LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV
|
|
|
- Θεόκριτος Αποστόλου
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare, conertoare, multplcatoare analogce, etc. AD are două ntrăr ș una sau două eșr. În cazul în care AD are o eșre denumrea acestua este AD cu eșre asmetrcă (fg. 1.1) ar în cazul în care are două eșr AD cu eșre smetrcă. AD amplfcă numa dferența semnalelor de pe ntrăr. Semnalul de eșre al AD este proporțonal cu dferența dntre cele două ntrăr, constanta de proporțonaltate fnd char amplfcarea dferențală. Se explcă astfel denumrea de amplfcator dferențal /1-3/. Smbolul utlzat pentru AD este smlar cu cel al amplfcatorulu operațonal (fg. 1.1). Fg. 1.1 Amplfcatorul dferențal smbol. Față de eșre, cele două ntrăr ale AD sunt astfel nddualzate: IN1 ntrarea nenersoare, smbolzată cu + ; IN ntrarea nersoare, smbolzată cu -. AD poate f utlzat atât ca amplfcator de curent contnuu cât ș ca amplfcator de curent alternat. 1. PARAMETRII AD Crcutul echalent de ntrare pentru un AD este prezentat în fg. 1.. Tensunle aplcate pe cele două ntrăr sunt ș, ar ș sunt curenț de ntrare. Atât tensunle cât ș curenț de ntrare au câte o parte comună (,, respect, ) ș una dferențală ( c, d, respect, d ). Aplcând teoremele Krchhoff pe crcutul dn fg. 1. rezultă:,d,c (1.1),d,c (1.) (1.3),c,d c
2 10 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator (1.4),c,d Fg. 1. Crcutul echalent de ntrare pentru un AD /3/. Pe baza relațlor (1.1) - (1.4) se obțn expresle pentru: tensunea dferențală de ntrare (,d ); curentul dferențal de ntrare (,d ); tensunea de mod comun, (,c ); curentul de mod comun la ntrare (,c ). (1.5),d,c (1.6),d (1.7),c (1.8) Modul dferențal pur presupune, c =0 ș, c =0. Crcutul echalent de ntrare dene cel dn fg Pe crcutul dn fg. 1.3 se deduce: (1.9),d (1.10), d Fg. 1.3 Crcutul echalent de ntrare pentru un AD cu atac de mod dferențal pur /3/. Rezstența de ntrare pe mod dferențal este dată de relața (1.11):,d R,d (1.11),d
3 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 11 În cazul funcțonăr pe mod comun pur,, d =0 ș, d =0. Pentru acest caz, crcutul echalent de ntrare este dat în fg Ca urmare: (1.1),c,c (1.13) Rezstența de ntrare pe mod comun este dată de relața (1.14):,c R,c (1.14),c Fg. 1.4 Crcutul echalent de ntrare pentru un AD cu atac de mod comun pur /3/. În cazul unu AD cu două eșr parametr de nteres se defnesc smlar: tensunea de eșre dferențală (1.15) o,d o o tensunea de eșre de mod comun 1 _ o,c o o (1.16) Amplfcarea de tensune a AD presupune: amplfcarea de mod dferențal o,d A,d (1.17),d amplfcarea de mod comun o,c A,c (1.18),c Prn construcțe AD amplfcă dferența tensunlor aplcate pe ntrăr (, d ) ș rejectează partea comună a tensunlor (, c ). Acesta este motul pentru care la un amplfcator dferențal A, d are alor rdcate, ar A, c 1. Raportul dntre cele două amplfcăr este factorul de rejecțe al modulu comun, CMRR (Common-Mode Rejecton Rato): A,d CMRR (1.19) A,c
