Reţea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar

Transcript

1 Reţea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar

2 INFORMAŢII GENERALE DESPRE DOCUMENT Document elaborat în cadrul proiectului : Date identificare proiect: Sursele de finanțare ale proiectului: Parteneri: REŢEA INTERREGIONALĂ DE FORMARE ÎN SISTEM E-LEARNING A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane A.P.1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere D.M.I. 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională" Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/51391 Fondul Social European Guvernul României Universitatea Älexandru Ioan Cuza din Iași Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași - beneficiar Universitatea Dunărea de Jos din Galati partener 1 Universitatea Stefan cel Mare din Suceava partener 2 Universitatea din Oradea partener 3 Inspectoratul Școlar Județean Iași partener 4 Inspectoratul Școlar Județean Neamț partener 5 Manager de proiect : prof.univ.dr. Teodor COZMA Versiunea documentului : FINALĂ RF - B docx Faza de proiect : anul 1 de implementare Data documentului : 30 aprilie 2011 Realizare versiuni : metode: realizat de: versiune nr.: Intermediare: Aplicare chestionare, interpretare date și realizare rapoarte regionale și intermediare Echipe experți beneficiar și parteneri Compilare & interpretare date din rapoartele intermediare, versiune intermediară raport final (draft) Echipă experți beneficiar 1.0 Finale: Revizuire finală conținut Asistent manager 1.1 Revizuire finală tehnoredactare, grafică, machetare Responsabil logistică 1.2 Activitățile graficului GANTT în parcursul elaborării documentului și impactul elaborării Activități și subactivități Perioadă implementare Status document în funcție de parcursul elaborării Activitate B1 Realizarea analizei nevoilor de formare a grupului țintă pentru imbunătățirea ulterioară a ofertei educaționale de la nivelul departamentelor de pregătire a personalului didactic pentru o mai bună corelare a programului de formare în sistem e-learning cu nevoile pieței Neinițiat la începutul activității (subactivități preliminare) Finalizat la sfârșitul activității Realizat 100

3 Subactivități antecedente Subactivitate de bază Subactivități succedente Activități și subactivități B1.1 Stabilirea metodelor de cercetare și a tehnicilor de colectare și prelucrare a informațiilor privitoare la cerințele de formare și calificare a pedagogilor B1.2 Elaborarea instrumentelor de identificare a nevoilor de formare și de calificare a grupului țintă: chestionarul B1.3 Aplicarea chestionarului B1.4 Analiza și interpretarea datelor B1.5 Întocmirea unui raport asupra nevoilor de formare și de calificare a grupului țintă B1.6 Diseminarea informațiilor în rândul persoanelor implicate și interesate de conținutul analizei B1.7 Redefinirea programului de formare în acord cu rezultatele analizei de nevoi de formare și de calificare pe piața muncii a grupului țintă B2.1 Revizuirea conținutului curicular al modulelor și corelarea acestora cu informațiile obținute prin analiza de nevoi B2.4 Pregătirea dosarului de acreditare Perioadă implementare Status document în funcție de parcursul elaborării Subactivitate preliminară inițierii redactării documentului 5 Subactivitate preliminară, obligatorie inițierii redactării documentului 10 Subactivitate preliminară, obligatorie inițierii redactării, parte esențială a cercetării 50 Redactare inițiată, versiuni de lucru ale documentului, 95 Redactare finalizată 100 Document finalizat 100, transmis spre diseminare Document finalizat 100, transmis spre echipa de experți pentru realizarea subactivității * Document finalizat 100, transmis spre echipa de experți pentru realizarea subactivității * Document finalizat 100, transmis spre responsabilii subactivității * Responsabilii subactivităților au beneficiat din timp si de varianta DRAFT a raportului (conținut rezultate cercetare nemodificat față de varianta finală), pentru realizarea în parametri de timp și calitate a subactivităților respective

4 Lista de distribuție versiune FINALĂ documentului De la : Data Telefon /Fax Drd. Constantin Hălăngescu responsabil logistică Către : Prof.univ.dr. Teodor Cozma manager proiect Echipă experți formatori și coordonatori Ing. Adrian Istrimschi responsabil IT proiect Luminița Philipe responsabil monitorizare activități Lidia Bourceanu resp. informare și publicitate Lect.univ.dr. Florin Frumos coordonator comunicare parteneri Alți stakeholderi DGFP-MECTS OI POSDRU MECTS Acțiune* Aprobare Informare / diseminare Informare Arhivare Informare Arhivare Informare & publiciate Informare / diseminare Evaluare / informare / aprobare Evaluare / informare / aprobare Statut document & descriere acțiuni Livrabil activitate; statuarea documentului ca livrabil final al activității Livrabil activitate Livrabil activitate; arhivare electronică în baza de date a proiectului și postarea lui pe website-ul proiectului Livrabil activitate; arhivare ca document tehnic pentru includerea in cadrul documentației tehnice aferente Cererii de rambursare nr.2 Livrabil activitate; element pentru activitatea de informare și publicitate în proiect; transmiterea lui către echipele partenerilor Informare și diseminare a rezultatelor cercetării efectuate de experți Document constitutiv în dosarul de acreditare a programului de formare în sistem e-learning Livrabil activitate & document tehnic în cadrul Cererii de rambursare nr.2 Încadrare utilitate document & corespondență activități cf. graficului Gantt M Managementul general al proiectului B1.6 Diseminarea informațiilor în rândul persoanelor implicate și interesate de conținutul analizei B1.7 Redefinirea programului de formare în acord cu rezultatele analizei de nevoi de formare și de calificare pe piața muncii a grupului țintă B2.1 Revizuirea conținutului curicular al modulelor și corelarea acestora cu informațiile obținute prin analiza de nevoi M4 Informare și publicitate M4.7 Actualizarea informațiilor de pe site M3.2 Realizarea rapoartelor de verificare și evaluare a stadiului proiectului M4 Informare și publicitate M4.3 Promovarea proiectului pe site-urile solicitantului și ale partenerilor M4 Informare și publicitate B1.6 Diseminarea informațiilor în rândul persoanelor implicate și interesate de conținutul analizei B2.4 Pregătirea dosarului de acreditare M3.2 Realizarea rapoartelor de verificare și evaluare a stadiului proiectului (evaluare Cerere de rambursare nr.2)

5 CONTROLUL VERSIUNILOR. CONTRIBUȚII REDACTĂRI ȘI REVIZUIRI Vers. Realizat sau revizuit de către Descriere Numele fişierului Prof. Elena PREDA Prof. Stelian HADÂMBU Lector univ. dr. Otilia CLIPA Lector univ. dr. Aurora-Adina IGNAT Lect.univ. dr. Bențea Cristina - Corina Lect. univ.dr. Anghelache Valerica Conf.univ.dr.Valentin Cosmin BLÂNDUL Conf.univ.dr. Mariana MARINESCU Lect. univ.dr. Versavia CURELARU Asist.univ.dr. Andrei MARIAN, Asist.univ. dr. Roxana GHIAȚĂU Prep.univ. drd. Adrian LABĂR Lect. univ.dr. Versavia CURELARU Asist.univ.dr. Andrei MARIAN, Asist.univ. dr. Roxana GHIAȚĂU Prep.univ. drd. Adrian LABĂR 1.1 Lect.univ.dr. Georgeta DIAC 1.2 Drd. Constantin HĂLĂNGESCU Aplicare chestionare, realizare rapoarte intermediare/regionale (jud. Neamț) (document intern) Aplicare chestionare, realizare rapoarte intermediare (jud. Iași) (document intern) Aplicare chestionare, interpretare date și realizare rapoarte regionale (jud. Suceava) Aplicare chestionare, interpretare date și realizare rapoarte regionale (jud. Galați) Aplicare chestionare, interpretare date și realizare rapoarte regionale (jud. Bihor) Aplicare chestionare, interpretare date și realizare rapoarte regionale (jud. Iași și Neamț) Compilare & interpretare date din rapoartele intermediare, realizare versiune DRAFT RAPORT FINAL (document esențial intern) Finalizarea și verificarea conținutului, corecturi text (document intern) Elaborare Informații generale despre document (caseta tehnică); Revizuire şi tehnoredactare finală (grafică, machetare, corectură) versiune finală RI - B1.4/ doc RI - B1.4/ doc RI - B1.4/ doc RI - B1.4/ doc RI - B1.4/ doc RI - B1.4/ doc RF - B doc RF - B docx RF - B docx Notă despre copyright Copyright 2011 RIFSE (proiect Rețea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar ). Toate drepturile rezervate. Descrierea in extenso a implementării acestui proiect, corelațiile activități-rezultate-indicatori și toate celelalte aspecte, disponibile pe website-ul proiectului:

6 ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREPRIMAR ŞI PRIMAR Proiectul Rețea interregională de formare în sistem e-learning a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar oferă învățătorilor/educatorilor oportunitatea parcurgerii unor cursuri în sistem e-learning. Faptul că aceştia pot accesa materialele online în ritmul lor propriu şi atunci când au timp creşte gradul de flexibilitate adaptat stilului acestora de învățare şi soluționează problema nepotrivirii de orare şi dificultății găsirii unui interval de timp care să fie acceptabil pentru toți cei interesați de acest program de formare. Prin coroborarea datelor din studii, cercetări, analize SWOT despre parcursul didactic, din rapoarte ale inspecțiilor şcolare, ale focus-grupurilor tematice, s-a constat că ofertele de formare continuă în sistem e-learning sunt considerate de cadrele didactice din învățământul preuniversitar oportunități care ar putea răspunde unor nevoi cărora programele tradiționale nu le mai fac față. Un studiu empiric realizat anterior de către membrii echipei proiectului de față pe un număr de 246 de cadre didactice din preuniversitar a evidențiat că un procent relativ mare din personalul didactic chestionat (50) nu a avut încă acces la un program de formare în sistem virtual și că există o serie de dificultăți legate de formarea continuă: dificultăți privind posibilitățile de informare despre programele existente; dificultăți legate de armonizarea programului personal cu activitățile de formare continuă; dificultăți cu privire la costurile financiare şi de timp pe care le presupune formarea în sistem tradițional (Curelaru & Diac, 2008). Motivele pentru participarea la programele de formare e-learning, invocate de profesori, evidențiază caracteristicile specifice învățării adulților (program flexibil, autonomie, ritm individualizat etc.). De asemenea, 45,9 dintre cadrele didactice chestionate care trebuie să se deplaseze din alte localități la centrele de formare continuă au apreciat că există costuri mari pentru cazarea lor pe timpul formării. Este evident că pentru aceste cadre didactice posibilitatea unor cursuri în sistem e-learning reprezintă un beneficiu. Surprinderea nevoilor de formare a personalului didactic din învățământul preprimar şi primar în vederea selectării potențialilor beneficiari ai unei oferte de formare puse la dispoziție în sistem e- learning.

7 1. Estimarea procentului de învățători/educatori/institutori din mediul rural, care au mai puțin de 30 de credite pentru formarea continuă în ultimii 3 ani; 2. Estimarea procentului de învățători/educatori/institutori din mediul rural, care se declară disponibili pentru o experiență de formarea în sistem e-learning pentru o perioadă de un an; 3. Identificarea principalelor motive care ar sta la baza opțiunii pentru o formare continuă în sistem e-learning; 4. Aprecierea nivelului de competență în domeniul utilizării tehnologiilor informaționale pe baza: autoaprecierilor realizate de subiecți cu privire la propria competență, familiarizarea cu alte cursuri de formare în acest sistem, frecvența utilizării tehnologiilor informaționale; 5. Explorarea opiniilor învățătorilor/educatorilor cu privire la utilitatea tehnologiilor informaționale, dificultățile şi oportunitățile formării prin intermediul acestora; 6. Estimarea gradului de acces al cadrelor didactice din mediul rural la mijloacele informatice; 7. Evidențierea principalelor nevoi de formare psihopedagogică a învățătorilor/educatorilor; 8. Evidențierea relației dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning şi alte variabile: vârstă (două categorii de vârstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani), nivel de competență în domeniul tehnologiilor informaționale, gradul didactic; 9. Evidențierea relației dintre nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor informaționale şi vârstă (două categorii de varstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani). Populația țintă a acestei analize este reprezentată de educatori şi învățători din județele Iași, Neamț, Suceava, Bihor și Galați, selectați după două criterii preliminare, în acord cu principiile generale POSDRU (nondiscriminare, incluziune sociala, responsabilitate sociala, diversitate): cadre didactice din învățământul preprimar şi primar; cadre didactice care lucrează în mediul rural. Lotul de subiecți pe care a fost desfăşurată analiza a cuprins: Iași 340 de învățători/educatori cu vârsta medie de 42,59; Neamț 315 învățători/educatori, cu vârsta medie 44,93; Suceava 196 de învățători/educatori cu vârsta medie de 38,48 Galați 205 învățători/educatori cu vârsta medie de 41,13 ani. Bihor 200 învățători/educatori cu vârsta medie de 37,97 Subiecții au fost selectați din populația descrisă anterior, în baza unor criterii dezirabile stabilite împreună cu experții pe termen lung din cadrul proiectului, cu scopul de a orienta aplicarea chestionarelor spre potențialii participanți la formare. Aceste criterii au fost stabilite în acord cu

8 principiile POSDRU, dar și în funcție de nevoile de certificare ale cadrelor didactice (semnalate de directorii de școli și de către inspectorat). Criterii dezirabile de selecție a subiecților au fost: 1. Nu a obținut, cumulativ, în ultimii 3 ani un număr de credite transferabile mai mare de 30; 2. Nu a finalizat în ultimii 3 ani un program de formare continuă de lungă durată (90 de credite); 3. Nu a obținut în ultimii 3 ani un grad didactic (definitivat, gradul II, gradul I); 4. Nu este în prezent înscris la formarea continuă prin grade didactice; 5. Nu este în prezent înscris într-un alt program de formare continuă de lungă durată (90 credite); 6. Are cunoştințe şi competențe minime în domeniul TIC (foloseşte calculatorul şi internetul cel puțin la un nivel de începător); 7. Este dispus/ă să participe la o experiență de formare continuă în sistem e-learning; 8. Este cadru didactic calificat (liceu pedagogic, PIR, PIPP, şcoală postliceală etc.). Distribuția subiecților în funcție de gen, vârstă, grad didactic, specializare IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Gen Masculin 18,5 (63) Feminin 81,2 (276) Lipsă răspuns 0,3 (1) Vârsta pâna în 50 ani 63,5 (216) peste 50 de ani 36,5 (123) Lipsă răspuns 0,3 (1) Grad didactic Debutant 2,1 (7) Definitivat 27 (95) Grad didactic 2 22,4 (76) Grad didactic 1 35 (119) Lipsă răspuns 12,6 (43) 13,3 (42) 86 (271) 0,6 (2) 9,69 90,31 54 (170) 85,71 45,7 (144) 0,3 (1) 2,6 (8) 15,9 (50) 23,8 (75) 55,2 (174) 2,5 (8) 5,4 (11) 94,6 (194) 14,5 (29) 85,5 (171) ,29 75,6 (155) 24,39 (50) 0 0 1, ,96 45,44 4,4 (9) 21,0 (43) 46,3 (95) 28,3 (58) 5, ,5 (161) 19,5 (39) 10 (20) 11,5 (23) 25,5 (51) 44 (88) 4 (8)

9 0,30 0, ,29 63,50 36, ,70 24,39 19,50 85,71 75,60 80,50 Specializarea Educator 22,9 (78) Învățător 71,2 (242) Institutor 3,2 (11) Profesor primar 0 Lipsă răspuns 2,6 (9) 340 Total (100) 20,3 (64) 62,2 (196) 3,5 (11) 13 (41) 1 (3) 315 (100) 12,76 68,36 17,86 32,2 (66) 51,7 (106) 15,1 (31) 0 0 1, (100) 0,97 (2) 205 (100) 27 (54) 56 (112) 11,5 (23) 5,5 (11) (100) Distribuția după gen Masculin Feminin Lipsă răspuns 81, ,31 94,60 85,50 18,50 13,30 9,69 14,50 0,30 0,60 0 5, IAŞI NEAMŢ SUCEAVA GALAŢI BIHOR Distribuția după vârstă pâna în 50 ani peste 50 de ani Lipsă răspuns IAŞI NEAMŢ SUCEAVA GALAŢI BIHOR

10 22,90 20,30 12,76 32, ,20 3,50 17,86 15,10 11, ,50 2,60 1 1,02 0, ,20 62,20 68,36 51, ,10 2,60 1,53 4, , ,00 11,50 12,60 2,50 5, ,40 23,80 22,96 46,30 25, ,20 45,44 28,30 44 IAŞI NEAMŢ SUCEAVA GALAŢI BIHOR Distribuția după gradul didactic Debutant Definitivat Grad didactic 2 Grad didactic 1 Lipsă răspuns Distribuția după specializare IAŞI NEAMŢ SUCEAVA GALAŢI BIHOR Educator Învăţător Institutor Profesor primar Lipsă răspuns Identificarea, recrutarea şi selecția grupului țintă pentru acest proiect a presupus parcurgerea mai multor etape. Prima etapă s-a derulat în cadrul seminarului național pentru lansarea proiectului şi a constat în realizarea unui atelier de dezbateri (Aspecte ale analizei de nevoi pentru formarea în sistem e-learning a grupului-ținta) la care au participat experți pe termen lung din partea partenerilor, reprezentanți ai ISJ-urilor partenere, membri ai echipei de formatori ai UAIC (15 persoane). Punctul principal al dezbaterilor a fost reprezentat stabilirea criteriilor de selecție a grupului tinta. A fost realizată o listă de criterii specifice: mediul de proveniență: rural/urban; numărul de credite obținute în ultimii 3 ani; participarea în prezent la alte programe de formare; statutul de calificat/necalificat;

11 nivelul minim de competențe TIC; genul; vârsta; specializarea; gradul didactic, disponibilitate de a participa la o formare în sistem e-learning. În etapa a doua au fost construite două instrumente pentru identificarea nevoilor de formare, pe baza listei de criterii elaborate în cadrul dezbaterilor: o grila de identificare de către directorii de scoli a potențialilor participanți la formare; un chestionar pentru cadrele didactice - potențiali membri ai grupului țintă. Cu ajutorul grilelor pentru directori a fost estimat, doar pentru județele Iași și Neamț, numărul de cadre didactice din primar şi preprimar eligibile pentru proiectul de față, în funcție de doua criterii eliminatorii: numărul de credite obținut în ultimii 3 ani (mai mic sau egal cu 30); anul obținerii ultimului grad didactic (înainte de 2007, inclusiv 2007). În etapa a treia, în urma analizei inventarelor privind formarea resurselor umane din primar si preprimar oferite de ISJ-urile Iași și Neamț si a grilelor completate de directori, a fost selectat eșantionul de cadre didactice din aceste județe pe care au fost aplicate apoi chestionarele de analiza de nevoi. În județele Suceava, Bihor și Galați, nu au fost aplicate anterior grilele pentru directori în vederea preselecției, ci au fost aplicate direct chestionarele pentru cadre didactice, utilizând pentru selecția lotului criteriile obligatorii și dezirabile stabilite, precum și o serie de precizări tehnice pentru operatori: se vor aplica un număr de minimum 200 de chestionare; criteriile dezirabile au rol orientativ şi vor fi respectate în funcție de contextul specific de aplicare; ar trebui să fie acoperite, pe cât posibil, toate categoriile de vârstă: / / / pentru a evita discriminarea; să fie acoperite, pe cât posibil, toate specializările: educatori / învățător / institutori / profesori învățământ primar; e bine să fie acoperite toate gradele didactice. În etapa a patra, după aplicarea chestionarului și analiza și coroborarea tuturor datelor obținute în etapele anterioare, va fi conceput formularul de selecție a grupului pilot şi apoi a grupului țintă. Analiza grilelor de identificare a cadrelor didactice eligibile de către directorii de școli Analiza grilelor completate de directorii de școli din județele Iași și Neamț a evidențiat: în județul Iași, în 85 de școli din mediul rural, a fost estimat un număr de 464 de cadre didactice din învățământul preprimar și primar care au mai puțin de 30 de credite în ultimii 3 ani și au obținut ultimul grad didactic înainte de 2007 (inclusiv); în județul Neamț, în 48 de școli din mediul rural a fost estimat un număr de 350 de cadre didactice din învățământul preprimar și primar care au mai puțin de 30 de credite în ultimii 3 ani și au obținut ultimul grad didactic înainte de 2007 (inclusiv).

12 Analiza răspunsurilor la chestionarul de analiză de nevoi 1. Procentele de învățători / educatori / institutori din mediul rural, din județul Iaşi în funcție de numărul de credite obținute prin formări continue în ultimii 3 ani. Procentele au fost obținute prin analiza de frecvență a variabilei numărul de credite. IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR credite 0-30 credite , , , , credite 51 16, , , credite 38 12, , ,5 Peste 90 credite 8 2, , Total FRECVENȚA VARIABILEI: NUMĂR DE CREDITE 0-30 credite credite credite Peste 90 credite BIHOR 23, ,50 25 GALAȚI 49, ,30 3,40 SUCEAVA 67,90 17,80 12,80 1,50 NEAMȚ 79 13,50 5,60 2 IAȘI 69,60 16,50 12,30 2,60 Se poate observa că în județele Iași, Neamț, Suceava există procente ridicate (69, 79, 67,9) de învățători / educatori / institutori cu un număr mic de credite - până în 30, obținut în ultimii 3 ani. Un procent mai scăzut de cadre didactice cu număr mai mic de 30 de credite există doar în Bihor, în timp ce în Galați aproximativ 50 ar avea nevoie de formare continuă.

13 2. Disponibilitatea învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural de a urma o formare în sistem e-learning pentru o perioadă de un an. Procentele au fost obținute prin analiza de frecvență, a variabilei disponibilitate (itemul 14 din chestionarul analizei de nevoi). IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Disponibilitate DA , NU , , Total BIHOR GALAȚI SUCEAVA NEAMȚ Frecvența variabilei: disponibilitate pentru formare în sistem e-learning DA 79 77,10 NU 91,30 93, ,90 8,70 6,20 Rezultatele evidențiază un procent consistent de învățători/educatori/institu tori din mediul rural (72,7, 93,8, 91,3, 77,1, 79) care doresc să participe la o formare în sistem e-learning pentru o perioadă de un an. IAȘI 72,70 27,30 3. Opțiunea pentru o formare continuă în sistem e-learning a învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural a fost surprinsă prin realizarea mediilor aritmetice şi ierarhiilor pe variabila motive potențiale (itemul 3 din chestionarul analizei de nevoi).

14 Motive IASI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR med rang med rang med rang med rang med rang Pasiunea pt. tehnică 6,87 XV 7,91 XIV 7,00 XV 6,66 XIV 7,84 XV Conformarea la solicitările 7,25 XIV 7,53 XV 7,34 XIII 7,06 XIII 8,12 XIII conducerii Economie de bani 7,36 XIII 8,07 XIII 7,43 XIV 6,47 XV 8,03 XIV Program flexibil 7,54 XII 8,67 XI 7.76 XII 7,25 XII 8,83 IX Nevoia de socializare 7,74 XI 8,69 X 8,00 XI 8,11 XI 8,92 VIII Ritm individualizat 7,79 X 8,92 VII 8,45 X 8,13 X 8,35 XII Autonomie în gestionarea 8,07 IX 8,89 VIII 8,64 VII 8,22 IX 8,77 X resurselor învățării Posibilitatea autoevaluării 8,43 VIII 9,09 V 8,63 VIII 8,47 VII 8,73 XI Promovarea profesională 8,47 VII 8,85 IX 8,84 IV 8,56 VI 9,09 V Interactivitate 8,52 VI 9,22 IV 8,73 VI 8,75 III 8,99 VII Schimb de experiență 8,57 V 9,08 VI 8,61 IX 8,71 IV 9,21 IV Comunicare eficientă 8,63 IV 9,23 III 8,83 V 8,70 V 9,59 I Acumularea de credite 8,73 III 8,85 IX 8,89 III 8,36 VIII 9,05 VI Dobândirea de cunoştințe 9,16 II 9,6 I 9,43 II 9,16 I 9,51 II Dobândirea de competențe 9,20 I 9,5 II 9,50 I 9,15 II 9,27 III Ierarhia obținută pe baza rangului mediu indică prezența a două motive principale care au stat la baza opțiunii anterioare pentru formare în sistem e-learning a învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural: Dobândirea de cunoştințe şi Dobândirea de competențe. La polul opus, s-au situat, în toate județele, Pasiunea pentru tehnică şi Conformarea la solicitările conducerii, practic cel mai slabe motive dintre cele potențiale.

15 3,90 2,30 4,60 10, ,30 1,50 13,70 11,70 11,30 26,90 26,90 20,40 15,50 15,50 15,80 27, , ,40 45,90 40, Nivelul de competență în domeniul utilizării tehnologiilor informaționale a fost operaționalizat prin autoaprecierile realizate de subiecți cu privire la propria competență (itemul 9 din chestionarul analizei de nevoi), prin gradul de familiarizare cu alte cursuri de formare în sistem e-learning (itemul 1 din chestionarul analizei de nevoi) şi prin frecvența utilizării tehnologiilor informaționale (itemii 4, 5, 6 din chestionarul analizei de nevoi). Autoaprecierilor realizate de subiecți cu privire la propria competență IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Utilizarea calculatorului Nesatisfăcător 13 3,9 7 2,3 9 4, ,2 Slab 46 13, , , Adecvat 90 26, , , , Bine , , , ,5 Foarte bine 52 15, , , ,8 Excelent 10 3,0 4 1,3 3 1, Total Nivel competență utilizare TIC IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nesatisfăcător Slab Adecvat Bine Foarte bine Excelent Se observă procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea calculatorului situate în dreptul calificativelor bine şi adecvat, după cum şi procente foarte mici ale celor care se situează la un nivel nesatisfăcător sau excelează în utilizarea calculatorului.

16 8,70 4 7,70 18, ,20 12,60 7,10 3,50 6, ,70 16,80 21,90 15, ,50 21,30 20,30 26,50 22,50 39, ,20 30,10 38,50 42 Utilizarea IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Programului Word Nesatisfăcător 29 8, , ,5 Slab 54 16, ,6 14 7,1 7 3,5 Adecvat 56 16, , , ,5 Bine , , , ,5 Foarte bine 71 21, , , , ,0 Excelent 23 6, , ,5 Total Utilizarea programului Word IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nesatisfăcător Slab Adecvat Bine Foarte bine Excelent Se observă procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea programului Word situate în dreptul calificativelor bine şi foarte bine, după cum şi procente foarte mici ale celor care se situează la un nivel nesatisfăcător sau excelează în utilizarea programului Word. Utilizarea IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Programului Excel Nesatisfăcător 54 16, , , ,9 Slab 89 26, , ,5 Adecvat 82 24, , , ,3 Bine 79 23, , Foarte bine 23 6, , ,8 Excelent 6 1, ,0 15 7,5 Total

17 6,90 5,40 6,10 8, ,80 0,70 2 7,50 16,20 15,20 15,80 15,50 26,70 28,30 21,90 17,50 24,60 29,60 34,70 47,30 27,50 23, , ,90 Utilizarea programului Excel IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nesatisfăcător Slab Adecvat Bine Foarte bine Excelent Rezultatele evidențiază procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea programului Excel situate în dreptul calificativelor adecvat, bine şi slab şi procente foarte mici ale celor care ştiu foarte bine sau excelează în utilizarea programului Excel. Utilizarea IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Programului Power Point Nesatisfăcător 50 15, , ,8 Slab 67 20, , Adecvat 79 23, , , ,3 Bine 74 22, , ,5 Foarte bine 45 13, , ,9 Excelent 19 5, , Total În ceea ce priveşte utilizarea programului Power Point, se observă procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență, situate în dreptul calificativelor bine, adecvat şi slab şi procente foarte mici ale celor care excelează în utilizarea programului Power Point.

18 8,4 4,5 5,6 13,7 4,5 10,5 9 6,6 4,5 18,9 16,8 16,3 12,5 20,4 21, ,6 12,6 15,3 23,4 35,8 25,6 29,5 26,5 22,5 41,5 44, ,50 9,70 29, ,70 3,20 4,60 20,10 24,30 13, , ,10 24,50 22,20 20,10 27,60 27,50 13,50 13,90 14,80 22, ,30 Utilizarea programului POWER POINT IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nesatisfăcător Slab Adecvat Bine Foarte bine Excelent IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Utilizarea Internetului Nesatisfăcător 28 8, ,6 9 4, ,7 Slab 35 10, ,6 9 4,5 Adecvat 63 18, , , ,5 Bine 78 23, , ,5 Foarte bine 68 20, , , ,9 Excelent , ,5 Total Rezultatele indică procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea Internetului ( , căutare de informații, forumuri) situate în dreptul calificativelor bine şi foarte bine şi procente foarte mici ale celor care au un nivel nesatisfăcător în utilizarea Internetului. Putem vedea de data aceasta şi un procent mai crescut al celor care au un nivel excelent de utilizare a internetului, calificativ rar întâlnit anterior. Utilizarea internetului IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nesatisfăcător Slab Adecvat Bine Foarte bine Excelent

19 35,20 25,40 21,40 55, ,70 31,20 29,60 15,50 23,50 21,40 37, ,50 13, ,10 5,50 6,10 7,30 12,50 2,10 1 2,60 17,50 20,50 12,50 Utilizarea limbii engleze IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nesatisfăcător , , ,6 Slab 75 22, , ,5 Adecvat 51 15, , ,1 Bine 51 15, ,5 Foarte bine 30 9, , ,5 15 7,3 Excelent 7 2, , ,5 Total În ceea ce priveşte percepția competenței în domeniul limbii engleze, se observă, per ansamblu, procente mai ridicate în dreptul calificativelor nesatisfăcător, slab şi adecvat şi procente foarte mici ale celor care au un nivel foarte bun şi excelent în utilizarea limbii engleze. Excepție fac rezultatele din județul Bihor, unde procentul corespunzător calificativelor foarte bine şi excelent cumulează 25, față de numai 7,3 (Galați), 8,7 (Suceava), 6,5 (Neamț) şi 11,2 (Iaşi). Utilizarea limbii engleze IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nesatisfăcător Slab Adecvat Bine Foarte bine Excelent

20 IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Frecvența participării la alte cursuri de formare în sistem e-learning Participare la alte cursuri în sistem e- learning IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nu , , , Da , , , Total Frecvenţa participării la alte cursuri de formare în sistem e-learning Da Nu ,5 61,5 41,3 58,7 38,8 61,2 39,8 60,2 Analiza de frecvență ne arată un procent însemnat (60,2, 61,2, 58,7, 45) de învățători/educatori/institutori care au urmat şi alte cursuri de formare care să folosească tehnologiile informaționale (calculator, Internet, cursuri AEL, cursuri on-line).

21 IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Frecvența utilizării tehnologiilor informaționale Frecvența utilizării PC IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Niciodată 11 3, ,6 8 3,9 4 2 Foarte rar 60 17, ,8 17 8, ,5 2-3 ori/ , , , ,5 săptămână Zilnic , , , Total Frecvența utilizării PC Niciodată Foarte rar 2-3 ori/ săptămână Zilnic 2 17,5 40,5 40 3,9 8,3 24,4 63,4 2,6 13,8 29,1 54,5 1,9 11,4 34,6 52,1 3,2 17,8 35,2 43,8 Analiza de frecvență ne indică procente ridicate pentru cei care utilizează calculatorului de 2-3 ori pe săptămână şi zilnic şi un procent foarte scăzut al celor care nu utilizează niciodată calculatorul.

22 IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Frecvența IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR utilizării Internetului Niciodată 29 8,6 9 2,9 10 5,1 12 5,9 6 3 Foarte rar 47 13, , , ori / săptămână , , , Zilnic , , TOTAL Frecvența utilizării internetului Niciodată Foarte rar 2-3 ori / săptămână Zilnic ,9 11,2 23,9 59 5,1 15,3 29,6 50 2,9 11,1 36,2 49,8 8,6 13,9 35,5 42 În ceea ce priveşte utilizarea Internetului, analiza de frecvență ne indică procente ridicate pentru cei care utilizează Internetul de 2-3 ori pe săptămână (35,5, 36,2, 29,6) şi zilnic (42,0, 49,8, 50), după cum şi un procent scăzut al celor care nu utilizează niciodată Internetul (8,6, 2,9,, 5,1).

23 IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Frecvența utilizării IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR softului educațional Niciodată 35 10, ,7 14 6,8 17 8,5 Foarte rar , , , ,5 2-3 ori/ săptămână , , , Zilnic 31 9, , , TOTAL Frecvența utilizării softului educațional Niciodată Foarte rar 2-3 ori/ săptămână Zilnic 8,5 28, ,8 34,6 44,9 13,7 8,7 46,4 37,1 7,2 4,5 29,3 50,8 15,4 10,4 39,7 40,6 9,3 Analiza de frecvență ne indică procente ridicate pentru cei care utilizează softul educațional foarte rar şi de 2-3 ori pe săptămână, după cum şi un procent scăzut al celor care nu utilizează niciodata softul educațional (10,4, 4,5, 8,7) sau zilnic (9,3, 15,4, 7,2). Procentul neaşteptat de mare de cadre didactice care declară că utilizează frecvent softul educațional ridică o serie de suspiciuni cu privire la aceste rezultate, existând riscul ca unii dintre subiecți să nu fi cunoscut exact ce presupune acesta. Prin urmare, aceste rezultate vor fi interpretate cu rezervă.

24 5. Opiniile învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural cu privire la utilitatea tehnologiilor informaționale, dificultățile şi oportunitățile formării prin intermediul acestora au fost surprinse prin realizarea ierarhiilor pentru afirmațiile din cadrul itemilor 10, 11, şi 12 din chestionarul analizei de nevoi. Utilitatea tehnologiilor informaționale Afirmații IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR med rang med rang med rang med rang med rang Calculatorul este un mijloc de dezvoltare a 4,91 VIII 5,16 X 4,87 VII 4,94 IX 5,57 IV competențelor didactice Calculatorul este un mijloc de dezvoltare personală 5,01 VI 5,22 VIII 4,86 VIII 5,07 VI 5,67 III Calculatorul este un mijloc de realizare a activităților 5,04 V 5,33 VI 4,72 X 5,10 V 5,39 V didactice Calculatorul este un mijloc de prelucrare a 5,30 III 5,41 V 5,28 IV 5,44 III 5,72 II informațiilor Calculatorul este un mijloc de accesare a informațiilor 5,47 II 5,66 II 5,65 I 5,60 I 5,91 I Internetul este un mijloc de de realizare a activitații 4,79 XI 5,12 XII 4,72 X 4,82 X 5,17 X didactice Internetul este un mijloc de dezvoltare a competențelor didactice 4,84 X 5,13 XI 4,64 XI 4,76 XI 5,19 IX Internetul este un mijloc de dezvoltare personală Internetul este un mijloc de învățare şi formare în spațiul virtual Internetul este un mijloc de comunicare cu alți colegi Internetul este un mijloc de actualizare a informațiilor Internetul este un mijloc de accesare a informațiilor 4,88 IX 5,19 IX 4,76 IX 4,95 VIII 5,21 VIII 4,98 VII 5,29 VII 5.09 VI 4,97 VII 5,05 XII 5,16 IV 5,43 IV 5,24 V 5,26 IV 5,11 XI 5,47 II 5,61 III 5,54 II 5,50 II 5,24 VII 5,61 I 5,75 I 5,52 III 5,60 I 5,38 VI

25 Datele din tabelul de mai sus ilustrează percepțiile învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural cu privire la rolul calculatorului şi Internetului. Astfel, atât calculatorul, cât şi Internetul reprezintă, mai curând, mijloace de accesare a informațiilor. În plus, calculatorul mai este văzut şi ca un mijloc de prelucrare a informațiilor, în timp ce Internetul mai este apreciat şi ca mijloc de actualizare a informațiilor sau mijloc de comunicare cu alți colegi. Doar cadrele didactice din județul Bihor plasează pe primele locuri rolul calculatorului în dezvoltarea personală. Dificultăți în formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale Afirmații Există reticență față de utilizarea tehnologiilor noi Conexiunea la Internet este slabă Există dificultăți de navigare pe internet Există dificultăți de utilizare a calculatorului Feed-back-ul direct este insuficient Interacțiunea față în față este limitată IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR med rang med rang med rang med rang med rang 3,31 VI 3,22 VI 3,55 III 2,99 VI 3,63 IV 3,41 V 3,23 V 3,52 IV 3,34 III 3,73 III 3,49 IV 3,31 IV 3,47 VI 3,19 IV 3,26 VI 3,55 III 3,48 III 3,51 V 3,17 V 3,50 V 3,67 II 3,65 II 3,79 II 4,00 II 3,84 II 3,72 I 3,89 I 4,03 I 4,18 I 4,01 I Se observă că dificultățile majore apărute în formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale, percepute de învățători/educatori/institutori din mediul rural, țin de insuficiența feed-back-ul direct, de caracterul limitat al interacțiunii față în față, dar şi de calitatea conexiunii Internet.

26 Avantaje în formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale Afirmații Există persoane care pot oferi suport în domeniul informatic (informaticianul şcolii, alți colegi, persoanel din familie) Există disponibilitatea pentru învățare şi dezvoltare Cooperarea cu alți colegi care participă la formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale Există deschidere spre nou IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR med rang med rang med rang med rang med rang 4,68 IV 4.97 IV 4,63 IV 4,84 IV 5,05 IV 4,87 III 5.48 III 5,25 III 5,12 III 5,54 I 5,04 II 5.50 II 5,27 II 5,20 II 5,23 III 5,23 I 5.63 I 5,40 I 5,31 I 5,47 II În opinia învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural, principalele avantajele acestui tip de formare continuă sunt: deschiderea spre nou, cooperarea cu alți colegi şi disponibilitatea pentru dezvoltare. 6. Accesul cadrelor didactice din mediul rural la mijloacele informatice a fost evidențiat prin analiza de frecvență a itemilor 7 şi 8 din chestionarul analizei de nevoi. Accesul la calculator Accesul la calculator de acasă IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Nu 38 11, ,5 18 9,2 9 4, ,5 Da , , , , ,5 Total

27 Accesul la calculator de la școală Nu 93 27, , ,5 Da , , ,5 Total Accesul la calculator 82, ,3 72,2 88,7 87,5 90,8 95,6 IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR 50,5 49,5 27,3 15, ,6 88,5 11,3 12,5 9,2 4,4 Da Nu 11,5 Accesul la calculator de la școală Da Nu Accesul la calculator de acasă

28 Accesul la Internet IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Acces Nu 66 19, , Internet Da , , de acasă Total Acces Internet de la şcoală Nu , , Da , , Total Accesul la internet IAȘI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR Da 47 74,1 Nu Acces Internet de la şcoală 72,3 25,9 53, ,7 46,8 Da 87,8 86 Acces Internet de acasă 84,8 80,2 88 Nu ,2 15,2 19,8 Rezultatele indică, în toate județele, procente foarte ridicate (de peste 80) de cadre didactice din mediul rural care au acces la Internet de acasă. În ceea ce priveşte posibilitatea de accesare a Internetului de la şcoală, există diferențe între județe. Astfel, în județele Iaşi şi Bihor există un procent mai mare de cadre didactice care nu au acces la internet de la şcoală (aproximativ 50 dintre cei chestionați) față de județele Neamț şi Galați (aproximativ 70 au acces la Internet de la şcoală).

29 Limitarea accesului la calculator şi Internet În tabelele de mai jos sunt prezentate pentru județele Iaşi, Neamț şi Suceava datele privind posibilitățile de acces limitat şi nelimitat la calculator şi Internet de acasă şi de la şcoală. Acces la calculator de acasă Acces la calculator de la şcoală IAŞI NEAMȚ SUCEAVA Limitat 43 14, ,2 Nelimitat , ,8 Total Limitat , ,6 Nelimitat 85 35, ,4 Total Acces la calculator IAȘI NEAMȚ SUCEAVA 14,8 17,1 20,2 85,2 79,8 82,9 65,6 64,2 64,4 34,4 35,8 35,6 Limitat Nelimitat Limitat Nelimitat Acces la calculator de acasă Acces la calculator de la școală Astfel, accesul la calculator de acasă al cadrelor didactice din județele Iaşi, Neamț şi Suceava este într-un procent semnificativ nelimitat (85,2, 82,7, 79,8 dintre cei care au acces), în timp ce accesul la calculator de la şcoală este într-un procent semnificativ limitat (64,4, 62,2, 65,6 dintre cei care au acces).

30 Acces la Internet de acasă Acces la Internet de la şcoală IAŞI NEAMȚ SUCEAVA Limitat 35 13, , ,6 Nelimitat , , ,4 Total Limitat , , ,3 Nelimitat 36 21, , ,7 Total Acces internet IAȘI NEAMȚ 14,2 20,6 79,4 85,8 86,4 70,3 68,9 78,8 29,7 31,1 SUCEAVA 13,2 21,2 Limitat Nelimitat Limitat Nelimitat Acces la Internet de acasă Acces la Internet de la școală Accesul la Internet de acasă al cadrelor didactice din cele trei județe este într-un procent mare nelimitat (86,4, 85,8, 79,4), în timp ce accesul de la şcoală este într-un procent semnificativ limitat (78,8, 68,9, 70,3).

31 7. Principalele nevoi de formare psihopedagogică a învățătorilor / educatorilor / institutorilor din mediul rural au fost surprinse prin ierarhizarea domeniilor de competență în care acestea se manifestă. Competențe psihopedagogice IAŞI NEAMȚ SUCEAVA GALAȚI BIHOR med rang med rang med rang med rang med rang Cooperare cu familia şi comunitatea locală 4,28 XV 4,51 XIV 4,17 XV 4,36 X 4,70 XI Comunicarea interculturală 4,30 XIV 5,10 IX 4,36 XIV 4,28 XII 4,81 IX Comunicarea cu elevii 4,31 XIII 4,61 XIII 4,60 XIII 4,36 X 4,86 VIII Consiliere şi orientare şcolară 4,37 XII 4,81 XII 4,65 XII 4,33 XI 4,71 X Managementul problemelor de disciplină şcolară 4,47 XI 4,85 XI 4,80 XI 4,48 IX 4,97 IV Învățarea autodirijată şi dezvoltarea personală 4,61 X 5,06 X 4,82 X 4,65 VII 4,67 XII Utilizarea strategiilor de motivare a copiilor 4,66 IX 5,16 VII 4,83 IX 4,60 VIII 4,93 V Organizarea activităților de învățare prin cooperare 4,67 VIII 5,14 VIII 4,91 VIII 4,65 VII 4,89 VII Aplicarea unor strategii adecvate de învățare pentru copiii cu CES 4,71 VII 5,14 VIII 4,93 VII 4,72 IV 4,90 VI Proiectarea activităților extracurriculare 4,76 VI 5,26 V 4,97 VI 4,67 VI 5,06 II Conceperea probelor de evaluare a copiilor 4,77 V 5,29 IV 4,99 V 4,70 V 4,64 XIII Stimularea creativității copiilor 4,82 IV 5,19 VI 5,08 IV 4,76 III 4,58 XIV Planificarea şi proiectarea activităților didactice după noile 4,84 III 5,36 III 5,16 III 4,72 IV 5,01 III metodologii Utilizarea unor metode moderne de predare învățare 4,88 II 5,38 II 5,17 II 4,79 II 5,11 I Managementul proiectelor educaționale 5,10 I 5,47 I 5,20 I 4,97 I 4,50 XV

32 Scorurile obținute au pus în lumină câteva accente în formarea psihopedagogică a învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural. Per ansamblu, există o nevoie mai mare de formare în domeniul managementului proiectelor educaționale (în județele Iaşi, Neamț, Suceava Galați). Excepție face județul Bihor, unde această nevoie apare pe ultimul loc. De asemenea, pe primele locuri se situează şi nevoile de formare în domeniul unor metode moderne de predare învățare (M = 4,88, M=5,38, M=5,17), precum şi nevoia de planificare şi proiectare a activităților didactice după noile metodologii. Trebuie să precizăm că, deşi există o ierarhie, subiecții apreciază că au nevoie să dezvolte competențe în domeniile enumerate într-o măsură destul de mare, dacă ne gândim că rangurile medii minime sunt în jurul valorii 4 (din valoarea maximă 6). 8. Relația dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning (item 14) şi variabilele: nivel de competență în domeniul tehnologiilor informaționale şi vârstă Relația dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning şi percepția competenței în domeniul tehnologiilor informaționale. Plecăm de la ipoteza potrivit căreia există diferențe semnificative între nivelul de competență în domeniul tehnologiilor informaționale al învățătorilor/educatorilor/institutorilor (autoevaluat) în funcție de disponibilitatea lor de a participa la o formare în sistem e-learning pentru o perioadă de aproximativ 1 an. A fost calculată o valoare globală a nivelului de competență autoevaluat, prin însumarea scorurilor de la competențele enumerate la itemul 9 din chestionar. Nivelul de competență în domeniul tehnologiilor informaționale Județul Disponibilitate t-test, p DA NU z, p Iași M=17,44 M=16,25 N=237 N=90 t(325)=-1,63, p>0,05 Neamț Mrk=145,27 Mrk=107,24 N=268 N=17 Z =-1,84, p>0,05 Suceava M=18,12 M=16,47 t =-1,19, p>0,05 Galați M=18,52 M=16,31 N=158 N=47 t = -2,451, p>0,05 Bihor Mrk=106,07 Mrk=77,31 N=157 N=42 Z=-3,002, p<0,01 Rezultatele obținute au infirmat această ipoteză, cu excepția județului Bihor: nivelul de competență în domeniul tehnologiilor informaționale (autoevaluat) nu diferă semnificativ în funcție de disponibilitatea de a participa sau nu la o formare în sistem e-learning. Cei care sunt disponibili, ca şi cei care nu sunt disponibili pentru o experiență de formare în sistem e-learning se apreciază ca având niveluri de competență similare. Tendințele mediilor arată însă că trebuie să interpretăm cu prudență aceste rezultate, întrucât numărul subiecților în cele două grupe au fost neechilibrate.

33 Relația dintre disponibilitatea pentru formarea în sistem e-learning (item 14) şi vârstă (două categorii de vârstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani). IAŞI Disponibilitate NEAMȚ Disponibilitate SUCEAVA Disponibilitate GALAȚI Disponibilitate BIHOR Disponibilitate Până în 50 de ani inclusiv Categorii de vârstă Peste 50 de ani inclusiv NU 47 (51,6 ) 44 (48,4) 91 DA 167 (69) 75 ( 31) 242 NU 3 (15,8 ) 16 (84,2) 19 DA 164 (57,1 ) 123 ( 42,9 ) 287 NU 13 (76,47 ) 4 (23,52) 17 DA 155 (86,52) 24 ( 13,40) 179 NU 28 (59,6) 19 (40,4,27) 47 DA 127(80,4) 31(19,6) 158 NU 29 (69) 13 (31) 42 DA 134 (84,8) 24 (15,2) 158 N chi pătrat [χ 2 (1)=8,67, p<0,01] [χ 2 (1)=12,29, p<0,01] [χ 2 (1)=1,29, p>0,05] [χ 2 (1)=8,503, p<0,01] [χ 2 (1)=5,468, p<0,05] Pentru județele Iaşi, Neamț și Bihor scorurile obținute indică o diferență semnificativă între învățătorii/educatorii/institutorii din mediul rural care doresc să participe la formarea în sistem e- learning pe categoria vârstă, în sensul în care cei până în 50 de ani inclusiv şi-au exprimat o disponibilitate mai mare prin comparație cu cei peste 50 de ani. În județul Suceava, scorurile obținute nu indică o diferență semnificativă între cadrele didactice care doresc să participe la formarea în sistem e-learning pe categoria vârstă, disponibilitatea exprimată fiind similară în cadrul celor două categorii de vârstă. 9. Relația dintre nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor informaționale şi vârstă (două categorii de vârstă: până în 50 de ani, peste 50 de ani). Am emis ipoteza existenței diferențelor semnificative între nivelul de competență în utilizarea tehnologiilor informaționale al învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural în funcție de vârsta acestora. Am anticipat că cei peste 50 de ani vor aprecia nivelul competențelor lor informatice ca fiind mai redus decât cei care au mai puțin de 50 de ani.

34 Nivelul de competență în domeniul tehnologiilor informaționale Județul Vârsta t-test, p Până în 50 Peste 50 de z, p de ani ani IAȘI M=18,98 M=13,63 N=214 N=117 t(329)= 8,77, p< 0,001 NEAMȚ M=18,69 M=15,04 N=163 N=129 t(290)= 6,49, p< 0,001 SUCEAVA M=18,54 M=13,86 t = 4,00, p< 0,01 GALAȚI M=19,0968 M=14,68 N=155 N=50 t = 5,26, p< 0,01 BIHOR M=4 M=3,45 N=162 N=37 t=2,474, p<0,05 În toate județele, datele ne indică existența unei diferențe semnificative între învățătorii/educatorii/institutorii din mediul rural de până în 50 de ani şi cei aflați peste 50 de ani pe dimensiunea nivelului de competență în domeniul tehnologiilor informaționale. Cei cu vârsta până în 50 de ani apreciază că au mai multe competențe în domeniul tehnologiilor informaționale comparativ cu cei de peste 50 de ani. În urma analizei şi interpretării rezultatelor obținute s-a constat că din totalul subiecților, un procent semnificativ din totalul subiecților investigați au obținut mai puțin de 30 de credite pentru formare în ultimii 3 ani. În ceea ce priveşte disponibilitatea de a se angaja într-un program de formare continuă prin intermediul tehnologiilor informaționale, rezultatele ne indică atitudini favorabile ale învățătorilor/educatorilor. Astfel, în toate județele, majoritatea respondenților sunt dispuşi să participe pentru o perioadă de un an la un program de formare prin intermediul calculatorului. În plus, mai mult de jumătate dintre cadrele didactice care au fost incluse în studiu au un anumit grad de familiaritate privind formarea prin intermediul tehnologiilor informaționale (au participat la cursuri AEL sau la alte forme de învățare de acest tip). Familiarizarea cu sistemele de formare prin intermediul calculatorului reprezintă un avantaj pentru proiectul nostru, deoarece utilizarea platformei electronice presupune un nivel optim al competențelor în domeniul informatic. Analiza răspunsurilor privind frecvența de utilizare a calculatorului, internetului şi a soft-ului educațional indică, de asemenea, familiarizarea cadrelor didactice din învățământul preprimar şi primar cu noile tehnologii informaționale. Există un procent redus de cadre didactice care nu

35 utilizează niciodată calculatorul şi internetul (în cele cinci județe între 2 şi 4 nu utilizează niciodată calculatorul şi între 3 şi 9 nu folosesc niciodată internetul). Datele care ilustrează percepțiile învățătorilor/educatorilor/institutorilor din mediul rural cu privire la rolul calculatorului şi Internetului au arătat că acestea reprezintă, mai curând, mijloace de accesare a informațiilor. În plus, calculatorul mai este văzut şi ca un mijloc de prelucrare a informațiilor, în timp ce Internetul mai este apreciat şi ca mijloc de actualizare a informațiilor sau mijloc de comunicare cu alți colegi. Utilitatea calculatorului şi internetului în dezvoltarea competențelor personale şi profesionale este apreciată mai puțin de către învățători/educatori. Doar în județul Bihor calculatorul este considerat mijloc de dezvoltare personală. Analiza motivației care a stat la baza opțiunilor anterioare pentru o formare continuă în sistem e-learning a indicat prezența a două motive principale: dobândirea de cunoştințe (M=9.16/10) şi dobândirea de competențe (M=9.20/10). La polul opus, la o diferența semnificativă, s-a situat pasiunea pentru tehnică (M=6.87). Este oarecum surprinzător că motivele legate de particularitățile învățării la vârsta adultă, invocate în cele mai multe studii care se referă la educația la distanță (ritm individualizat de învățare, program flexibil, economie de bani, autonomie în gestionare resurselor învățării) nu sunt considerate la fel de importante. Estimarea nivelului de competență în domeniul tehnologiilor informaționale pe baza autoevaluărilor realizate de învățători/educatori pentru diferite programe a evidențiat că în toate județele, procentele cele mai ridicate de răspuns se situează în dreptul calificativelor adecvat şi bine. De exemplu, în Iaşi s-au apreciat ca fiind la nivel adecvat 23,7 din respondenți şi bine 37,0, în ceea ce priveşte utilizarea calculatorului, în general (deschidere, comenzi etc.). În Neamț, procentele pentru această categorie de competențe sunt mai mari: 26,9 adecvat și 42,4 bine. Autoevaluarea competențelor digitale pentru fiecare dintre cele mai utilizate programe (Word, Excel, Power Point) a evidențiat cea mai bună cunoaştere a programului Word (nivel bine şi foarte bine) față ce celelalte programe, unde procentele cele mai ridicate se situează în dreptul nivelurilor slab, adecvat, bine. În ceea ce priveşte utilizarea calculatorului, în general şi a programului Word, un procent foarte mic de respondenți se apreciază la nivel nesatisfăcător. La polul opus, un procent foarte mic din respondenți se apreciază la nivel de foarte bine şi excelent în utilizarea tehnologiilor informaționale. De exemplu, în Iaşi, doar 6,9 apreciază ca fiind excelent nivelul lor de utilizare a programului Word, iar în Neamț doar 5. Rezultatele indică procente mai ridicate ale nivelului autoperceput de competență în utilizarea Internetului ( , căutare de informații, forumuri) situate în dreptul calificativelor bine şi foarte bine, după cum şi procente foarte mici ale celor care au un nivel nesatisfăcător în utilizarea Internetului. Putem vedea de data aceasta şi un procent mai crescut al celor care au un nivel excelent de utilizare a Internetului, calificativ mai rar întâlnit la celelalte competențe informatice. De exemplu, în județul Bihor procentul de utilizare la nivel excelent a Internetului urcă la 22. Autoestimarea nivelului de competență în domeniul limbii engleze ne atrage atenția asupra nevoii de a adapta platforma de învățare. Rezultatele evidențiază, în patru din județele partenere, procente mai ridicate în dreptul calificativelor nesatisfăcător şi slab, după cum şi procente foarte mici ale celor care au un nivel foarte bun şi excelent în utilizarea limbii engleze. În județul Iaşi,