Se cere determinarea caracteristicilor geometrice pentru secţiunea antisimetrică din figura de mai

Σχετικά έγγραφα
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

REZISTENŢA MATERIALELOR NOŢIUNI FUNDAMENTALE ŞI APLICAŢII * *

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

sin d = 8 2π 2 = 32 π

MULTIMEA NUMERELOR REALE

I. ANDREESCU ŞT. MOCANU PROBLEME DE REZISTENŢA MATERIALELOR

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

REZISTENŢA MATERIALELOR NOŢIUNI FUNDAMENTALE ŞI APLICAŢII *

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE

MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 14. Asamblari prin pene

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Integrale cu parametru

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

GABRIEL GH. JIGA CULEGERE DE TESTE GRILĂ DE REZISTENȚA MATERIALELOR PENTRU EXAMENE ȘI CONCURSURI

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3


Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Algebra si Geometrie Seminar 9

RĂSUCIREA (TORSIUNEA)

TORSIUNEA BARELOR DREPTE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Punţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Integrala nedefinită (primitive)

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Compendiu de Rezistenţa Materialelor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 1 Şiruri de numere reale

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 4 Serii de numere reale

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

1. INTRODUCERE Ce ar trebui să ne reamintim

riptografie şi Securitate

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Capitolul 17. Asamblari cu strângere proprie

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Subiecte Clasa a VIII-a

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Tema: şiruri de funcţii

REZERVOARE DIN BETON ARMAT ŞI PRECOMPRIMAT

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

3.5. Forţe hidrostatice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

3. ARCURI [1, 2, 4, 6, 8, 10, 14]

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

R E Z I S T E N Ţ A M A T E R I A L E L O R

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

Integrale generalizate (improprii)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

Subiecte Clasa a VII-a

Cercul lui Euler ( al celor nouă puncte și nu numai!)

Transcript:

Seminr 7. Crcteristici geometrice l suprfeţe plne II.. Secţiune compusă cu profile lminte jos: Se cere determinre crcteristicilor geometrice pentru secţiune ntisimetrică din figur de mi fig.1 Poziţi centrului de greutte secţiunii se găseşte chir l intersecţi celor două xe de ntisimetrie y şi z; nemifiind esre lte clcule, se trece direct l determinre momentelor de inerţie xile, pentru cre se folosesc formulele lui Steiner precum şi vlorile pre-clculte din tbelele cu profile lminte stndrdizte (fig.). fig. Obs. Se cordă tenţie modului de notre l xelor sistemului de rerinţă utilizt în tbele, sistem cre de cele mi multe ori (inclusiv czul de ftă), nu coincide cu cel din problemă. Se fc trnsformările esre pentru sigurre omogenităţii dimensionle expresiilor de clcul. 1

Se determină momentele de inerţie xile: cm mm cm mm cm mm 60 Iz = 1, 10 + 1,7 10 0,8 10 + + = 6,96 10 mm ; 1 60 Iy = 1, 10 + 1,7 10 ( 0,8 10) + = 1, 10 mm. 1 Pentru un profil lmint cornier, momentul de inerţie centrifugl în rport cu propriile xe (fig.), se clculeză cu relţi: I1 I Izy sin, în cre I 1, I reprezintă momentele de inerţie principle le profilului cornier, ir β, unghiul de înclinre l 0 xelor principle de inerţie (în czul de fţă β= ). (7.1) = β (7.) Prin substituire se obţine momentul de inerţie centrifugl pentru întreg secţiune compusă, stfel: ( ), 0,8 10 0 Izy = sin 1,7 10 8, 8, +, = 1, 18 10 mm. ( ) ( ) Se determină momentele de inerţie principle şi poziţi xelor principle de inerţie, stfel: ( ) 0 tg 11, ; 1 1, 18 10 α= α= 6,96 10 1, 10 α = = 0 0 0 90 11, 78, 67, 6,96 10 + 1, 10 1 I1, = ± 6,96 10 1, 10 + 1, 18 10 I = 1, 10 mm ; I = 6,66 10 mm. 1 ( ) ( ) (7.) (7.) 6. Solicitre de întindere / compresiune centrică 6.1 Introducere Presupunând însuşite modlităţile de estimre vriţiei în lungul tronsonelor vlorii orturilor secţionle, precum şi metodele de clcul crcteristicilor geometrice le secţiunii structurilor în discuţie, se studiză lgoritmii de clcul în cee ce priveşte trtre problemelor din Rezistenţ Mterilelor din punctul de vedere l solicitării xil-centrice de întindere su compresiune (vezi curs ). Obiectivul cestui seminr este de descrie şi exemplific metode de rezolvre problemelor legte de dimensionre din diverse puncte de vedere, în czul solicitării de întindere / compresiune centrică. Vor fi dobândite competențe de stbilire și determinre cntittivă vlorilor corecte le crcteristicilor geometrice corespunzătore schemei de clcul dte, în scopul utilizării cestor în cdrul treptelor ulteriore le lgoritmului generl de rezolvre l unei probleme de Rezistenț Mterilelor. Durt medie de studiu individul pentru cestă prezentre este de circ 60 de minute.

6. Exemple de clcul 6..1 Dimensionre din condiţi de rezistenţă Se cere dimensionre tirntului din sistemul de bre cu trei rticulţii din figur, secţiune cestui fiind de formă inelră, cu relţi de legătură între dimetre D/d= 1,(fig.). Mterilul din cre este confecţiont tirntul dmite o tensiune mximă σ = 160N /mm. fig. Se porneşte rţionmentul de l relţi legii de distribuţie pe secţiune ortului unitr norml (curs ), stfel: N σ=, (7.) A prin prticulrizre l problem de fţă obţinându-se relţi de dimnsionre l întindere / compresiune din condiţi de rezistenţă: N A = ; (7.6) σ în cre: A - ri esră suprfeţei secţiunii trnsversle brei dimensionte; N - forţ l cre se fce clculul (depinde de dtele iniţile le problemei); σ - tensiune mxim dmisibilă mterilului utilizt. În czul de fţă, forţ l cre se dimensioneză este chir forţ xilă de l nivelul tirntului -, stfel: Σ M1 = 0, 180 V + 0 = 0 V = N = 0kN. (7.7) Prin înlocuire în relţi (7.6) se obţine: kn N 0 10 A 17mm, = = (7.8) 160 ri ectivă, scrisă sub formă literlă su simbolică, fiind de form: π D= 1,d π A = ( D d ) = ( 1,d) d A = 0,6d. Punând condiţi c A = A (l limită), se obţine: (7.9)

d 17 = = 6,0mm; 0, 6 D= 1,d D = 6,0 1, = 7,6mm, (7.10) prin justre convenbilă, se doptă mărimile finle: D = 76mm; (7.11) d = 6mm. Obs. Dimensiunile golurilor se micşoreză, în cz contrr părând slăbiri suplimentre le secţiunii. Nici un clcul nu se ectueză fără verificre în prelbil omogenităţii dimensionle expresiei! 6.. Dimensionre din condiţi de rigiditte Se cere dimensionre brei supusă cţiunii unei forţe concentrte P = 00dNdin figur de mi jos; secţiune brei este de formă circulră plină, mterilul utilizt este oţel cu modulul de elsticitte longitudinl E=,1 10 N/mm, dormţi specifică mxim dmisibilă l întindere fiind ε = 0, 0%. fig. Se porneşte de l expresi lungirii specifice în czul brelor supuse l solicitre de întindere (curs ), stfel: N ε=, (7.1) EA de unde se deduce formul de dimensionre l întindere / compresiune din condiţi de rigiditte: N A = ; (7.1) E ε în cre: A - ri esră suprfeţei secţiunii trnsversle brei dimensionte; N - forţ l cre se fce clculul (depinde de dtele iniţile le problemei); ε - dormţi specifică mxim dmisibilă impusă. Prin înlocuire directă în relţi (7.1), se obţine: Punând condiţi c A A = A dn N 00 10 = A =,1 10 0,0/100 (l limită), se obţine: 7,6mm. (7.1)

se doptă d = 8mm. d 7,6 π = 7, 6 d = = 7, 79mm, π (7.1) Temă de control T1 Se cere clculul crcteristicilor geometrice pentru secţiune din figur de mi jos (este esră prcurgere lgoritmului complet de clcul): T Se cere dimensionre tirntului 1- din cdrul cu trei rticulţii din figur de mi jos ( =?); σ = 10N /mm.

T Se cere dimensionre brei dublu rticulte din figur de mi jos, solicittă xil centric de o forţă P = 188kN, secţiune fiind lcătuită din două pltbnde hxb, mterilul utilizt fiind oţel cu E =,1 10 N/mm. Dormţi specifică mxim prescrisă, din dtele iniţile le problemei, este de ε = 0, 0%. T1 T T Sugestii de rezolvre și răspunsuri y G zy 1 60 8 = = 16,97mm; 60 8 + 7,6 10 60 8 6 Iz = I1 = + 60 8( 16,97) + 80,1 10 + 7,6 10 16,97 = 1,7 10 mm ; 1 860 Iy = I = + 8, 9 10 =, 9 10 mm ; 1 I = 0; α = 0. Σ M = 0, V 8, + = 0 V= N = 9kN; 1 1 1 9 10 10 A = = 78, mm ; A = 0, 0, = 0,88 ; 78, = = 9,8mm; 0,88 dopt = 0mm. A = = 8, 1mm ; h= 8b A = b h = 16b ; 188 10,1 10 0,0 /100 8.1 b = = 11,8mm; 16 dopt b = 1mm, h = 1 8 = 96mm. 6