METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

METODE NUMERICE: Laborator #7 Calculul valorilor proprii si vectorilor proprii prin metodele puterii. Metoda Householder

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare

Cap2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode iterative

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 4 Serii de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Sisteme liniare - metode directe

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Integrala nedefinită (primitive)

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode iterative nestaţionare (semiiterative)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Subiecte Clasa a VII-a

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 1 Şiruri de numere reale

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ecuatii trigonometrice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Analiză matricială şi condiţionarea unui. sistem liniar

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Cap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Criptosisteme cu cheie publică III

Algebra si Geometrie Seminar 9

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

, m ecuańii, n necunoscute;

Curs 2 Şiruri de numere reale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

CURS 11. Rădăcină unei ecuatii: Cum se defineste o rădăcină aproximativă?

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Subiecte Clasa a VIII-a

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Integrale cu parametru

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

PROBLEME DE VALORI ŞI VECTORI PROPRII

Subiecte Clasa a VIII-a

Noţiuni introductive

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Dreapta in plan. = y y 0

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

V O. = v I v stabilizator

sistemelor de algebrice liniarel

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE


6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Calculul valorilor proprii

riptografie şi Securitate

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Transcript:

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare Titulari curs: Florin Pop, George-Pantelimon Popescu Responsabil Laborator: Mădălina-Andreea Grosu Obiective Laborator. Motivaţie În urma laboratorului studentul va fi capabil să rezolve sisteme de ecuaţii liniare utilizând metode iterative, să observe diferenţele dintre metodele directe şi iterative. Metodele exacte de rezolvare a sistemelor de ecuaţii liniare, având complexitate O(n 3 ), au aplicabilitate limitată la ordine de sisteme ce nu depăşesc 1000. Pentru sisteme de dimensiuni mai mari se utilizează metode cu complexitate O(n 2 ) într-un singur pas de iteraţie. Acestea utilizează relaţii de recurenţă, care prin aplicare repetată furnizează aproximaţii cu precizie controlată a soluţiei sistemului. Noţiuni teoretice La metodele iterative se încearcă transformarea sistemului Ax = b la forma x = Gx + c. Pornindu-se cu o aproximaţie iniţială x (0) a soluţiei se generează, folosind o relaţie de recurenă de forma: unde x (0), x (1),..., x (p),... sunt aproximările soluţiei; G reprezintă matricea de iteraţie a sistemului; c reprezintă vectorul de iteraţie. x (p+1) = Gx (p) + c (1) O metodă este convergentă dacă este stabilă şi consistentă. Condiţia necesară şi suficientă de convergenţă este: ρ(g) < 1 (2) unde ρ(g) = max( λ 1, λ 2,..., λ n ) reprezintă raza spectrală a matricei de iteraţie G şi λ i, i = 1 : n reprezintă valorile proprii ale matricei. Metodele iterative se bazează pe descompunerea matricei A sub forma A = N P. Atunci sistemul devine (N P )x = b x = N 1 P x + N 1 b 1

de unde rezultă relaţia de recurenţă de unde putem identifica G = N 1 P şi c = N 1 b. x (p+1) = N 1 P x (p) + N 1 b (3) Se partiţionează matricea A punând în evidenţă o matrice diagonală D, o matrice strict triunghiular inferioară L şi o matrice strict triunghiular superioară U: A = D L U. (4) Metoda Jacobi În metoda Jacobi se aleg: N = D P = L + U G J = D 1 (L + U) Soluţia sistemului se poate scrie sub forma: x (p+1) i = b i n j=1 a ijx (p) j ; i j (5) a ii Metoda Gauss-Seidel La această metodă se alege: N = D L P = U G GS = (D L) 1 U Soluţia sistemului se poate scrie sub forma: x (p+1) i = b i i 1 j=1 a ijx (p+1) j n j=i+1 a ijx (p) j (6) a ii Metoda suprarelaxării Pentru găsirea unei descompuneri cât mai rapid convergente se introduce parametrul de relaxare ω: de unde obţinem: N(ω) = (1 ω)n P (ω) = P ωn A = N P = N ωn P + ωn = (1 ω)n (P ωn) = N(ω) P (ω) G(ω) = N 1 (ω)p (ω) = N 1 1 ω (P ωn) = N 1 ωi n 1 ω Facultatea de Automatică şi Calculatoare, UPB Pagina 2 din 6

Condiţia de stabilitate impune ω (0, 2). În practică se face o altă alegere, astfel: N(ω) = 1 ω D L, P (ω) = ( 1 ω 1)D + U, G ω = (D ωl) 1 [(1 ω)d + ωu Soluţia sistemului se poate scrie sub forma: x (p+1) i Dacă se alege ω = 1 metoda Gauss-Seidel. = ω b i i 1 j=1 a ijx (p+1) j n j=i+1 a ijx (p) j + (1 ω)x (p) i (7) a ii Probleme rezolvate 1. Să se rezolve sistemul folosind metoda Gauss-Seidel: 4x 1 + x 2 x 3 = 3 2x 1 + 7x 2 + x 3 = 19 x 1 3x 2 + 12x 3 = 31 (8) Soluţie: Scriem formulele de recurenţă x (k+1) 1 = 1/4x (k) 2 + 1/4x (k) 3 + 3/4 x (k+1) 2 = 2/7x (k) 1 1/7x (k) 3 + 19/7 x (k+1) 3 = 1/12x (k) 1 + 1/4x (k) 2 + 31/12 Dacă alegem x (0) 1 = x (0) 2 = x (0) 3 = 0 obţinem următoarele rezultate: k x (k) 1 x (k) 2 x (k) 2 0 0 0 0 1 0.75 2.50 3.15 2 0.91 2.00 3.01 3 1.00 2.00 3.00 4 1.00 2.00 3.00 (9) (10) Soluţia exactă este: x 1 = 1, x 2 = 2, x 3 = 3. 2. Folosiţi metoda Jacobi pentru a aproxima soluţia sistemului: 5x 1 2x 2 + 3x 3 = 1 3x 1 + 9x 2 + x 3 = 2 2x 1 x 2 7x 3 = 3 (11) Soluţie: Scriem formulele de recurenţă Alegând x (0) 1 = x (0) 2 = x (0) 3 = 0 x 1 = 1/5 + 2/5x 2 3/5x 3 x 2 = 2/9 + 3/9x 2 1/9x 3 (12) x 3 = 3/7 + 2/7x 2 1/7x 3 Facultatea de Automatică şi Calculatoare, UPB Pagina 3 din 6

n 0 1 2 3 4 5 6 7 x 1 0.000 0.200 0.146 0.192 0.181 0.185 0.186 0.186 x 2 0.000 0.222 0.203 0.328 0.332 0.329 0.331 0.331 x 3 0.000 0.429 0.517 0.416 0.421 0.424 0.423 0.423 3. Fie sistemul Ax = b, A R 2 2, x, b R 2, A = [ 2 2 1 3 (13). Matricea A nu este diagonal dominantă pe linii. În aceste condiţii este convergentă metoda Gauss-Seidel? Soluţie: Se determină matricea [ de iteraţie a [ sistemului pentru metoda [ Gauss-Seidel, G GS. 2 0 0 0 0 2 A = D L U D =, L =, U = 0 3 1 0 0 0 Atunci: [ 1 [ [ G GS = (D L) 1 3 0 0 2 3 0 U = == 1 1 2 0 0 6 1 2 det (λi G GS ) = λ 1 0 λ 1 = 0 λ(g GS) = {0, 1 3 } şi ρ(g GS) = 1 3 < 1. 3 metoda Gauss-Seidel este convergentă. [ 0 2 0 0 = [ 0 1 0 1 3. Probleme Propuse Problema 1 Matricea sistemului liniar 2x + y + z = 4 x + 2y + z = 4 x + y + 2z = 4 (14) nu este strict diagonal dominantă. În aceste condiţii este convergentă: 1. Metoda Jacobi 2. Metoda Gauss-Seidel? Dacă da, calculaţi soluţia iterativă la pasul 3. Alegeţi voi aproximaţia iniţială. Problema 2 Fie sistemul Ax = b, A R 2 2, b R 2, cu A = iteraţie Jacobi. [ 2 1 1 2. Determinaţi raza spectrală a matricei de Facultatea de Automatică şi Calculatoare, UPB Pagina 4 din 6

Problema 3 Fie o matrice A R n n tridiagonală 1 şi sistemul de ecuaţii Ax = b, cu b, x R n. Scrieţi o funcţie OCTAVE care rezolvă sistemul de ecuaţii prin metoda iterativă Jacobi. 1 function x = soljacobi(a,b,x0,tol,maxiter) 2 % Rezolvarea sistemului Ax=b folosind metoda Jacobi 3 % Intrari: 4 % A - matricea sistemului 5 % b - vectorul termenilor liberi 6 % x0 - aproximatia intiala a solutiei 7 % tol - precizia determinarii solutiei 8 % maxiter - numarul maxim de iteratii permis 9 % Iesiri: 10 % x - solutia sistemului 11 12 % code goes here 13 14 endfunction Listing 1: soljacobi.m Problema 4 Să se implementeze o funcţie OCTAVE care rezolvă un sistem liniar de ecuaţii folosind metoda iterativă Gauss-Seidel. Funcţia va avea semnătura: 1 function x = solgaussseidel(a,b,x0,tol,maxiter) 2 % Rezolvare sistem cu Gauss-Seidel 3 % Intrari: 4 % A - matricea sistemului 5 % b - vectorul termenilor liberi 6 % x0 - aproximatia intiala a solutiei 7 % tol - precizia determinarii solutiei 8 % maxiter - numarul maxim de iteratii permis 9 % Iesiri: 10 % x - solutia sistemului 11 12 % code goes here 13 14 endfunction Listing 2: solgaussseidel.m 1 http://en.wikipedia.org/wiki/tridiagonal_matrix Facultatea de Automatică şi Calculatoare, UPB Pagina 5 din 6

Problema 5 Să se implementeze o funcţie OCTAVE care rezolvă un sistem liniar de ecuaţii folosind metoda suprarelaxării. Funcţia va avea următoarea semnătură: 1 function [ x, flag = sor(a, x, b, w, max_it, tol) 2 % 3 % [ x, flag = sor(a, x, b, w, max_it, tol) 4 % 5 % Metoda Suprarelaxarii 6 % Functia rezolva sisteme liniare Ax=b folosind metoda suprarelaxarii 7 % Input: 8 % A - matricea sistemului 9 % x - aproximarea intiala a sistemului 10 % b - vectorul termenilor liberi 11 % w - factorul de relaxare 12 % max_it - numarul maxim de iteratii 13 % tol - toleranta 14 % Output: 15 % x - solutia sistemului 16 % flag - 0 = a fost gasita o solutie / 1 = metoda nu converge pentru max_it 17 18 % code goes here 19 20 endfunction Listing 3: sor.m Să se testeze funcţia folosind diferite valori pentru ω. Facultatea de Automatică şi Calculatoare, UPB Pagina 6 din 6