4 1 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator În proectarea unu AD se urmărește ca CMRR să abă o aloare cât ma mare. Dacă amplfcatorul dferențal are o sngură eșre (eșre asmetrcă) în relațle (1.17) ş (1.18), tensunle o, d ş o, c se înlocuesc cu o. 1.3 ANALIZA TEORETICĂ A AD Pentru analza teoretcă a AD se utlzează schema dn fg Crcutul dn fg. 1.5 este un AD cu eșre smetrcă realzat cu tranzstoare bpolare consderate dentce, funcțonând în RAN ş polarzate la un curent de colector constant. Analza are ca scop ealuarea caracterstc de transfer în curent contnuu, amplfcarea de tensune ș rezstenţa de ntrare de mod dferenţal ş respect de mod comun. Se negljează efectul rezstenţelor de eşre ( r o ) ale tranzstoarelor. Fg. 1.5 Amplfcator dferențal cu eșre smetrcă /3/. Pe ochul ce conțne sursele de tensune ș ș joncțunle BE ale celor două tranzstoare se poate scre: (1.0) BE1 BE I,D C1 C I (1.1) Ecuațle ce dau dependența curentulu de colector de tensunea BE sunt: BE1 C1 I S exp( ) (1.) V th BE C I S exp( ) (1.3) Vth Rezultă: I C1 (1.4) I,D 1 exp( ) V th
5 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 13 I C (1.5) I,D 1 exp( ) Vth Dependența curențlor de colector de tensunea dferențală de ntrare este dată în fg Se constată că AD cu tranztoare bpolare amplfcă în domenul în care C1 ș C arază cu I, D. Dn ecuațle (1.4) ș (1.5) se deduce că acest domenu este lmtat la 4V 100mV. I,D th Fg. 1.6 Varața curențlor de colector cu tensunea dferențală de ntrare /3/. Pentru I,D 4Vth, C1 I. Tranzstorul Q este blocat ( C 0 ). La I,D 4V th, rezultă un curent C1 0 ș C I = constant. Tensunea dferențală de eșre are expresa (ez fg. 1.5): V R (V R ) O,D O O CC C C1 CC C C RC (C1 C ) (1.6) Folosnd ecuațle (1.4) ș (1.5) rezultă: I,D O,D RC I tanh( ) (1.7) Vth Domenul poate f extns prn adăugarea unor rezstoare suplmentare în emtoare. Introducerea acestor rezstoare duce la crcutul dn fg Dependența tensun O, D de I, D este dată în fg Tensunea dferențală de eșre arază doar în cazul în care I,D 4Vth. O, D se lmtează la aloarea R C I sau, R C I dacă unul dn tranzstoare (Q 1 sau Q ) este blocat (ceea ce corespunde la 4V ). Ecuața (1.7) edențază nelnartatea caracterstc de transfer /3/. I,D th
6 14 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Vth Dacă I,D, cele două tranzstoare Q 1 ș Q lucrează la semnal mc ar ecuațle (1.5), (1.6) ș (1.7) se lnarzează. Ca urmare: I I I I,D g I,D C1 m (1.8) V unde, C m O,D th I I I,D I I,D gm (1.9) V m th g R (1.30) th C I,D g I V este panta tranzstoarelor la semnal mc. Fg. 1.7 Amplfcatorul dferențal cu eșre smetrcă ș extndere a domenulu de tensun de ntrare /3/. Fg. 1.8 Dependența tensun O, D de I, D /3/. Schema de regm dnamc a AD dn fg. 1.5 este reprezentată în fg Pe o ntrare se aplcă semnalul, d / ar pe cealaltă ntrare, d / ceea
7 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 15 ce înseamnă atac de mod dferențal pur. La eşrea smetrcă a fost conectată o rezstenţă de sarcnă R L. Deoarece tranzstoarele sunt dentce, dn mote de smetre rezultă: be1 be (1.31) Pe baza fg. 1.9 se obţne,d be1 be. Rezultă:,d (1.3) be1 be Relața (1.3) demonstrează că în curent alternat emtoarele tranzstoarelor sunt puncte rtuale de masă pentru funcţonarea pe mod dferenţal. Cele două tranzstoare se comportă ca etaje EC separate. Deoarece tranzstoarele au aceeaş pantă rezultă: c1 c,d gm1 be1 gm (1.33),d gm be gm (1.34) Fg. 1.9 Schema de regm dnamc a AD cu eșre smetrcă /3/. Pe crcutul dn fg. 1.9 pentru se obţne: R R g R R (1.35) o,d c c1 L C m L C, d Amplfcarea de mod dferenţal a f: o,d A,d gm RL RC (1.36),d Determnarea rezstenţe de ntrare pe mod dferenţal se realzează pe crcutul dn fg Se obţne: (1.37),d b1 b
8 16 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Fg Crcutul pentru calculul rezstențe de ntrare de mod dferențal /3/.,d,d,d R,d,d b1 be1 r 1 r (1.38) r 1 Analza de mod comun se realzează pe schema de regm dnamc (mod comun) dn fg Deoarece tranzstoarele Q 1 ș Q sunt consderate dentce, rezultă: be1 be, c, c1 c,. Prn sarcnă curenţ sunt nul o o o,c ( 1 0 ) ar între emtoarele tranzstoarelor ( 0 ). Se obseră că, pentru un atac de mod comun pur AD se compune dn două etaje cu sarcnă dstrbută, dentce (fg. 1.11). Pe crcutul dn fg se deduce: 1,c be1 RE c1 RE c1 RE c1 g m1 (1.39) o o Rc c1 (1.40) Rezultă amplfcarea de tensune pe mod comun: o,c o o o RC A,c R (1.41),c E Fg Schema de regm dnamc la funcţonarea pe mod comun /3/. Rezstenţa de ntrare de mod comun este:
9 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 17 R,c,c,c,c b1 1 R 0 1 RE 0 E r (1.4) Factorul de rejecțe al modulu comun are expresa: A,d RC RL CMMR gm RE (1.43) A R,c C 1.4 DETERMINĂRI EXPERIMENTALE OBIECTIVE Măsurarea ş reglarea punctelor statce de funcţonare ale tranzstoarelor bpolare care compun etajul dferenţal. Determnarea următorlor parametr: Amplfcarea de mod dferenţal, A d ; Amplfcarea de mod comun, A c ; Factorul de rejecțe a modulu comun, CMMR; Rezstenţa de ntrare dferenţală, R d ; Rezstenţa de ntrare de mod comun, R c ; Caracterstca de transfer APARATE NECESARE Sursă de almentare PS1-PSU/EV sau PSLC/EV, untate de control nddual SIS1/SIS/SIS3 (opţonal); Modulul MCM5/EV. Modulul poate lucra în mod ndependent. La utlzarea untăţ de management extern comutatoarele dn blocul cu 4 comutatoare trebue să fe pe pozţa închs ar comutatoarele dn blocul cu 8 comutatoare trebue să fe pe pozţa deschs; Multmetru; Oscloscop; Generator de semnal DESFĂŞURAREA LUCRĂRII MCM-5 Montaţ SIS1 Deconectaţ toate şunturle Setaţ toate comutatoarele pe deschs Se porneşte de la modulul aflat pe placa MCM-5 cu schema electrcă prezentată în Anexa A, fg. A1.
10 18 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator MĂSURĂRI PE AD ÎN CURENT CONTINUU Polarzarea de curent contnuu Schema electrcă a amplfcatorulu dferenţal rezultă în urma efectuăr scurtcrcutelor pe modulul MCM-5 cu schema dn fg. A1, Anexa A, realzate cu şunturle: J 4, J 15, J 18, J 3, J 6, J 38, J 34, J 45, J 43. Se obţne schema dn fg Se reglează semreglablul R V4 cu cursorul la jumătate. Se almentează modulul MCM-5 cu schema electrcă dn fg. A1, Anexa A, cu tensunea V cc =1V. Pe crcutul dn fg. 1.1 se realzează următoarele măsurător ş reglaje: Se măsoară tensunea între colectoarele celor două tranzstoare. În cazul deal această tensune ar trebu să fe zero. Datortă dsperse parametrlor componentelor este foarte probabl ca această tensune să fe dfertă de zero. Prma arantă de măsurare este cu oscloscopul. Se conectează cele două canale între punctele 3, 9 ş masă. Canalele or f fxate pe aceeaş scală (V/d), cu acelaş tp de sondă ş cu acelaş nel de zero. Exstenţa offset-ulu a duce la deerea spoturlor dfert. Se ajustează R V4 până când cele două spotur se suprapun. A doua modaltate de reglaj a offset-ulu este prn conectarea oltmetrulu între punctele 3 ş 9. Se reglează R V4 astfel încât oltmetrul să ndce zero (astfel încât dferenţa între curenţ de colector a celor două tranzstoare să se anuleze). Se măsoară tensunea (față de masă) în punctele 3 ş 9, se calculează curenţ prn cele două tranzstoare cu relațle (1.44), (1.45) ş se trec în tabelul 1.1. Fg. 1.1 Schema electrcă de a AD pentru reglarea polarzăr /1/. I V V CC 3 C1 (1.44) R10
11 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 19 I V V CC 9 C (1.45) R17 Tabelul 1.1 V 3 [V] V 9 [V] I C1 [ma] I C [ma] Măsurarea amplfcăr de mod dferenţal (A d ) Faţă de fg. 1.1 se adaugă şunturle J 7 ş J 30 pentru a realza crcutul dn fg Fg Schema electrcă a AD pentru măsurarea amplfcăr dferenţale /1/. Se reglează semreglablul R V5 pentru a măsura 0V între baza tranzstorulu T (punctul 8) ş masă. Se reglează cu fneţe semreglablul R V4 astfel încât tensunea măsurată între colectoarele celor două tranzstoare să fe zero. Cu ajutorul semreglablulu R V5 se reglează tensunea între baza tranzstorulu T ş masă la alorle dn tabelul 1.. Tabelul 1. V 8 [mv] V 3 V 9 [mv] A d Se măsoară tensunle corespunzătoare între colectoarele tranzstoarelor T 1 ş T ş se trec în tabelul 1.. Cu alorle dn tabelul 1. se determnă pentru AD amplfcarea dferenţală, A d : V3 V9 Ad (1.46) V8 Valorle obţnute se trec în tabelul 1. pe pozţle corespunzătoare.
12 0 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Măsurarea amplfcăr de mod comun (A C ) La fg se adaugă şuntul J 3 pentru a realza crcutul dn fg Se reglează semreglablul R V5 astfel încât tensunea între punctul 8 (punctul în care sunt conectate bazele celor două tranzstoare) ş masă să fe zero. Se ajustează cu fneţe semreglablul R V4 astfel încât tensunea măsurată între colectoarele celor două tranzstoare să fe zero. Cu ajutorul semreglablulu R V5 se reglează tensunea între bazele celor două tranzstoare (punctul 8) ş masă la alorle dn tabelul 1.3. Se măsoară tensunle corespunzătoare între colectoarele tranzstoarelor T 1 ş T ş se trec în tabelul 1.3. Tabelul 1.3 V 8 [mv] V 3 V 9 [mv] A c Cu relața (1.47) se determnă pentru AD amplfcarea de mod comun A c ș se trec alorle obțnute în tabelul 1.3 pe pozţle corespunzătoare: V3 V9 Ac (1.47) V 8 Fg Schema electrcă a AD pentru măsurarea amplfcăr de mod comun /1/. Calculul factorulu de rejecţe al modulu comun (CMRR) Factorul de rejecţe al modulu comun este un parametru prn care se poate apreca caltatea amplfcatorulu dferenţal. Pentru un amplfcator dferenţal
13 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 1 deal CMRR este nfnt. Utlzând tabelele 1. ş 1.3 se calculează CMRR cu ajutorul relaţe (1.48) ş se completează tabelul 1.4. A,d CMRR (1.48) A,c Tabelul 1.4 V 8 [mv] CMRR MĂSURĂRI PE AD ÎN CURENT ALTERNATIV Măsurarea amplfcăr În schema dn fg se scot şunturle J 7, J 30 ş J 3 ş se adaugă şunturle J 1 ş J. Rezultă crcutul dn fg Pe crcutul dn fg se fac următoarele reglaje ş măsurător: Se reglează cu fneţe semreglablul R V4 astfel încât tensunea contnuă măsurată între colectoarele celor două tranzstoare să fe zero (V 3 V 9 = 0); Se conectează generatorul de semnal între pnul 1 ş masă. Se selectează un semnal snusodal ş se reglează aloarea efectă a tensun în pnul 1 (V 1,ef ) la 100mV (mv RMS, RMS =Root Mean Square) la o frecenţă de 1kHz; Această tensune se cteşte cu oscloscopul. Valorle măsurate pentru mărmle de curent alternat în ceea ce urmează sunt cele efecte (RMS) dacă nu se a specfca altă aloare; Se conectează canalul 1 al oscloscopulu la termnalul 1 al montajulu (semnalul de ntrare) ş canalul la termnalul 3 (semnalul de eşre dn colectorul tranzstorulu T 1 ); Se măsoară aloarea efectă a tensun dn colectorul tranzstorulu T 1 (V 3,ef ) ş defazajul faţă de semnalul de ntrare. Valorle rezultate se trec în tabelul 1.5; Se repetă măsurătoarea pentru tranzstorul T, conectând canalul la termnalul 9 (tensunea de eşre dn colectorul tranzstorulu T ). Valorle rezultate se trec în tabelul 1.5.
14 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Fg Amplfcator de semnal mc realzat cu AD pentru măsurăr pe mod dferenţal /1/. Cu alorle pentru V 3,ef ş V 9,ef dn tabelul 1.5 se determnă pentru AD amplfcarea măsurată în punctele 3 ş 9 ş se completează tabelul 1.5. V3,ef A3 (1.49) V 1,ef V9,ef A9 (1.50) V 1,ef Tabelul 1.5 V 1,ef [mv] 100 A Φ V 3,ef [mv] V 9,ef [mv] Măsurarea R d În schema dn fg se decuplează generatorul de semnal dn punctul 1 (se scoate jumper-ul J 1 ) ș se înlocuesc J 4 ş J 34 cu două rezstoare de 100kΏ (R J4 ş R J34 ). Se obţne crcutul dn fg Se ajustează R V4 astfel încât dferenţa de tensune contnuă dntre colectoarele celor două tranzstoare să fe zero (V 3 V 9 = 0).
15 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 3 Fg Crcutul pentru măsurarea rezstenţe dferenţale. Se pozţonează cursorul potenţometrulu R 1 la jumătate (3,5kΏ). Se fxează tensunea în pnul 1 la 100mV aloare efectă cu o frecenţă de 1kHz, se măsoară tensunea în baza tranzstorulu T 1, (V,ef ) ş se trece în tabelul 1.6. Tabelul 1.6 V 1,ef [mv] 100 V,ef [mv] R d [kώ] Se calculează rezstenţa de ntrare în amplfcator cu relaţa (1.51): V ' V,ef R1 R d (1.51) I V V 1,ef,ef Dar R d =R d // R 1 ar R 1 =R J4 +R 1. Rezultă: ' 1 ' 1 ' d ' d R R Rd (1.5) R R Valoarea rezultată se trece în tabelul 1.6. Măsurarea R c Pe crcutul dn fg se adaugă şuntul J 3. Rezultă crcutul dn fg (bazele tranzstoarelor T 1 ş T cuplate). Se fxează tensunea în pnul 1 la 100mV aloare efectă, la o frecenţă de 1kHz, se măsoară tensunea pe baza tranzstoarelor T 1 sau T (V,ef sau V 8,ef ) ş se trece în tabelul 1.7.
16 4 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator Fg Crcutul pentru măsurarea rezstenţe mod comun. Tabelul 1.7 V 1,ef [mv] 100 V,ef [mv] R c [kώ] Se calculează rezstenţa de ntrare în amplfcator cu relaţa (1.53): V ' V 1,ef R1 R c (1.53) I V V 1,ef Dar R c =R c // R 1 //R 14, cu R 14 =R J34 +R 14. Rezultă: ' 1 ' 1 ' 14 ' 14 ' c ' c ( R // R ) R Rc (1.54) ( R // R ) R Valoarea rezultată se trece în tabelul 1.7. Caracterstca de trasfer Pe crcutul dn fg se fac următoarele măsurător: Se conectează generatorul de semnal între pnul 1 ş masă ş se reglează o aloare efectă a tensun de 100mV cu o frecenţă de 1 KHz; Se conectează canalul 1 al oscloscopulu la termnalul 1 al montajulu (semnalul de ntrare) ş canalul la termnalul 9 (semnalul de eşre dn colectorul tranzstorulu T ); Se comută baza de tmp în modul X-Y; Pe ecranul oscloscopulu a apare o dreaptă extnsă în cadranele I ş III (defazaj 0) dn a căre pantă se poate deduce amplfcarea; Prn araţa semnalulu de ntrare furnzat de generator se obseră araţa lungm drepte zualzate. Se notează aloarea maxmă a semnalulu de ntrare pentru care panta caracterstc (amplfcarea) rămâne constantă;
17 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 5 Se repetă măsurătoarea pentru tranzstorul T 1, conectând canalul la termnalul 3 (semnalul de eşre dn colectorul tranzstorulu T 1 ). De această dată a apare o dreaptă extnsă în cadranele II ş IV (defazaj 180 o ) ce a aea aceeaş pantă cu prma (amplfcăr egale); Ş în acest caz se arază semnalul de ntrare ş se notează alorle acestua pentru care panta (amplfcarea) nu îş schmbă aloarea. Se reprezntă grafc caracterstca de transfer măsurată cu oscloscopul. Se compară aloarea amplfcăr obţnută dn panta caracterstc de transfer cu cea măsurată în curent contnuu. Care sunt alorle semnalulu de ntrare de la care eşrea ntră în lmtare? 1.5 ÎNTREBĂRI ŞI EXERCIŢII OBIECTIVE Aprofundarea cunoştnţelor obţnute 1.5. ÎNTREBĂRI I1. Cum este eşrea amplfcatorulu dferenţal dn fg. 1.1? a) smetrcă; b) asmetrcă. I. Amplfcarea dferenţală teoretcă a amplfcatorulu dferenţal dn fg. 1.1 este (se a consdera R V4 pozţonat cu cursorul la jumătate ş curenţ prn cele două tranzstoare egal): a) A = 400; b) A = - 195; c) A = 100; d) A = ; e) A = 50. I3. Amplfcarea de mod comun teoretcă a amplfcatorulu dferenţal dn fg. 1.1 este (se a consdera R V4 pozţonat cu cursorul la jumătate ş curenţ prn cele două tranzstoare egal): a) A c = -1; b) A c = - 1,1;
18 6 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator c) A c = -0,85; d) A c = 100; e) A c = I4. Factorul de rejecțe a modulu comun (CMRR) calculat pentru amplfcatorul dferențal dn fg. 1.1 este: a) CMRR = 9; b) CMRR = 1; c) CMRR = -1; d) CMRR = -100; e) CMRR =. I5. Rolul semreglablulu R V4 pe schema dn fg. 1.1 este de: a) elmnare a tensun de offset; b) reducere a CMRR; c) creștere a A d ; d) scădere a A c ; e) scădere a A d. I6. Pentru un AD deal CMRR este: a) CMRR = 1; b) CMRR = - 1; c) CMRR = - 100; d) CMRR = - ; e) CMRR =. I7. Rolul condensatorulu C 1 dn fg este: a) de decuplare a generatorulu de semnal în curent contnuu; b) de elmnare a tensun de offset; c) de reducere a CMRR; d) de scădere a A c ; e) de ajustare a p.s.f.
19 Lucrarea 1: Amplfcatorul dferențal Modulul MCM5/EV 7 I8. Rezstența de ntrare dferențală depnde de: a) p.s.f.-ul tranzstoarelor T 1 ș T ; b) de V CC ; c) de pozța cursorulu potențometrulu R V4 ; d) de aloarea rezstorulu R 1 ; e) de nstrumentul cu care se realzează măsurarea acestea. I9. Scurtcrcutarea condensatorulu C 1 dn fg duce la: a) dezechlbrarea curențlor prn tranzstoarele T 1 ș T ; b) creșterea CMRR; c) reducerea CMRR; d) scăderea benz de frecență a AD; e) nu are nco nfluență. I10. Dacă aloarea amplfcăr dferențale măsurate în curent contnuu este dfertă de cea determnată dn caracterstca de transfer obţnută pe oscloscop rezultă că: a) amplfcarea este dependentă de frecența semnalulu de ntrare ș de acuratețea metode de măsură; b) amplfcarea depnde de offset; c) amplfcarea depnde de CMRR; d) amplfcarea depnde de rezstența de sarcnă; e) amplfcarea depnde de tpul de aparatură utlzat pentru ealuarea acestea. I11. Dn caracterstca de transfer obţnută pe oscloscop se poate deduce: a) amplfcarea dferențală, offset-ul, defazajul ș domenul de tesun de ntrare pentru care amplfcatorul lucrează lnar; b) rezstența de ntrare de mod dferențal; c) rezstența de ntrare de mod comun.
20 8 Crcute Electronce - Îndrumar de laborator
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 19 LURARA nr. 3 ARATRISTIIL STATI AL TRANZISTORULUI IPOLAR Scopul lucrăr - Rdcarea caracterstclor statce ale tranzstorulu bpolar în conexunle emtorcomun
Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
3. TRANZISTORUL BIPOLAR
3.. NOŢIUNI INTRODUCTIV 3. TRANZISTORUL BIPOLAR 3... Defnţe Tranzstorul bpolar este un dspozt electronc act cu tre termnale: emtorul (), baza (B) ş colectorul (C). Aceste tre termnale sunt plasate pe tre
1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.
1.6 TRANZISTORUL IPOLAR DE PUTERE. Tranzstorul bpolar de putere dervă dn tranzstorul obşnut de semnal, prn mărrea capactăţ în curent ş tensune. El este abrevat prn nţalele JT, provennd de la denumrea anglo-saxonă
5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Circuitul integrat A 3900-aplicaţii
Îndrumar de laborator Crcute ntegrate Analogce olumul Lucrarea 12 AMPLFCATOAE DE CENT (NOTON) Crcutul ntegrat A 3900-alcaţ 1 Descrerea crcutulu În unele alcaţ este necesară utlzarea unu amlcator cu ntrarea
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -
Prof. dr. ng. Vasle Mrcea Popa ELECTOTEHNICĂ partea a II-a - Lucrăr de laborator - Sbu 007 CAP. 6 LCĂI DE LABOATO Lucrarea nr. 7 - Conexunea consumatorlor trfazaţ în stea I. Partea teoretcă n sstem de
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
2.4. Noţiunea de amplificator operaţional
2.4. Noţunea de amplfcator operaţonal Amplfcatorul operaţonal (AO) este un concept, care dealzează un tp de crcut: - amplfcator dferenţal - amplfcare dferenţală foarte mare - amplfcare nulă pe modul comun
CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr
L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG
UNIVESITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUEŞTI DEPATAMENTUL DE FIZICĂ LABOATOUL DE OPTICĂ BN - 10 A STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG 004-005 STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
ELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE
Probleme de lectrctate Petrca rstea 017 nverstatea dn ucureşt Facultatea de Fzcă TIITT ş MGNTISM, Partea a II-a: xamen SIS Sesunea Ianuare, 017 POM POPS 1. n fzcan estmează că prntr-o secţune a unu conductor
Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun
taj de amplfcare elementar cu tranztor bpolar în conexune emtor comun rcutul echalent natural π - hbrd (Gacoletto)... taj de polarzare cu TB n conexune emtor comun...2 Analza de punct tatc de functonare...2
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Polarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
3.1 Rețele de rezistențe ponderate binar, cu comutare în tensiune, fără sarcină
3 ețele de rezstențe 3. ețele de rezstențe ponderate bnar, cu comutare în tensune, fără sarcnă 3.. Suport teoretc alorle rezstențelor dn Fgura 3. sunt multpl de puter ale lu do față de rezstența cu valoare.
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMETALE I. OŢIUI DE CALCULUL ERORILOR Orce măsurare epermentală este afectată de eror. După cauza care le produce, acestea se pot împărţ în tre categor: eror sstematce, eror întâmplătoare
Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Captoll 7 7. MPIFICTORE EECTRONICE 7.. Parametr amplfcatoarelor Un amplfcator este n crct electronc care măreşte pterea n semnal electrc, lăsând nescmbată varaţa l în tmp. Pentr a ptea îndepln această
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
a 33 b C B c Prof. dr. ng. Petru Todos nverstatea Tehncă a Moldove, Chșnău, Facultatea de Energetcă ș ngnere Electrcă ucrarea este un vertabl suport ddactc pentru noţun fundamentale de teora crcutelor
1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
DIODA SEMICONDUCTOARE
LUCRAREA NR. 2 IOA SEMICONUCTOARE Scopul lucrăr Rdcarea caracterstclor ş determnarea prncpallor parametr a dodelor semconductoare; studul comportăr dode semconductoare în crcute elementare. 1. Caracterstca
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ng. Valer DOLGA, Cuprns_3. Caracterstc statce. Stabltatea functonar ssteulu 3. Moent de nerte redus, asa redusa. 4. Forta redusa s oent redus Prof. dr. ng. Valer DOLGA
(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE
. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE În paragrafele anterare s-au prezentat metde de analză a cmprtăr SAI în (dmenul tmp. Punctul cmun al metdelr prezentate este determnarea funcţe
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator