ieres cu precăere iicii eergeici şi caracerisica iamică (e sarciă) icii eergeici su urmăorii: Puerea cosumaă e la sursă: P E a ieş - î circuiul e ieşire (cel care coează, peru că puerea cosumaă î circuiul e irare - P E - ese eglijabilă); i r p i r Efecul uil: la ieşire se obţi semalele ieş cos şi cos puerii ese Raameul: u oaţiile: o o P U ef P P a ef u Uieş U max Uieş E a max U, rezulă că efecul uil ese: P ieş ieş ieş, şi cum expresia u - coeficie e uilizare a esiuii e alimeare; E ieş U ieş ieş ieş g - facorul e formă (araă abaerea e la siusoia armoică), rezulă g Observaţie: Fucţia g ese abelaă De exemplu, g ; g (se poae observa că ese escrescăoare) Rezulă că valoarea maximă a raameului (%) se obţie peru, şi g, aică peru Dar î aceasă siuaţie elemeul aciv ese bloca î permaeţă, eci ARFP u lucrează Valoarea % a raameului ese rezulaul eeermiării care rezulă i efiiţia sa De asemeea, rebuie subliia (îcă o aă) fapul că corespue fucţioării î clasa B Î pracică se lucrează cu, valoarea raameului fii e 7 8% De exemplu, acă P u W şi, 7, rezulă Pu P 4W Piererile P P Pu 4W se isipă pe elemeul aciv (îcălziu-l), care e aceea rebuie proieca asfel îcâ să supore î siguraţă coiţiile (esul e grele) e lucru Dire elemeele care iflueţează fucţioarea ARFP, se meţioează câeva: Variaţia ivelului semalului e irare şi a esiuii e polarizare E p, ambele cu implicaţii asupra ughiului e coucţie, ; Moificarea impeaţei circuiului e aapare, Z a ; Variaţia esiuii e alimeare, E a, care arage upă sie moificarea i ieş, şi î coseciţă şi a esiuii u ieş 6

6 SABAEA ARFP sabiliaea se poae maifesa î mai mule mouri, ca: Sabilirea e regimuri iferie e la o cuplare la ala; Auomoulaţii aleaoare ale semalului la ieşire; Saluri bruşe ale semalului e ieşire, eşi semalul e irare variază le; Apariţia zgomoelor la ieşire câ semalul e irare ese ul auzele po fi uele i urmăoarele: Reacţii poziive mari aorae uor cuplaje parazie; aliae precară a coecicii; Reacţie ermică poziivă î elemeul aciv (ambalare ermică); Moificarea reacaţelor proprii ale elemeului aciv î fucţie e semal (îeosebi la semicoucoare) Acese aomalii po fi escoperie î mai mule mouri, ca e exemplu: orol vizual al semalului e ieşire şi compararea sa cu semalul e irare; Observarea specrului la ieşire; Urmărirea compoeei coiue pri elemeul aciv (acă apar saluri bruşe e cure, rezulă că exisă srăpugeri iere) E a E a ieş şoc s ircui (oscila) e aapare Z S Ex a) b) ircui aapor p EA p X N 4 4 X N E a a a) schema b) forme e uă c) ) c) ) Fig 64 ARFP cu razisor bipolar Pri euroiare se îţelege euralizarea reacaţei proprii ire ieşire şi irare, ale cărei efece po fi: Reacţie poziivă e la ieşire la irare; recerea semalului e irare spre ieşire câ elemeul aciv ese bloca 64

X N aulează efecul eori al capaciăţii p â se îeplieşe coiţia X N p, puea ese î echilibru 64 SUMAREA PUER EEMENEOR AVE Su posibile căi: oecarea elemeelor acive pe o sarciă comuă, î paralel (figura 65a) sau î coraimp (figura 65b); Folosi porţi e ivizare/sumare (figura 65c), cu observaţia că aces mo e lucru presupue că ifereţa e fază îre semalele ce se sumează ese ulă (irări sifazice); Sumarea î spaţiu, îr-u puc fix (figura 65) ieş EA ieş ieş Z a ieş EA EA EA a) b) Za rare ARFP eşire E Divizor c) ) Fig 65 Sumarea puerii la ieşirea AFRP a) coecarea elemeelor acive î paralel b) uilizarea cofiguraţiilor î coraimp c) uilizarea ivizoarelor/sumaoarelor ) sumarea spaţială, îr-u puc impus Î figura 66 ese prezea u exemplu pracic e ARFP cu N75 (razisor p e puere) eş 4 4 f MHz U ir,56,pf - rimer cu aer 5Ω 5 7 F - polieser 49pF - rimer cu aer R ARFP Fig 66 Sumaor R 6 V 7 4 5 6 pf - ceramic R, 5 ; R - peliculă e carbo sp u,5mm pe bob mm bobiă e şoc; sp u,7mm pe i 6mm 4 5sp u,5mm pe mm V 4V max 65V E 65

65 APAŢ 65 Î figura 67 se preziă schema uui ARF, î care se cuosc urmăoarele: V,8V, R 5, R, R, R S 5, 8H,, H, 47F, pf, 8pF 4 V i R R osierâ că pe uraa coucţiei razisorul ese saura, să se eermie ampliuiea esiuii î colecorul razisorului şi raameul amplificaorului Rezolvare um razisorul u are baza prepolarizaă (egaivaă) î cc, rezulă că î ipoeza că semalul e irare ese siusoial, ughiul e coucţie va fi (sau, echivale, o off ) De asemeea, cosierâ că pe uraa coucţiei esiuea î colecor ese siusoială, rezulă urmăoarea expresie a aceseia: Vo Vm si ; v Vo ; Valoarea meie a esiuii (î colecor) v () ese V, eoarece colecorul ese lega galvaic la esiuea e alimeare (î cc reziseţa bobiei, R ese eglijabilă), ca î figura 67b Rezulă că v V V R a) b) Fig 67 a) Schema ARF; b) Schema echivaleă cosierâ razisorul saura m V V si V V V V V o m Bilaţul puerilor: Puerea absorbiă (î cc) e la sursă: P V Disipaă pe razisor: P Vo (piererile aorae comuaţiei su eglijae) Disipaă pe sarciă (uilă): Psarc P P V Vo Psarc Vo Raameul: P V cc V o 4 o R S V v S () V m v () i V o off Filru + Sarcia 66

65 Î figura 68a ese reprezeaă schema uui ARFP, iar î figura 68b formele e uă ale semalului e irare v i, ale cureului e colecor i şi ale esiuii v E Şiiu-se că c,ma elemeele şi su fără piereri (ieale), că circuiul lucrează la rezoaţă, mh, coesaoarele o şi i au reacaţe eglijabile la frecveţa e lucru (su e ipul,5 ) şi că uraa e coucţie a razisorului ese s iar o, se cere: a) Schema echivaleă î ca; b) Ughiul e blocare, off ; c) Ughiul e coucţie, ; ) Frecveţa f i a semalului e irare, v i ; e) Valoarea capaciăţii, cu aproximarea ; f) Dacă reziseţa e sarciă are valoarea R S k şi aproximâ ampliuiea armoicii fuameale a cureului i egală cu ampliuiea impulsului corespuzăor, să se eermie ampliuiea esiuii V S g) Puerea meie isipaă pe razisor v i V i V cc o off i o c v i i R R B R S v E [V] R 5 V BB, a) b) Fig 68 a) Schema ARFP; b) Formele e uă ale semalelor Rezolvare Schema echivaleă a circuiului e ieşire î ca ese prezeaă î figura 69 off o o off c R S f f i i i MHz,5 Fig 69 s Schema echhivaleă î ca a ARFP Di ipoeză rezulă că circuiul acora are frecveţa e rezoaţă um F 4 f 4 i 67 o off 5pF i fi

6 5 Q R S 5 5 esiuea pe sarciă ese: V R,mA k V P v E S off S, i V,V,lmA mw o Esa c 65 ARFP-ul i figura 69a are uraa e coucţie o off o s, razisorul lucrează î regim e comuaţie (saura/bloca): sa ma, VE sa,v Să se calculeze puerea meie isipaă pe razisor, î ouă cazuri ale frecveţei semalului e irare: f i khz şi f i 5kHz P f f i i i khz P 5kHz P f i P ve 6 6 f off i sa o V Esa s Hz s 5 Hz f o i sa V Esa A,V 4 mw off A,V,5mW o 68