Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii
|
|
- Βάλιος Κοντόσταυλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 2 noiembrie 2004
2 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 2 Puţinǎ teorie sintaxa: regulile gramaticale care descriu un limbaj un şir de simboluri (text) face parte din limbaj? (e bine format?) semantica: înţelesul (semnificaţia) unui obiect din limbaj rezultǎ din semnificaţia fiecǎrui element de program în parte determinǎ rezultatul execuţiei programului Definim sintaxa elementelor de limbaj folosind anumite notaţii: ::= pentru definiţie pentru alternative etc. Convenţie: cursiv pentru simboluri neterminale (definite la rândul lor) tipǎrit pentru simboluri terminale (elemente lexicale) instructiune while ::= while ( condiţie ) instrucţiune BNF (Backus-Naur Form): notaţie formalǎ pt. gramatica unui limbaj
3 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 3 Elemente lexicale Prima fazǎ de compilare: analiza lexicalǎ = separarea în atomi lexicali: unitǎţile elementare de limbaj care au o semnificaţie: cuvinte cheie: int, void, while, etc. identificatori: secvenţǎ de litere, cifre şi începând cu literǎ sau folosiţi pt. nume de variabile, funcţii, tipuri, etichete, etc. ATENŢIE! În C se face distincţie între majuscule şi minuscule!!! Lungimea semnificativǎ a identificatorilor: 31 (externi)/63 (interni) (porţiunea suplimentarǎ poate fi ignoratǎ de unele compilatoare!) constante: 123, 3.14, \0, "salut!\n" etc. semne de punctuaţie operatori: + - = ++ && etc. separatori: { } ( ) ; etc. Spaţiile: necesare doar unde trebuie separaţi doi atomi lexicali alǎturaţi ex. void main, nu voidmain; nu floatx=3.14; nesemnificative în rest. Indentaţi programele pt. citire uşoarǎ! (automat în editoarele bune)
4 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 4 Structura programului: declaraţii şi definiţii Un program C: compus din 1 unitǎţi de compilare (fişiere). Fiecare: un şir de declaraţii (de tipuri, variabile, funcţii) sau definiţii de funcţii. translation-unit ::= external-declaration translation-unit external-declaration external-definition ::= declaration function-definition O declaraţie specificǎ interpretarea şi atributele unui identificator (toate informaţiile necesare pentru a-l folosi) pentru o variabilǎ, numele şi tipul pentru o funcţie, numele, tipul, şi tipul parametrilor O definiţie e o declaraţie care specificǎ complet identificatorul respectiv pentru o variabilǎ, în plus, are ca efect alocarea memoriei pentru o funcţie, include corpul funcţiei Un identificator nu poate fi folosit înainte de a fi declarat. e necesarǎ o declaraţie, dacǎ obiectul e folosit înainte de definiţie ex. printf e declaratǎ în stdio.h şi definitǎ într-o bibliotecǎ standard
5 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 5 Declaraţii: forma generalǎ Întâlnite pânǎ acum: float x; int a, b = 1; char t[20]; Dar se pot declara deodatǎ şi mai multe obiecte cu acelaşi tip de bazǎ: Ex. int i = 1, n, tab[20], f(double, int); declarǎ un întreg iniţializat cu 1, alt intreg neiniţializat, un tablou de 20 de întregi, şi o funcţie întreagǎ cu doi parametri (double şi int) Sintaxa cu tipul de bazǎ în faţǎ e similarǎ cu folosirea în expresii: tab[ceva] este un int f(ceva1, ceva2) este un int declaratie ::= specificatori tip lista-decl-init ; lista-decl-init ::= declarator-init lista-decl-init, declarator-init declarator-init ::= declarator declarator ::= identificator declarator = iniţializator declarator [ expresie ] pt. tablouri declarator ( parametri ) pt. funcţii * declarator pt. pointeri
6 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 6 Domeniul de vizibilitate al identificatorilor Pt. orice identificator, compilatorul trebuie sǎ-i decidǎ semnificaţia Identificatorii obişnuiţi: variabile, tipuri, funcţii, constante enumerare au un spaţiu de nume comun (NU: variabilǎ şi funcţie cu acelaşi nume) Q1: Un identificator poate fi folosit într-un punct de program? R: Domeniul de vizibilitate (al unei declaraţii / al unui identificator) domeniu de vizibilitate la nivel de fişier (file scope) pentru identificatori declaraţi în afara oricǎrui bloc (oricǎrei funcţii) din punctul de declaraţie pânǎ la sfârşitul fişierului compilat domeniu de vizibilitate la nivel de bloc (block scope) pentru identificatori declaraţi într-un bloc { } (corp de funcţie, instrucţiune compusǎ) şi pentru parametrii unei funcţii din punctul de declaraţie pânǎ la acolada } care închide blocul Un identificator poate fi redeclarat într-un bloc interior şi îsi recapǎtǎ vechea semnificaţie când blocul ia sfârşit.
