Sisteme liniare - metode directe

Σχετικά έγγραφα
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode directe pentru sisteme de ecuaţii liniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode directe pentru sisteme de ecuaţii liniare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Cap.2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)

Curs 4 Serii de numere reale

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 1 Şiruri de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

riptografie şi Securitate

Lucian Maticiuc CURS I II. 1 Matrice şi determinanţi. Sisteme de ecuaţii liniare. 1.1 Matrice şi determinanţi

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...

Criptosisteme cu cheie publică III

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Rezolvarea sistemelor liniare determinate

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode directe (II)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

METODE NUMERICE: Laborator #7 Calculul valorilor proprii si vectorilor proprii prin metodele puterii. Metoda Householder

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VII-a

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

MARCAREA REZISTOARELOR

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

V O. = v I v stabilizator

Curs 2 Şiruri de numere reale

Principiul incluziunii si excluziunii. Generarea şi ordonarea permutărilor. Principiul porumbeilor. Pri

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Metode Numerice Curs I Introducere. Ion Necoara

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu


RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Calculul valorilor proprii

Nicolae Cotfas ELEMENTE DE EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN BUCUREŞTI

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Lucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.

, m ecuańii, n necunoscute;

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Sisteme de ecuaţii diferenţiale

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

1.4 Schimbarea bazei unui spaţiu vectorial

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Cap2. Sisteme de ecuaţii algebrice liniare - metode iterative

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Ecuatii trigonometrice

Problema celor mai mici pătrate

Gheorghe PROCOPIUC PROBLEME DE ALGEBRĂ LINIARĂ GEOMETRIE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

sistemelor de algebrice liniarel

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Algebra si Geometrie Seminar 9

Transcript:

Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K n 1 trebuie determinat, sau scris pe componente a 11 x 1 + a 12 x 2 + + a 1n x n = b 1 (E 1 ) a 21 x 1 + a 22 x 2 + + a 2n x n = b 2 (E 2 ) (2).. a n1 x 1 + a n2 x 2 + + a nn x n = b n (E n ) 1.1 Eliminare gaussiană cu pivotare parţială Metoda este dată de algoritmul 1. 1.2 Eliminare gaussiană cu pivot scalat pe coloană O tehnică care micşorează eroarea şi preîntâmpină anularea flotantă este pivotarea parţială cu pivot scalat pe coloană. Definim la început un factor de scară pentru fiecare linie s i = max a ij or s i = j=1,n n a ij. j=1 1

Algoritmul 1 Rezolvă sistemul Ax = b prin metoda eliminării a lui Gauss Intrare: Matricea extinsă (a ij ), i = 1, n, j = 1, n + 1 Ieşire: Soluţiile x 1,..., x n sau un mesaj de eroare {Eliminare} 1: for i := 1 to n 1 do 2: Fie p cel mai mic întreg i p n, a pi 0 şi a pi = max i j n a ji 3: if p then 4: mesaj ( soluţie unică ); STOP 5: end if 6: if p i then 7: (E p ) (E i ) 8: end if 9: for j := i + 1 to n do 10: m ji := a ji /a ii ; 11: (E j m ji E i ) (E j ); 12: end for 13: end for 14: if a mn = 0 then 15: mesaj ( soluţie unică ); STOP 16: end if {Substituţie inversă} 17: x n := a n,n+1 /a nn ; 18: for i :=[ n 1 downto 1 do ] n 19: x i = a i,n+1 a ij x j /a ii ; j=i+1 20: end for 21: Returnează (x 1,..., x n ) {succes} STOP. 2

Dacă există un i a.î. s i = 0, matricea este singulară. Paşii următori vor stabili interschimbările care se vor face. La al i-lea pas vom găsi cel mai mic întreg p, i p n, a.î. a pi s p a ji = max i j n s j şi apoi, (E i ) (E p ). Scalarea ne garantează că cel mai mare element din fiecare coloană are înainte de comparaţiile necesare pentru schimbare mărimea relativă 1. Scalarea se realizează doar în comparaţii, nu efectiv în matrice, astfel că împărţirea cu factorul de scalare nu produce nici o eroare de rotunjire. 2 Descompunere (factorizare) LUP Ideea din spatele descompunerii LUP este de a găsi 3 matrice pătratice de ordinul n L, U şi P astfel încât unde P LU (3) L este o matrice triunghiulară inferior; U este o matrice triunghiulară superior; P este o matrice de permutare. Tripletul (L,U,P) se va numi descompunere LUP a matricei A. Orice matrice nesingulară posedă o astfel de descompunere. Sistemul se poate rezolva astfel Ax = b (4) Ax = b LUx = P b Ly = P b Ux = y, (5) deoarece Ax = P 1 LUx = P 1 Ly = P 1 P b = b. (6) Având descompunerea LUP sistemul se poate rezolva cu algoritmul 2. 3

Algoritmul 2 Rezolvă sistemul Ax = b având descompunerea LUP Intrare: Matricele L, U, vectorul b, vectorul de permutare π, toate de dimensiune n Ieşire: Soluţiile x 1,..., x n 1: for i := 1 to n do 2: y i := b π[i] i 1 j=1 l ijy j ; 3: end for 4: for i :=[ n downto 1 do ] n 5: x i = y i u ij x j /u ii ; 6: end for j=i+1 Observaţie. Am presupus că matricea P este reprezentată prin vectorul π. Procedura care urmează (algoritmul 3) calculează descompunerea LUP. Ea reprezintă P ca un vector π, iar L şi U sunt calculate în locul lui A, adică la terminare { lij, pentru i > j, a ij = u ij, pentru i j. Algoritmul 3 Descompunere LUP Intrare: Matricea A, de dimensiune m Ieşire: Matricele L, U şi P, toate de dimensiune m p = 1 : m; for k := 1 to m 1 do {Pivotare} Alege i k care maximizeaza u ik ; A k,: A i,: ; {interschimbare} p k p i ; lin := i + 1 : m; {Calculez complementul Schur} A lin,k := A lin,k /A k,k ; A lin,lin := A lin,lin A lin,k A k,lin ; end for Extrage L, U, generează P ; 4

Exemplu. Să se calculeze descompunerea LUP a matricei 2.0000 0 2.0000 0.6000 3.0000 3.0000 4.0000-2.0000-1.0000-2.0000 3.4000-1.0000 Calculele decurg astfel >> [l,u,p]=lup(a) interschimb liniile 1 şi 3 3.0000 3.0000 4.0000-2.0000 2.0000 0 2.0000 0.6000-1.0000-2.0000 3.4000-1.0000 calculez complementul Schur 0.6000 3.0000 4.0000-2.0000 0.4000 0 2.0000 0.6000-0.2000-2.0000 3.4000-1.0000-0.2000-1.0000 4.2000-0.6000 interschimb liniile 2 şi 3 5

-0.2000-1.0000 4.2000-0.6000 calculez complementul Schur -0.2000 0.5000 4.2000-0.6000-0.2000 0.5000 4.0000-0.5000 interschimb liniile 3 şi 4-0.2000 0.5000 4.0000-0.5000 calculez complementul Schur -0.2000 0.5000 4.0000-0.5000 0.6000 0 0.4000-3.2000 6

-0.2000 0.5000 4.0000-0.5000 0.6000 0 0.4000-3.0000 Rezultatele finale sunt l = 1.0000 0 0 0 0.4000 1.0000 0 0-0.2000 0.5000 1.0000 0 0.6000 0 0.4000 1.0000 u = p = 0-2.0000 0.4000-0.2000 0 0 4.0000-0.5000 0 0 0-3.0000 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 verificare: >> disp(l*u) 2.0000 0.0000 2.0000 0.6000-1.0000-2.0000 3.4000-1.0000 3.0000 3.0000 4.0000-2.0000 >> disp(p*a) 2.0000 0.0000 2.0000 0.6000-1.0000-2.0000 3.4000-1.0000 3.0000 3.0000 4.0000-2.0000 7

3 Descompunere (factorizare) Cholesky O matrice hermitiană şi pozitiv definită se poate factoriza sub forma LL sau R R, unde L este o matrice triunghiulară inferior, iar R este triunghiulară superior. Pentru algoritm a se vedea notele de curs sau algoritmul 4. Algoritmul 4 Descompunere Cholesky Intrare: Matricea A, hermitiană şi pozitiv definită Ieşire: Matricea R, triunghiulară superior R := A; for k := 1 to m do for j := k + 1 to m do R j,j:m := R j,j:m R k,j:m R k,j /R k,k end for R k,k:m := R k,k:m / R k,k end for 4 Probleme Problema 1 Implementaţi eliminarea gaussiană cu pivotare parţială sau scalată pe coloană (la alegere) în MATLAB. Problema 2 Să se implementeze descompunerea LUP. Să se scrie rutine pentru rezolvarea unui sistem folosind descompunerea LUP. Problema 3 Generaţi sisteme cu matrice aleatoare nesingulare ce au soluţia [1,..., 1] T. Rezolvaţi-le cu eliminare gaussiană şi descompunere LUP. Problema 4 Să se scrie rutine pentru descompunerea Cholesky a unei matrice hermitiene şi pozitiv definite şi rezolvarea unui sistem cu o astfel de matrice prin descompunere Cholesky. Testaţi rutinele pentru matrice generate aleator şi sisteme cu matrice aleatoare, dar cu soluţie cunoscută. 8

Problema 5 Rezolvaţi sistemul 1 0 0... 1 1 1 0... 1 1 1 1... 1 1 1 1 1... 1 x =........ 1... 1 1 1 2 1 0 1. n + 2 prin descompunere LUP şi QR. Ce se observă? Explicaţi. 5 Probleme suplimentare Problema 6 Scrieţi rutine pentru descompunerea LUP in care permutarea sa se facă fizic şi logic (cu vectori de permutări) şi comparaţi timpii de execuţie al ambelor variante pentru sisteme cu dimensiunea între 100 şi 300. 9