Compilatoare. Curs 4 Analiza semantica
|
|
- Απόστολος Λαμέρας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Compilatoare Curs 4 Analiza semantica
2 ANALIZA SEMANTICA Calculeaza toate atributele asociate nodurilor din arborele sintactic Atributele terminalilor se seteaza de obicei direct din analiza lexicala Restul analizei semantice se face in timpul parsarii Ex: Tipul si valoarea unei constante Ex: Numele si tipul unei variabile Verifica daca structurile sintactic corecte au sens dpdv semantic Gaseste erori semantice (toate erorile de compilare care nu sunt erori de sintaxa)
3 Exemple de erori semantice Erori de definitie variabile, functii, tipuri folosite fara a fi definite In unele limbaje avem definitii implicite. var a = 10; se poate deduce tipul din context? Rezolvare la timpul compilarii (limbaje statice), sau la rulare (limbaje dinamice). Erori de structura X.y=A[3] X trebuie sa fie structura/clasa cu campul y, A trebuie sa fie array/pointer foo(3, true, 8) trebuie sa fie o functie ce accepta 3 parametri
4 Exemple de erori semantice Erori de tip a +5. Compatibilitatea tipurilor. Ex: in Pascal, doar tipurile identice; in C, tipurile cu aceeasi structura ; in C++/Java, subclasele sunt compatibile cu superclasele Unele limbaje accepta conversii automate de tip =? (48? 345?) Strongly / weakly typed. Erori de acces private/protected;const
5 Arbori: derivare vs. sintactic O gramatică "comodă" din punctul de vedere al analizei sintactice se poate dovedi "incomodă" din punctul de vedere al stabilirii regulilor semantice datorita transformarilor suferite Parserul descopera un arbore de derivare. Facem analiza semantica pe arborii sintactici!
6 Cateva definitii Gramatica independenta de context + reguli de calcul ale atributelor = definiţie orientată sintaxă (syntax directed definition). Daca funcţiile utilizate în calculul de atribute nu au efecte laterale -> gramatică de atribute Definitie orientata sintaxa + detalii de implementare = schemă de traducere. A Fie urmatorul arbore de derivare: A.a = f(x.a, Y.a, Z.a) atribut sintetizat Y.a = F(A.a, X.a, Z.a) atribut mostenit X Y Z
7 Definite orientata sintaxa Dupa ce am stabilit gramatica limbajului Pentru fiecare simbol din gramatică se asociază un atribut (eventual cu mai multe campuri) Pentru fiecare producţie se asociază o mulţime de reguli semantice (cum calculam valoarea atributelor) Gramatica + reguli semantice => definitie orientata sintaxa Pt o productie A X1... Xk regulile semantice sunt de forma: A.a:= f(x1.a,..., Xk.a) Xi.a:= f(a.a, X1.a,..., Xk.a), cu Xi neterminal
8 Exemplu: expr expr.t = / \ / \ / \ / \ expr.t = 95- expr term term.t = 2 / / \ + / \ 2 / \ expr.t = 9- expr term term.t = 5 - term.t = 9 term 5 9 Producţie expr expr1 + term expr expr1 term expr term term 0 Translatarea expresiilor in forma postfixata Acţiune expr.t:= expr1.t term.t '+' expr.t:= expr1.t term.t '-' expr.t:= term.t term.t:= '0'......
9 Scheme de traducere O schema de traducere GIC + actiuni semantice (definitie orientata sintaxa) Momentul in care act. semantice sunt executate in timpul parsarii O specificare posibilă utilizează fragmente de program reprezentând acţiuni semantice intercalate între simbolii care apar în partea dreaptă a producţiilor: A -> α { print('x')} β se va afişa caracterul 'x' după ce se vizitează subarbo-rele α şi înainte de traversarea subarborelui β. Un nod care reprezintă o acţiune semantica nu are descendenţi iar acţiunea semantică se execută atunci când este întâlnită în parcurgerea arborelui.
10 Exemplu: expr expr + term expr -> expr + term {print('+')} expr -> expr - term {print('-')} expr -> term term -> NR {print($1)} 2 print ( 2 ) expr - term print( + ) term 5 print( 5 ) print( - ) 9 print ( 9 )
11 Graful de dependenta Definitiile orientate sintaxa nu precizeaza cand se aplica regulile semantice Dar se precizeaza cum depind unele de altele Dacă un atribut depinde de un alt atribut c, atunci regula semantică pentru calculul atributului b trebuie să fie evaluată după regula semantică care îl produce pe c Graful de dependenta Noduri = atribute Arc n1->n2 : n2 se calculeaza pe baza n1
12 Exemplu float a, b, c; L.tip depinde de T.tip, addvar() depinde de L.tip L.tip, id.nume sunt mostenite T.tip e sintetizat Producţie D -> T L; T -> int Regula semantică (acţiune) L.tip = T.tip T.tip = int T -> float T.tip = float Definitie orientata sintaxa, nu gramatica de atribute (addvar) L -> L 1, id L 1.tip = L.tip; addvar(id.nume, L.tip) L -> id addvar(id.nume, L.tip)
13 Calculul atributelor Ordinea de calcul ordinea topologica pe graful de dependenta Se construieste arborele de derivare, apoi graful de dependenta pentru toate atributele, apoi se sorteaza topologic si rezulta o ordine de calcul a atributelor Calculul atributelor este posibil numai dacă graful de dependenţă este necircular. Conteaza ordinea de evaluare? Nu, pentru gramaticile de atribute Da, pentru schemele de traducere
14 Calculul atributelor (cont.) int a,b; D D T.tip = int L.tip=int add(a,int) T L int L.tip=int add(a,int) id.name=b int L id id.name=a id
15 Calculul atributelor Dandu-se o definitie orientata sintaxa, este graful necircular pentru orice arbore de derivare? Algoritm exponential in cazul general Se restrictioneaza regulile de calcul ale atributelor Evaluare in timpul parsarii Algoritmi care garanteaza ordinea de evaluare
16 Definitii S-atributate Producţie Regula semantică (acţiune) E E 1 + T E.s:= Nod( +, E 1.s, T.s); E E 1 - T E T T num E.s:= Nod( -, E 1.s, T.s); E.s:=T.s T.s:= Nod(num.val)
17 Definitii S-atributate (cont.) E + E + T - 3 E - T T
18 Definitii S-atributate (cont.) Doar atribute sintetizate Stiva e imbogatita cu informatii legate de atributele neterminalilor recunoscuti De câte ori se face o reducere, valorile atributelor sintetizate sunt calculate pornind de la atributele care apar în stivă pentru simbolii din partea dreaptă a producţiei. Naturale in analiza ascendenta, dar si in analiza descendenta
19 Definitii S-atributate (cont.) Analiza descendent recursiva expr returns [int value] : e=term {$value = $e.value;} ( '+' e=term {$value += $e.value;} )*; int Expr() { int e = Term(), value = e; while (lookahead() == PLUS) { match(plus); e = Term(); value += e; } // verify lookahead here return value; } Dar intr-un automat cu stiva?
20 Definitii S-atributate Analiza ascendenta expr : expr '+' term { $$ = $1 + $3; } term { $$ = $1; } ; Cod executat la reduce: switch (state) { case 3: value = stack[top - 2] + stack[top]; break; case 4: value = stack[top]; break; } pop(stack, 3); push(stack, value); Care e continutul stivei? Ce cod se genereaza pentru shift?
21 Definitii L-atributate Producţie E T R Regula semantică (acţiune) R.m:= T.s; E.s = R.s R - T R 1 R 1.m:= Nod('- ', R.m, T.s); R.s = R 1.s R + T R 1 R 1.m:= Nod('+', R.m, T.s); R.s = R 1.s R ε T num R.s:= R.m T.s:= Nod(num.val)
22 Definitii L-atributate (cont.) E + T R T R T R
23 Definitii L-atributate (cont.) Orice atribut calculat printr-o regulă semantică asociată producţiei A -> X 1 X 2...X n este fie sintetizat, fie este un atribut moştenit pentru neterminalul X j care depinde numai de atributele simbolilor X 1, X 2,... X j-1 şi de atributele moştenite pentru A Includ definitiile S-atributate Naturale in analiza descendenta
24 Definitii L-atributate Analiza descendent recursiva R + T R 1 R 1.m:= Nod('+', R.m, T.s); R.s = R 1.s R λ R.s:= R.m Nod R(Nod m) { if (lookahead() == PLUS) { MATCH(PLUS); Nod t = T(); Nod r = R(new Nod(PLUS, m, t)); } else r = R(m); return r; }
25 Implementare in analiza ascendenta E -> TR R -> +T { print('+') } R -T { print('-') } R λ T -> numar { print(numar.val) } Putem să rescriem schema de traducere sub forma: E -> TR E -> +T M R -T N R λ T -> numar {print(numar.val)} M -> λ {print('+')} N -> λ {print('-')} Ambele scheme de traducere reprezintă aceeaşi gramatică şi toate acţiunile sunt executate în aceeaşi ordine. Prin introducerea unor simboli neterminali suplimentari am reuşit să îndeplinim condiţia de a avea acţiunile semantice la sfârşitul producţiei
26 Implementare (cont.) Putem considera cunoscuta structura stivei T apare intotdeauna in stiva inaintea lui L Putem folosi addvar(id.nume, Previous(stack).tip). Producţie D-> T L; T -> int T -> float Regula semantică (acţiune) L.tip = T.tip T.tip = int T.tip = float Pt. atributele sintetizate,pozitia se stie; pt cele mostenite, e tricky L -> L 1, id L 1.tip = L.tip; addvar(id.nume, L.tip) L -> id addvar(id.nume, L.tip)
27 Implementare (cont.) Solutia anterioara nu e generica. T nu mai apare intotdeauna in stiva inaintea lui L Putem modifica gramatica: D -> T : X L X -> λ X.tip = T.tip L.tip = T.tip Producţie D-> T : L; D-> TL; T -> int T -> float L -> L 1, id Regula semantică (acţiune) L.tip = T.tip L.tip = T.tip T.tip = int T.tip = float L 1.tip = L.tip; addvar(id.nume, L.tip) L -> id addvar(id.nume, L.tip)
28 Implementare (cont.) Probleme daca gramatica nu e LL(1) A 1 ->A 2 x {A 2.m = f(a 1.m);} y {y.i=f(a 1.m);} Introducem neterminali: A->M1 Ax M2 y M1-> λ M2-> λ Apare conflict reduce-reduce M1-M2 Y e in FOLLOW(M1) si in FOLLOW(M2)
29 Ce poate contine un atribut? Un sub-arbore sintactic Valoarea unei expresii (evaluare/interpretare) Tipul unei expresii Cod intermediar / final generat Syntax-directed translation
30 Atribute folosite in translatare I if C then I 1 else I 2 C E I.Cod = C(x a, x b ); x a : I 1 ; goto x c x b : I 2 x c : C(x true, x false ).Cod = if E==true goto x true goto x false C C 1 and E C(x true, x false ).Cod = C 1 (x n, x false ); x n :if E==true goto x true goto x false C C 1 or E C(x true, x false ).Cod = C 1 (x true, x n ); x n :if E==true goto x true goto x false
31 Analiza semantica, in practica Practic, pe noi ne intereseaza sa adnotam arborele sintactic cu informatia de tip sa construim tabela (tabelele) de simboli sa modificam arborele (daca e nevoie) prin inserarea de noduri type-cast Mare parte din analiza semantica se refera la management-ul contextelor
32 Contexte Contextele pastreaza definitiile/declaratiile curente Numele si structura tipurilor Numele si tipul variabilelor Numele, tipul de return, numarul si tipul parametrilor pentru functii Pe masura ce variabilele/functiile/tipurile etc sunt declarate, sunt adaugate la contextul curent Cand variabilele(functii, tipuri) sunt accesate, se verifica definitia din contextul curent
33 Contextele si spatiile de nume Tipurile si variabilele au spatii de nume diferite in limbaje diferite: In C: typedef int foo; foo foo; // e legal int int; // e ilegal int e cuvant rezervat In Java Integer Integer = new Integer(4); // e legal Ilegal in C, legal in Java: int foo(x) { return x+4;} int f(){ int foo=3; return foo(foo);} E totusi nerecomandat chiar daca e legal!!!
34 Implementarea contextelor Se face cu ajutorul tablelor de simboli Actiuni pentru tabela de simboli: Deschide un context nou. Adauga o pereche cheie=valoare Cauta valoarea unei chei, daca sunt mai multe intoarce-o pe cea din contextul cel mai recent Inchide contextul sterge toate perechile cheie=valoare din context. Concret implementare cu stiva sau hashtable
35 Implementarea contextelor(2) Varianta 1: cu stiva. In fiecare context avem cate o tabela de simboli. Exista o stiva de contexte deschise, si cautarea unui simbol se face in din varful catre baza stivei Varianta2: cu hashtable. Avem o singura tabela de simboli, in care avem nume_identificator + nr. context. La inchiderea unui context, se sterg toti identificatori cu numarul respectiv.
36 Contexte statice sau dinamice Nu sunt o problema in C/C++/Java In pascal avem contexte statice (o functie imbricata in alta functie poate accesa variabilele locale ale functiei mama ). In lisp avem contexte dinamice (se acceseaza variabile din functia apelanta)
37 Tipuri Un tip e setul de valori + operatiile permise pe valorile respective; 3 categorii: Tipuri simple/de baza: int, float, double, char, bool tipuri primitive, de obicei exista suport hardware direct pentru ele de ex. registri dedicati). Si enum intra aici. Tipuri compuse array, pointer, struct, union, class, etc. Obtinute prin compunerea tipurilor de baza cu tipuri compuse simple (array/pointer) Tipuri complexe liste,arbori de obicei suportate prin biblioteci, nu direct de limbaj
38 Informatii despre tipuri La tipurile de baza, nu avem nevoie de informatie suplimentara (exceptie: enum) Tipurile de baza sunt create by default Variabilele au un pointer la tip Tipurile compuse Au nevoie de o lista de nume de campuri, cu tipul lor Poate fi tinuta ca si context! Expresii de tip
39 Informatii despre tipuri (continuare) Array Tipul de baza, numarul de elemente Eventual range-ul indicilor, pentru array-uri declarate static Pentru array-urile multidimensionale fiecare dimensiune e un nou tip! Pointeri Tipul de baza (poate fi tot pointer) Adnotari pe toate tipurile const, restricted, etc. Creaza un nou tip! Sunt si adnotari ce influenteaza doar variabilele (de ex. static ).
40 Verificarea de tip Verifica daca operatiile executate respecta sistemul de tipuri al limbajului Orice nerespectare eroare de tip Daca toate erorile de tip pot fi verificate la compilare limbajul este strongly typed. Erori minore conversii implicite Verificare de tip Statica la compilare C, Pascal Dinamica la runtime Perl, Python, Ruby
41 Verificarea de tip Sinteza Determinarea tipului unei constructii (e.g. expresie) pornind de la tipurile membrilor (subexpresii) Daca f are tipul S X x S Y x T si x are tipul S X, y are tipul S Y atunci f(x,y ) are tipul T Overloading pentru functii si operatori Inferenta Determinarea tipului unei constructii din context.
42 Actiuni din analiza semantica Declaratii -> adauga info. in tabela de simboli; daca nu gaseste tipul, raporteaza eroare Declaratii array pot produce tipuri noi Instructiuni/constructii: verifica regulile specifice fiecarei instructiuni A=b; -> a si b exista? au tipuri compatibile? Prototipuri de functii ->
43 Echivalenta tipurilor compuse Se tine informatia de tip sub forma de arbore Echivalenta de nume; structurala Se verifica recursiv echivalenta pe arbore Atentie la tipuri recursive!
44 Tipuri compatibile, subtipuri int compatibil cu double nu neaparat in ambele directii!! Conversii implicite vs. explicite Widening / Narrowing Subtip poate fi folosit oricand in locul tipului parinte Enum in C Mostenire in C++ Atentie la mostenirea privata!
45 Constructii care au tip asociat Constantele Variabilele Functiile Expresiile Instructiunile De ex. if asteapta o expresie de tip bool Tipul void Tipuri+constructii+reguli generale = sistem de tipuri
46 Inferenta de tipuri Deducerea tipului unei expresii din context La compilare sau la rulare. De ce? Verificarea tipurilor Function overloading, generics/templates Introducerea de conversii implicite Declaratii simplificate, tipuri ad-hoc
47 Inferenta de tipuri Function overloading void f(int) { } void f(char) { } f(3.14); // Se pot aplica conversii? Generics / Templates template<t> f(t a, T* b) { } int x[]; f(x[0], x);
48 Inferenta de tipuri Declaratii simplificate, tipuri ad-hoc map<int,list<string>> m; map<int,list<string>>::iterator i = m.begin(); //C++ auto i = m.begin(); // C++0x Dictionary<int, string> d = new Dictionary<int, string>(); var d = new Dictionary<int, string>(); var p1 = new { Name = "Lawnmower", Price = }; var p2 = new { Name = "Shovel", Price = }; p1 = p2; Se sintetizeaza tipul expresiei din dreapta, se infera tipul expresiei din stanga.
49 Inferenta functiilor polimorfice fun lungime(lptr) = if null(lptr) then 0 else lungime(tl(lptr)) + 1; Limbaj functional ML Ce tip intoarce functia lungime? Null si tl ( tail ) opereaza pe liste.
50 Expresii de tip lungime: ß; // ß, γ sunt variabile de tip lptr : γ; if : α, boolean x α x α α; //functie polimorfica null : α, list(α) boolean; tl : α, list(α) list(α) 0 : integer; 1 : integer; + : integer x integer integer; match : α, α x α α; match ( lungime(lptr), if (null(lptr), 0, lungime(tl(lptr)) + 1) ) // pseudo-operator sunt tipurile echivalente?
51 Inferenta functiilor polimorfice Substitutie si unificare lungime: γ δ ; lptr : γ; if : α, boolean x α x α α; null : α, list(α) boolean; tl : α, list(α) list(α) + : integer x integer integer; match : α, α x α α; match ( lungime(γ), if (boolean, integer, lungime(tl(γ)) + integer) )
52 Inferenta functiilor polimorfice Substitutie si unificare lungime: γ δ ; lptr : γ; if : α, boolean x α x α α; tl : α, list(α) list(α) + : integer x integer integer; match : α, α x α α; match ( lungime(γ), if (boolean, integer, lungime(tl(γ)) + integer) ) match(lungime(tl(γ)) + integer, integer) match(tl(γ), list (β))
53 Inferenta functiilor polimorfice Substitutie si unificare lungime: β, list(β) integer ; // Din if( ) lptr : list(β); // Din tl( ) if : α, boolean x α x α α; tl : α, list(α) list(α) + : integer x integer integer; match : α, α x α α; match ( lungime(list(β)), if (boolean, integer, lungime(list(β)) + integer) ) match(lungime(list(α)), integer) // Din +
54 Unificare - algoritmul Unificare(s,t) daca (s==t) ok daca s, t sunt tipuri compuse similare, s=f(s1,s2), t=f(t1,t2) Inlocuieste s cu t s si t vor face parte din aceeasi clasa de echivalenta Unificare(s1,t1) && Unificare(s2,t2); daca s e o variabila inlocuieste s cu t; ok daca t e o variabila inlocuieste t cu s; ok altfel unificarea nu e posibila
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραLaborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραProiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera Cuprins Scheme de algoritmi Divide et impera Exemplificare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραf(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +
Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότερα1 INTRODUCERE - ORGANIZAREA UNUI COMPILATOR ELEMENTE DE TEORIA LIMBAJELOR FORMALE... 7
Irina Athanasiu 3/1/2002 Limbaje formale şi automate 1 1 INTRODUCERE - ORGANIZAREA UNUI COMPILATOR... 2 1.1 Analiza lexicala... 4 1.2 Analiza sintactică... 4 1.3 Analiza semantică... 5 1.4 Generarea de
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότεραLimbaje de Programare Curs 3 Iteraţia. Reprezentare internă. Operatori pe biţi
Limbaje de Programare Curs 3 Iteraţia. Reprezentare internă. Operatori pe biţi Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Iteraţia 2 Reprezentare internă 3 Operaţii
Διαβάστε περισσότεραArhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1
Arhitectura Calculatoarelor Fizică - Informatică an II gasner@uaic.ro 2. Circuite logice Copyright Paul GASNER 1 Funcţii booleene Porţi logice Circuite combinaţionale codoare şi decodoare Cuprins multiplexoare
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότεραTAD Stiva (STACK) Observaţii: 1. sunt aşezate ordonat unele peste altele. Un element nou se adaugă în stivă deasupra elementului cel mai recent
TAD Stiva (STACK) Observaţii: 1. În limbajul uzual cuvântul stivă referă o grămadă în care elementele constitutive sunt aşezate ordonat unele peste altele. Un element nou se adaugă în stivă deasupra elementului
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCompilatoare. Analiza sintactică - LR
Compilatoare Analiza sintactică - LR Ce am facut pana acum Structura generala a unui compilator Analiza top-down (LL) Urmeaza: Analiza bottom-up (LR) Analiza semantica Generare de cod Optimizari Sumar
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 4. I.4 Grafuri. Grafuri orientate
Curs 4 I.4 Grafuri I.4.1 Grafuri orientate Definiţia I.4.1.1. Un graf orientat este un tuplu G = (N, A, ϕ : A N N), unde N şi A sunt mulţimi, numite mulţimea nodurilor, respectiv mulţimea arcelor, iar
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραConcurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)
Universitatea din ucureşti.7.4 Facultatea de Matematică şi Informatică oncursul de admitere iulie 4 omeniul de licenţă alculatoare şi Tehnologia Informaţiei lgebră (). Fie x,y astfel încât x+y = şi x +
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραCurs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45
Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 4 RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3
Διαβάστε περισσότεραLucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.
Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραDeclaraţii de variabile, tipuri, funcţii
Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 2 noiembrie 2004 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 2 Puţinǎ teorie sintaxa: regulile gramaticale care descriu un limbaj un şir de simboluri (text) face parte
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραa) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα, semestrul 2. Curs 2
Paradigme de programare 2010-2011, semestrul 2 Curs 2 Cuprins Teza lui Church Calcul lambda sintaxa si semantica operationala Functii curry/uncurry Forme normale Teorema Church Rosser Strategii de evaluare
Διαβάστε περισσότεραMetode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραΕμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Διαβάστε περισσότεραIII. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραSpatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Διαβάστε περισσότεραOrice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Διαβάστε περισσότεραCompilatoare. Generarea codului obiect
Compilatoare Generarea codului obiect Generarea codului intermediar Cod intermediar vs. cod obiect Reduce diferenta semantica cod sursa cod obiect Acelasi compilator pe mai multe procesoare Acelasi compilator
Διαβάστε περισσότερα