7 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 7 Domeniu de vizibilitate: Exemplu int m, n, p; float x, y, z; /* m1, n1, p1, x1, y1, z1 */ int f(int n, int x) { /* n2, x2: alt n, alt x */ int i; float y = 1; /* i1, y2 */ m = p; p = n; /* m1 = p1; p1 = n2; */ for (i = 0; i < 10; ++i) { float x = i*i; /* x3 = i1 * i1; */ z += x; /* z1 += x3; */ } return z += x + y; /* z1 += x2 + y2 */ } void main(void) { int i=0, m=3, x=2; /* i2, m2, x4 */ z = f(m, x); /* z1 = f(m2, x4); */ x = f(i, y); /* x4 = f(i2, y1); */ }
8 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 8 Variabile globale şi locale Dacǎ în declaraţia de variabile nu apar alţi specificatori înainte de tip: Variabile globale = o variabilǎ declaratǎ in afara oricǎrei funcţii are spaţiu de memorie alocat pe întreaga execuţie a programului e iniţializatǎ o singurǎ datǎ (cu valoarea datǎ explicit în declaraţie, sau implicit cu zero) e vizibilǎ în întreg textul programului începând cu declaraţia ei Variabile locale (interne) = o variabilǎ declaratǎ în interiorul unui bloc (inclusiv de funcţie) existǎ doar atât timp cât programul executǎ blocul respectiv sunt iniţializate cu valoarea datǎ la orice intrare în blocul respectiv (sau au o valoare nedefinitǎ dacǎ declaraţia nu specificǎ iniţializare) sunt vizibile doar în interiorul blocului respectiv
9 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 9 Legǎtura dintre identificatori (linkage) Q2: Douǎ declaraţii ale unui identificator se referǎ la aceeaşi entitate? R: Tipul de legǎturǎ (linkage) al unui identificator (obiect/funcţie) extern: toate declaraţiile identificatorului din toate fişierele care compun un program se referǎ la acelaşi obiect sau funcţie pentru declaraţiile la nivel de fişier fǎrǎ specificator de memorare sau declaraţia cu specificatorul extern a unui identificator care nu a fost deja declarat cu tipul de legǎturǎ intern intern: toate declaraţiile identificatorului din fişierul curent se referǎ la acelaşi obiect sau funcţie; nu se propagǎ în exteriorul fişierului pt. declaraţiile la nivel de fişier cu specificatorul de memorare static fǎrǎ legǎturi (no linkage): fiecare declaraţie denotǎ o entitate unicǎ pentru declaraţiile la nivel de bloc fǎrǎ specificatorul extern
10 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 10 Durata de memorare a obiectelor Q3: Ce timp de viaţǎ/duratǎ de memorare are un obiect în program? R: 3 feluri diferite: static, automatic şi alocat (discutat ulterior) Pe întreaga duratǎ de viaţǎ, un obiect are o adresǎ constantǎ şi îşi pǎstreazǎ ultima valoare memoratǎ. Duratǎ de memorare staticǎ: pentru obiecte declarate cu tipul de legǎturǎ extern sau intern, sau declarate cu specificatorul de memorare static timp de viaţǎ: întreaga execuţie a programului. obiectul e iniţializat o singurǎ datǎ, înainte de lansarea în execuţie. Duratǎ de memorare automatǎ: pentru obiecte fǎrǎ legǎturǎ timp de viaţǎ: de la intrarea în blocul asociat pânǎ la încheierea sa la fiecare apel recursiv, se creazǎ o nouǎ instanţǎ a obiectului valoarea iniţialǎ: nedeterminatǎ; o eventualǎ iniţializare în declaraţie e repetatǎ de câte ori e atinsǎ
11 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 11 Declaraţii de tablouri Exemple: char sir[20]; double mat[6][5]; Sintaxa: specificatori opt tip ident [ D1 ]... [ Dn ] iniţializare opt declarǎ un tablou n-dimensional de D1... Dn elemente de tip de fapt: tablou de D1 elem. care sunt tablouri de... Dn elem. de tip Atenţie: în C, numerotarea elementelor în tablou începe de la zero! În ANSI C, tablourile se declarǎ doar cu dimensiuni constante (pozitive) În C99, tablourile declarate local pot avea dimensiuni evaluate la rulare void f(int n) { char s[n + 3]; /* prelucreazǎ s */ } Un tablou fǎrǎ dimensiune datǎ, neiniţializat (int a[];) are 1 element! Şiruri de caractere: caz particular de tablouri de char în memorie, sfârşitul unui şir e indicat de caracterul special \0 (nul) Atenţie: toate funcţiile care lucreazǎ cu şiruri depind de acest lucru! (dar convenţia nu are legǎturǎ cu aspectul în text, de ex. la citire) constante şir: cu ghilimele duble ("test"), terminate implicit cu \0
12 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 12 Iniţializarea variabilele cu duratǎ de memorare staticǎ sunt iniţializate înainte de execuţie: implicit cu zero; explicit pot fi iniţializate doar cu constante variabilele cu duratǎ automatǎ pot fi iniţializate cu expresii arbitrare (ori de câte ori iniţializarea e atinsǎ la rulare) Pentru variabilele de tip tablou, iniţializatorii se scriu între acolade nivelele de acolade indicǎ sub-obiectele iniţializate int m[2][3] = { { 1, 0, 0 }, { 0, 1, 0 } }; dacǎ nu, iniţializatorii se folosesc pe rând, în ordinea indicilor int c[2][2][2] = { { 1, 1, 1 }, { { 1, 0 }, 1 } }; pt. iniţializator mai mic ca dimensiunea, restul nu e iniţializat explicit (vezi c[0][1][1], c[1][1][1]); când iniţializatorul e mai mare, restul se ignorǎ char msg[4] = "test"; ca şi char msg[4] = { t, e, s, t }; dacǎ dimensiunea nu e datǎ explicit, se deduce din iniţializator char msg[] = "test"; ca şi char msg[5] = { t, e, s, t, \0 }; când se specificǎ elementul de iniţializat, se continuǎ apoi în ordine: int t[10] = { 1, 2, 3, [8] = 2, 1 }; /* t[3]-t[7] nespecificate */
13 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 13 Definiţii de constante şi tipuri Definiţii de tip: typedef declaraţie typedef unsigned long size t; typedef unsigned char byte; sintaxa: ca şi declaraţia de variabile, prefixatǎ cu typedef dacǎ în declaraţie, identificatorul ar fi o variabilǎ de un anumit tip, atunci typedef declaraţie defineşte identificatorul ca numele acelui tip Ex: în int mat3x5[3][5]; mat3x5 ar fi o matrice de 3x5 întregi. typedef int mat3x5[3][5]; /* mat3x5 e tipul tablou de 3x5 int */ mat3x5 A, B; /* A, B sunt variabile tablou de 3x5 int */ Declaraţii de constante cu calificatorul de tip const: const int LEN = 10; folosit pt. declararea de constante; constuie eroare modificarea lor nu se permite folosirea de operatori de atribuire pt. obiecte const (compilatorul e liber de exemplu sǎ le aloce în memorie read-only)
14 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 14 Declaraţii şi definiţii de funcţii Declaraţia: prototipul (antetul) funcţiei: tip, nume, tipul parametrilor decl-fct ::= tip nume-fct ( lista-decl-param ) ; lista-decl-param ::= void decl-param,..., decl-param decl-param ::= tip tip nume-param int abs(int n); int getchar(void); double pow(double, double); tipul returnat nu poate fi tablou; poate fi void (nimic) numele parametrilor nu e relevant în declaraţie şi poate lipsi o funcţie poate fi declaratǎ repetat, cu declaraţii compatibile numǎr variabil de parametri dacǎ lista se terminǎ în... (v. ulterior) declaraţia doar cu () nu specificǎ parametrii şi e perimatǎ specificatorul inline e o indicaţie de optimizare pentru vitezǎ; se rezumǎ la fişierul curent; depinde de implementare (vezi standard)
15 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 15 Definiţii de funcţii Sintaxa: definiţie-funcţie ::= antet-funcţie bloc blocul conţine declaraţii şi instrucţiuni (corpul funcţiei) parametrii specificaţi şi prin nume (vizibilitate în corpul funcţiei) Transferul parametrilor în C se face prin valoare expresiile date ca argumente în apelul de funcţie sunt evaluate şi atribuite parametrilor formali (cu eventuale conversii ca la atribuire) ordinea de evaluarea a argumentelor nu e specificatǎ dispunerea în memorie a argumentelor (pe stivǎ) nu e specificatǎ se executǎ corpul funcţiei; se revine la instrucţiunea de dupǎ apel
16 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 16 Transmiterea parametrilor: exemple int a = 1, b = 2, m = 3; // primul a, m: a1, m1 int f (int a, int p, int n) // alt a: a2 { a = 2; // a2 = 2 m = 5; n = 0; // m1 = 5 } void main(void) { int m = 4, n = 5, p = 6; // alt m: m2 f (b+2, n, p); // f(4, 5,6); /* a = 1, m1 = 5, m2 = 4 */ }
17 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 17 Funcţii matematice standard (declarate în math.h) Funcţii de conversie double fabs(double x); valoarea absolutǎ a lui x double floor(double x); partea întreagǎ x a lui x, ca double double ceil(double x); cel mai mic întreg x nu mai mic de x double trunc(double x); truncheazǎ argumentul la întreg, înspre 0 Funcţii de rotunjire (Obs: direcţia de rotunjire poate fi controlatǎ cu fgetround() şi fsetround() din fenv.h, detalii în standard) double nearbyint(double x); rotunjesc în direcţia curentǎ cu/ double rint(double x) /fǎrǎ excepţie de argument inexact (implementarea/tratarea excepţiilor e definitǎ în standard, v. fenv.h) double round(double x): rotunjeşte jumǎtǎţile în direcţia opusǎ lui zero long int lrint(double x); long int lround(double x); ca şi rint(), round() dar rezultat întreg; nedefinit în caz de depǎşire Funcţiile din math.h au variante cu sufixele f şi l cu argumente şi rezultate float sau long double. Exemple: float fabsf(float); long double fabsl(long double);
18 Declaraţii de variabile, tipuri, funcţii 18 Funcţii standard din math.h (cont.) Funcţii de exponenţiere şi logaritmice double exp(double x); returneazǎ e x double exp2(double x); returneazǎ 2 x double log(double x); returneazǎ logaritmul natural ln x double log10(double x); double log2(double x); log. în baza 10 şi 2 double pow(double x); returneazǎ x y double sqrt(double x); returneazǎ x Funcţii trigonometrice şi hiperbolice acos, asin, atan, cos, sin, tan, acosh, asinh, atanh, cosh, sinh, tanh (valori unghiulare în radiani; inversele returneazǎ valori principale) double atan2(double y, double x); returneazǎ arctg(y/x) în intervalul [ π, π], determinǎ cadranul dupǎ semnele ambelor argumente
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραLaborator 4 suport teoretic Tipuri de date utilizate în limbajul de programare C.
Laborator 4 suport teoretic Tipuri de date utilizate în limbajul de programare C. Toate valorile parametrilor unei probleme, adică datele cu care operează un program, sunt reprezentate în MO sub formă
Διαβάστε περισσότεραInstructiunea while. Forma generala: while (expresie) instructiune;
Instructiunea while while (expresie) instructiune; Modul de executie: 1) Se evalueaza expresie, daca expresie = 0 (fals) se iese din instructiunea while, altfel (expresie 0, deci adevarat) se trece la
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραLimbaje de Programare Curs 3 Iteraţia. Reprezentare internă. Operatori pe biţi
Limbaje de Programare Curs 3 Iteraţia. Reprezentare internă. Operatori pe biţi Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Iteraţia 2 Reprezentare internă 3 Operaţii
Διαβάστε περισσότεραIII. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCARACTERISTICILE LIMBAJULUI DE PROGRAMARE
CARACTERISTICILE LIMBAJULUI DE PROGRAMARE Pentru a putea executa cu ajutorul calculatorului algoritmii descrişi în pseudocod, aceştia trebuie implementaţi într-un limbaj de programare, adică trebuie să-i
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραSortare. 29 martie Utilizarea şi programarea calculatoarelor. Curs 16
Sortare 29 martie 2005 Sortare 2 Sortarea. Generalitǎţi Sortarea = aranjarea unei liste de obiecte dupǎ o relaţie de ordine datǎ (ex.: pentru numere, ordine lexicograficǎ pt. şiruri, etc.) una din clasele
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραTeme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice
Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραFoarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραStudiul elementelor de bază din limbajul C++ - continuare
PRELEGERE VI PROGRAMAREA CALCULATOARELOR ŞI LIMBAJE DE PROGRAMARE Studiul elementelor de bază din limbajul C++ - continuare I. Tipuri de constante Constantele reprezintă cantităţi fixe numerice, alfabetice
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραEditura EduSoft Bacău
Bogdan Pătruţ Carmen Violeta Muraru APLICAŢII ÎN C şi C++ Editura EduSoft Bacău - 2006 Copyright 2006 Editura EduSoft Toate drepturile asupra prezentei ediţii sunt rezervate Editurii EduSoft. Reproducerea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Διαβάστε περισσότερα28. SUPRADEFINIREA OPERATORILOR
28. SUPRADEFINIREA OPERATORILOR Pentru un tip clasă se poate defini un set de operatori asociaţi prin supradefinirea operatorilor existenţi, ceea ce permite realizarea de operaţii specifice cu noul tip
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr. 1
Metode Numerice - Lucrarea de laborator 1 Lucrarea de laborator nr. 1 I. Scopul lucrării Introducere în MAPLE II. Conţinutul lucrării 1. Structura internă. Categorii de comenzi MAPLE. 2. Operatori, constante
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραFișiere de tip Script, Function și CallBack - uicontrol.
Fișiere de tip Script, Function și CallBack - uicontrol. Obiectivele lucrării de laborator: - Prezentarea și descrierea fișierelor Script și Function - Prezentarea și implementarea parametrului Callback
Διαβάστε περισσότεραPROGRAMAREA CALCULATOARELOR Note de curs
ELENA ŞERBAN PROGRAMAREA CALCULATOARELOR Note de curs http://www.ace.tuiasi.ro/~eserban PROGRAMAREA CALCULATOARELOR CURS AN I TITULAR DISCIPLINĂ: ş. l. dr. ing. ELENA ŞERBAN www.ace.tuiasi.ro/~eserban
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραElemente de Visual Basic
Elemente de Visual Basic B. Demşoreanu Cuprins 1 Concepte generale 2 1.1 Constante, variabile, expresii............................ 2 1.2 Declaraţii şi conversii de tip. Tablouri.......................
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Διαβάστε περισσότεραINTRODUCERE ÎN PROGRAMAREA MATLAB
LUCRAREA Nr. 2 INTRODUCERE ÎN PROGRAMAREA MATLAB. Obiective Lucrarea are ca scop însuşirea modului de lucru cu produsul program Matlab pentru calcul numeric, utilizând funcńii matematice uzuale. 2. NoŃiuni
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.
Sala: 2103 Decembrie 2014 Conf. univ. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 11: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs nu a fost supus unui proces riguros de recenzare pentru a fi oficial publicat.
Διαβάστε περισσότερα1. Structura internă. Categorii de comenzi MAPLE.
Metode de optimizare Noţiuni recapitulative - MAPLE 1. Structura internă. Categorii de comenzi MAPLE. MAPLE este un mediu de programare pentru calcule numerice şi simbolice. Calculul simbolic este calculul
Διαβάστε περισσότεραΠρογραμματισμός Συστημάτων
MYY502 Προγραμματισμός Συστημάτων Β. Δημακόπουλος dimako@cse.uoi.gr http://www.cse.uoi.gr/~dimako Εργαστήρια Μάλλον (!) ξεκινούν την επόμενη εβδομάδα Εγγραφές στο εργαστήριο 2 βάρδιες, 15:00 17:00 και
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότεραProfil informatică Teste pentru licenţă
Profil informatică Teste pentru licenţă 14-MAR-003 1 Programare în Pascal 1. Un comentariu între acolade: a) ajută calculatorul săînţeleagă funcţia pe care o realizează programul b) ajută cititorul săînţeleagă
Διαβάστε περισσότεραDe ce sa invat un limbaj de programare? Programele comerciale sunt scumpe Nu exista un program (comercial sau gratis) pentru fiecare problema
De ce sa invat un limbaj de programare? Programele comerciale sunt scumpe Nu exista un program (comercial sau gratis) pentru fiecare problema particulara Dezvoltarea gandirii logice, algoritmice Intelegerea
Διαβάστε περισσότεραP R E F A Ţ Ă Algoritmul Programul Programarea
P R E F A Ţ Ă Algoritmul este un concept folosit pentru a desemna o mulţime finită de operaţii, complet ordonată în timp, care pornind de la date de intrare produce într-un timp finit date de ieşire. Cu
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1
2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh Copyright Paul GASNER Diagrame Karnaugh Tehnică de simplificare a unei expresii în sumă minimă de produse (minimal sum of products MSP): Există un număr minim
Διαβάστε περισσότεραLaborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραProgramarea Calculatoarelor
Programarea Calculatoarelor Modul 1: Rezolvarea algoritmică a problemelor Introducere în programare Algoritm Obiectele unui algoritm Date Constante Variabile Expresii Operaţii specifice unui algoritm şi
Διαβάστε περισσότεραGeometrie computationala 2. Preliminarii geometrice
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice Preliminarii geometrice Spatiu Euclidean: E d Spatiu de d-tupluri,
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραUniversitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)
Universitatea din ucureşti.7.4 Facultatea de Matematică şi Informatică oncursul de admitere iulie 4 omeniul de licenţă alculatoare şi Tehnologia Informaţiei lgebră (). Fie x,y astfel încât x+y = şi x +
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a V-a
(40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότερα