IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Σχετικά έγγραφα
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 4 Serii de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Circuite electrice in regim permanent

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Subiecte Clasa a VII-a


SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Integrala nedefinită (primitive)

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

MARCAREA REZISTOARELOR

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL


Ecuatii trigonometrice

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Curs 1 Şiruri de numere reale

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Subiecte Clasa a VIII-a

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

1.11 Rezolvarea circuitelor de curent continuu Metoda teoremelor lui Kirkhhoff

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

V O. = v I v stabilizator

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Stabilizator cu diodă Zener

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Curs 2 Şiruri de numere reale

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

riptografie şi Securitate

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

8 Intervale de încredere

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

CAPITOLUL 1 TEOREMELE LUI KIRCHHOFF

z a + c 0 + c 1 (z a)

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

Tratarea numerică a semnalelor

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Transformări de frecvenţă

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Transcript:

V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele interpretari experimentale: raportul de transformare al tensiunilor la functionarea in gol valoarea reciproca a admitantei de transfer la functionarea in scurtcircuit; valoarea reciproca a impedantei de transfer la functionarea in gol; raportul de transformare al curentilor la functionarea in scurtcircuit. c) arimi caracteristice ale cuadripolilor: impedanta primara de mers in gol: impedanta primara de scurtcircuit: isc impedanta secundara de mers in gol: impedanta secundara de scurtcircuit:

sc d) Parametrii impedanta si cuadripolului: aca parametrul fundamental este diferit de zero ecuatiile fundamentale ale cuadripolului se pot explicita in raport cu tensiunile, si se obtine urmatoarea forma a ecuatiilor cuadripolilor liniari si pasivi: si, unde: ; e) Parametrii admitanta ai cuadripolului. aca parametrul fundamental este diferit de zero, in ecuatiile fundamentale se pot explicita curentii,, obtinându-se sistemul de ecuatii: 3.. () Sa se determine constantele,,, si impedanta caracteristica primara pentru cuadripolul din fig.3..a. ate numerice: Ω; 5Ω; Ω; 5Ω.

Fig. 3. ezolvare: uadripolul dat fiind un cuadripol in T, se va considera schema generala (fig.3..b) a unui cuadripol T si se vor determina pentru aceasta schema constantele,,,. plicând metoda curentilor ciclici se obtin ecuatiile: ; deoarece in ultima ecuatie: ( ) si, introducând in prima, se obtine: Prin urmare: eci: ( ) ( ) numeric, se gaseste: Ω Ω 5 5 5 5 ( )Ω 5 5 (,, )S 5 5

5 5 Pentru calculul impedantei caracteristice primare se foloseste relatia: c c c din care rezulta ecuatia: c c pe care rezolvând-o se obtine: si numeric: ( ) ± ( ) c c 5 (,,) 4 ± 4 ( 3 ) 5 ( 3 ) 5 ( 3 ) 5 ( 3 ) ( ) (,,) Ω Ω,, Se retine numai prima valoare deoarece a doua are partea reala negativa si deci nu poate fi realizabila practic, deci: ( 3 ) 5( 3 ) ( 3,65 3, )Ω c 5 65 adica este formata dintr-o rezistenta de 3,65Ω in serie cu o bobina ideala de inductivitate: f5 Hz. L 3,65 π5 3,65 4,34 34 H 43,4 mh in cazul frecventei de alimentare 3. () Sa se determine valorile elementelor schemelor echivalente in T, π si Γ ale unui cuadripol oarecare ai carui parametri,, au valorile:,3,6; (,,);,5,5. ezolvare: plicând teorema a -a lui Kirchhoff celor doua ochiuri independente ale schemei echivalente in T din fig.3..a, se obtin ecuatiile: ( ) ( )

Fig. 3. ezolvând acest sistem de ecuatii in raport cu marimile de la intrare (, ) se obtin ecuatiile: ( ) ( ) ( ) de unde, prin comparatie cu ecuatiile: se obtin coeficientii fundamentali: ; ; ; ezulta de aici: ( ) ( ) ; ; Numeric: ( )Ω 4 ; ( )Ω 4 ; ( )Ω 3 n cazul cuadripolului in π, se aplica prima teorema a lui Kirchhoff la nodul si a doua teorema a lui Kirchhoff pe ochiul care se inchide in lungul celor doua tensiuni la borne (fig.3..b) si se obtin ecuatiile: ( ) sau: ( ) de unde rezulta: ; ; sau: ; ( ) ; ( ) Numeric: ( ) Ω 5,5,5 ( ) S,8,64

(,985,8 ) S (,,6 ) S Observatii: a) uadripolul echivalent in T poate fi realizat (impedantele respective au partile reale pozitive) sub forma din fig.3..; b) uadripolul echivalent in π nu poate fi realizat (deoarece are partea reala negativa). Fig. 3.. sau: Pentru determinarea elementelor cuadripolului echivalent in Γ (fig.3..) se pot scrie ecuatiile: ( ) ( ) dentificând cu ecuatiile:,5 5,5 Ω Fig. 3.. se obtine: ; ; eci: ( ) (,, ) S realizarea acestui cuadripol este aratata in fig.3..3: (,, ) ( ) ( 4 )Ω

Fig. 3..3 3.3. () Pentru cuadripolul din fig.3.3, sa se determine coeficientii,,, coeficientii,,, precum si elementele cuadripolului in T echivalent. ate numerice: ωl 3Ω, ωl Ω; Ω, ωω. Fig.3.3 ezolvare: plicând teorema a doua a lui Kirchhoff pe ochiurile si, cu sensurile de parcurgere pozitiva a ochiurilor alese ca in figura, se obtine sistemul de ecuatii: ( ) ( ) sau: ( ) ( ) ( ) ( ) ezulta: ; ;

sau numeric: ( 3)Ω ; ( )Ω ; ( )Ω adica:. ezolvând cea de-a doua ecuatie a sistemului de mai sus in raport cu se obtine: ( ) (,5,5 ) S ( )( ),5,5 in functie de si de sau Pentru determinarea coeficientilor si se poate exprima se folosesc formulele: ; ; ( ) ( ) nlocuind numeric, se obtine: 3 ( )(,5,5) ; ( 6 )Ω,5,5 Elementele cuadripolului in T echivalent sunt cf. fig. 3.3.. Fig. 3.3. (,5,5 ) S (,5,5 ) ( ) Ω ( ) ( ) (,5,5 ) 4 Ω ( ) (,5,5 ) ( ) 3 Ω ealizarea cuadripolului este:

Fig. 3.3. 3.4. () Sa se determine parametrii,,, si,, ai cuadripolului din fig.3.4 si elementele cuadripolului in π echivalent. ate numerice: Ω; Ω; Ω, Ω. Fig. 3.4 ezolvare: plicând metoda curentilor ciclici (fig.3.4), se obtine sistemul de ecuatii: ( ) ( ) ( ) ( ) [ ( )] nlocuind datele numerice si tinând cont ca ; ; sistemul devine: ( ) de unde, eliminând pe si explicitând curentii si se obtin ecuatiile: eci: 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 S ; 3 3 ; S 3 3

Pentru determinarea coeficientilor,,, se expliciteaza sistemul de mai sus in raport cu si si se obtine: Prin urmare: 3 7 9 3 3 3 9 3 7 ; Ω ; S ; 3 Elementele cuadripolului echivalent in π se determina scriind ecuatiile care rezulta din aplicarea primei teoreme a lui Kirchhoff in nodurile si N (fig. 3.4..a): sau: ( ) ( ) ( ) ( ) ; ( ) ; de unde rezulta: Fig. 3.4. a, b 3 3 S 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 S 3 3 3 ( ) S ealizarea cuadripolului in π echivalent este indicata in fig.3.4..b. 3.5 () Sa se determine parametrii fundamentali,,, ai cuadripolilor din fig.3.5.a si 3.5.b. Pentru cuadripolul din fig.3.5.b sa se determine apoi impedantele de gol si de scurtcircuit precum si coeficientii,,,.

Fig. 3.5 a, b ezolvare: Pentru cuadripolul din fig.3.5.a prin incercarile de mers in gol si de scurtcircuit, cu alimentare pe la bornele primare se obtine: ; ; ar iar eci: ; La scurtcircuitarea bornelor secundare: si rezulta: sc sc ; sc sc, iar din figura si deci: ; ; sc sc sc sc n cazul cuadripolului din fig.3.5.b, aplicâ nd teorema a -a lui Kirchhoff in circuitul primar si in cel secundar al transformatorului se obtin ecuatiile: ( ω L ) ω ( ω L ) ω Explicitând acest sistem de ecuatii in raport cu marimile din primar, se obtin ecuatiile: ω ωl ω ω L ω L L ωl L ω ω dentificând cu ecuatiile fundamentale ale cuadripolului: rezulta: ωl L L ωl L ; ω ω ω L ω ; ω L ω ω

dentificând primul sistem de ecuatii cu sistemul: se obtine: ωl ω ( ωl ) n cazul incercarii de mers in gol ( ) ecuatiile devin: ( ωl ) ω, deci impedanta de gol este: ωl Scurtcircuitând bornele secundare ( ) se obtin ecuatiile sc ( ωl ) sc ω sc ω sc ( ωl ) sc de unde prin eliminarea lui sc se obtine ecuatia: ω sc ω L sc ; impedanta de scurt-circuit, in cazul alimentarii ω L pe la bornele primare este: pentru sc ω L ω ω ω L ωl ω L 3.6. Sa se determine parametrii fundamentali ai cuadripolului in T (gama invers) si Γ (gama) : e t ω ω L ωl : a) e t; b) ; Fig. 3.6 ; t; ; t; e t 3.7. Pentru cuadripolul din fig.3.7 se cunosc: ωl ωl ωω, ωl5ω. Se cere cuadripolul echivalent in T.

Fig. 3.7 :,5 S; 3Ω; -3 Ω. 3.8. Se da cuadripolul din fig. 3.8 cu datele: ωl 3 ω 3 Ω; 3 Ω; ωl ωl Ω; ω Ω. Se cere cuadripolul echivalent in π. Fig.3.8 : 3 ; 5( ) 3; 5( ) 6 3.9. Se da cuadripolul din fig.3.9 cu datele: ωl ω4ω, ωl ωl ωlω. Se cere cuadripolul echivalent in T. Fig. 3.9 : 3 8 ; 4 3 ; 4 3

3.. Pentru cuadripolul din fig. 3. se cunosc: 3 Ω; ωl 4 Ω; ωl 8 Ω; ωl ωl 3 ωl 3 6 Ω; ω Ω; ω 3 Ω; ωl 3 Ω. Se cer cuadripolii echivalenti in T si π. Fig. 3. : a) S; Ω; () Ω b) 3 4Ω ; ( )5S; 3( 4)5S