CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
|
|
- Ἀλαλά Κορωναίος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 19 LURARA nr. 3 ARATRISTIIL STATI AL TRANZISTORULUI IPOLAR Scopul lucrăr - Rdcarea caracterstclor statce ale tranzstorulu bpolar în conexunle emtorcomun () ş bază-comună (), determnarea unor parametr de curent contnuu ş de regm dnamc a tranzstorulu bpolar. 1. onvenț de notare În fgura 3.1 este reprezentat smbolul unu tranzstor NPN cu preczarea sensulu curenţlor ş tensunlor aşa cum vor f foloste în această lucrare. Între aceste mărm se pot scre relaţle: = + (3.1) U = U +U (3.2) Fg Tranzstor NPN funcțonând în RAN 2. Dependența curențlor de tensun omportarea tranzstorulu bpolar în regm contnuu este defntă de relaţle ce descru dependenţa curenţlor ş de tensunle aplcate la bornele celor două joncţun ş. În regunea actvă normală, joncţunea emtor-bază este polarzată drect ş joncţunea colectorbază este polarzată nvers; relațle de bază pentru curenţ unu tranzstor NPN sunt: (3.4) În aceste relaţ: A este suprafața joncţun bază-emtor, este constanta de dfuze a purtătorlor mnortar dn bază (electron) a căror concentraţe este n p ; (3.3)
2 2 P a g n a Îndrumar laborator lectroncă Analogcă la temperatura camere; este grosmea efectvă a baze dată de relaţa (3.5) În relața (3.5): - grosmea fzcă a baze; - barera de potențal a joncțun colector-bază; - concentrața de purtător majortar dn colector; - concentrața de purtător majortar dn bază; - permtvtatea electrcă a materalulu dn care este confecțonat tranzstorul. Se constată că, la creşterea tensun de polarzare nversă a joncțun bază-colector, grosmea efectvă a baze scade. Parametrul este factorul de curent al tranzstorulu în conexunea bază comună ş are expresa aproxmatvă : unde semnfcața mărmlor este: - lungmea de dfuze a electronlor (în bază); - lungmea de dfuze a golurlor (în emtor) ; - conductvtatea electrcă a baze ; - conductvtatea electrcă a emtorulu. Se remarcă dependenţa lu de tensunea colector-bază prn ntermedul lu. 3. Parametr de cuadrpol Dn punct de vedere practc, pentru determnarea regmulu de funcţonare în curent contnuu, este necesară cunoaşterea următoarelor caracterstc: caracterstca statcă de ntrare; caracterstca de transfer drect; caracterstca de eşre. În conexunea bază comună, electrodul de refernţă este baza; în conexunea emtor comun, electrodul de refernţă va f emtorul. Dn punct de vedere dnamc, la semnale mc, lent varable, tranzstorul poate f caracterzat prn parametr de cuadrpol, defnţ prn ecuaţle: (3.6) Fg Tranzstorul analzat ca un cuadrpol
3 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 21 (3.7) U, U o, I ş I o sunt mărmle varable snusodale, cu sensurle obşnute acceptate pentru cuadrpol (fgura 3.2). Parametr vor f ndexaţ sau, după cum tranzstorul este utlzat în conexunea sau ; de obce se notează. 4. aracterstca de ntrare pentru TIP în conexune aracterstca de ntrare a tranzstorulu în conexunea, adcă ( u ), se deduce dn relaţa (3.3), în care se înlocueşte u u. Reprezentarea grafcă este dată în fgura 3.3, unde s-a consderat ca parametru, tensunea u. Se constată caracterul exponenţal al caracterstc de ntrare ş nfluenţa mcă a tensun de colector asupra caracterstc de ntrare. xponentul poate f afectat de coefcentul, ca la doda semconductoare, determnarea lu expermentală făcându-se în acelaş mod (vez laborator 1). U =5V U =V I u Fg. 3.3 aracterstca de ntrare în conexunea 5. aracterstca de transfer pentru TIP în conexune aracterstca de transfer ) este descrsă de ecuaţa (3.4) ş este reprezentată grafc în fgura 3.4. ( U I I Fg. 3.4 aracterstca de transfer în conexune I
4 22 P a g n a Îndrumar laborator lectroncă Analogcă Factorul de curent, care dă panta aceste drepte, varază foarte puţn cu tensunea (prn ntermedul lu ) ş datortă curentululu de colector (scădere atât la curenţ mc cât ş la curenţ mar, dependenţă care nu rezultă dn teora elementară a tranzstorulu). Factorul de curent al tranzstorulu în conexunea bază comună,, se determnă cu relaţa Precza aceste relaţ este puternc afectată de mprecza măsurărlor curenţlor ş, de valor foarte apropate. I este curentul joncțun colector-bază polarzate nvers cu emtorul în gol (neconectat), de valoare foarte mcă pentru tranzstoarele realzate dn slcu ş dependent de tensunea u. 6. aracterstca de eșre pentru TIP în conexunea aracterstcle de eşre u ), sunt determnate de relaţle (3.4) ş (3.6) ş sunt reprezentate grafc în fgura 3.5. R ( (3.8) I u U Fg. 3.5 aracterstca de eșre în conexune Se constată dependența foarte mcă a curentulu de colector de tensunea u în regunea actvă normală, caracterstcle fnd practc orzontale ş ecdstante. Acest fapt conferă tranzstorulu în conexunea caracterul de generator de curent. aracterstcle de eşre sunt trasate pentru trepte constante ale curentulu de emtor. Pentru tensun u <, curentul de colector scade datortă polarzăr n conducţe drectă ş a joncțun colector-bază, ceea ce duce la funcţonarea tranzstorulu în regunea de saturațe. 7. Punctul statc de funcțonare al TIP în conexune În crcutul elementar dn fgura 3.6, punctul statc de funcţonare se determnă prn rezolvarea grafo-analtcă a sstemulu de ecuaţ:
5 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 23 ( u, u ) (, u) R u unde valoarea curentulu de emtor este fxată de crcutul de ntrare (în lucrare, de către generatorul de curent). (3.9) Fg. 3.6 rcut pentru determnarea PSF a TIP în conexunea În fgura 3.5, în planul caracterstclor statce, se trasează dreapta de sarcnă ş, pentru I, se obţne punctul statc de funcţonare cu coordonatele I, I, U ) ; pe caracterstca de ntrare, punctul statc de funcţonare este I, U ). ( ( În punctul statc de funcţonare, se pot determna parametr tranzstorulu la semnale varable mc, conform relaţlor: pentru caracterzarea funcțonăr b u, fb, ob (3.1) u forma Parametr b ş fb sunt daț ş de relaţle teoretce ( deduse dn ecuaţle (3.3) ş (3.4) ) sub b kt kt (3.11) q I q I fb (3.12) Parametrul rb nu poate f determnat prntr-o aceeaş metodă deoarece varațle foarte mc ale tensun u (la varaţ mar ale tensun u ) sunt afectate de fenomene secundare, cum ar f modfcarea regmulu termc al tranzstorulu la varaţa tensun de colector. 8. aracterstca de ntrare pentru TIP în conexune aracterstca de ntrare pentru tranzstorul în conexunea, dată de funcţa ( u ) are ca parametru tensunea u, care ntervne, în prncpal, prn parametrul w. cuaţa aceste caracterstc se obţne dn relațle (3.1), (3.3) ş (3.4) sub forma: ş este reprezentată grafc în fgura 3.7. qu n p kt ( 1 e I A q D n ) (3.13) w
6 24 P a g n a Îndrumar laborator lectroncă Analogcă U =1V U =5V I u U Fg. 3.7 aracterstca de ntrare la conexunea Se constată forma exponenţală a caracterstc, cu o nfluenţă redusă a tensun u (prn ntermedul varaţe grosm efectve a baze, w ) ş anularea curentulu de bază pentru o valoare dfertă de zero a tensun u (pentru u =, curentul este negatv). 9. aracterstca de transfer pentru TIP în conexune aracterstca de transfer este dată de relaţa (3.14): I (3.14) unde este factorul de curent în conexune a căru exprese dedusă dn relaţle (3.1) ş (3.4) este: (3.15) 1 I este curentul de colector măsurat cu baza în gol ş determnat prn relaţa: - I ( 1) I (3.16) Factorul de curent al tranzstorulu în conexunea depnde de tensunea colector-emtor (prn ntermedul grosm efectve a baze, w ) ş de curentul de colector (această dependenţă este ma puterncă decât a factorulu de curent ) ca în fgura 3.8. Fg. 3.8 Factorul de curent al TIP în conexune Factorul de curent se determnă dn relaţa (3.14) sub forma:
7 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 25 I (3.17) 1. aracterstcle de eșre pentru TIP în conexune aracterstcle de eşre (fgura 3.9) dau dependenţa curentulu de colector de tensunea având ca parametru curentul de bază,, ş sunt descrse de relaţa (3.14); dependenţa ma puterncă a factorulu de curent al tranzstorulu,, de u, determnă o înclnare ma puterncă a caracterstclor faţă de orzontală. În zona tensunlor u mc, ecuaţa (3.14) nu ma este valablă, tranzstorul funcţonând în regunea de saturaţe. R u I u U Fg aracterstcle de eșre la conexunea 11. Punctul statc de funcțonare al TIP în conexune Pentru crcutul elementar dn fgura 3.9b, punctul statc de funcţonare se determnă prn metoda grafo-analtcă de rezolvare a sstemulu format dn ecuaţle: ( u, u) (, u) (3.18), R u curentul fnd determnat de crcutul de ntrare (în cazul lucrăr, prn generator de curent constant). Fg. 3.9b - rcut pentru determnarea PSF a TIP în conexunea
8 26 P a g n a Îndrumar laborator lectroncă Analogcă În punctul statc de funcţonare,, caracterzat prn parametr I, I, U, U ), se pot ( defn parametr pentru semnal mc, lent varabl (ceea ce permte lnarzarea în jurul PSF, dec ntroducerea varațlor prn Δ ) : La fel ca ş rb, parametrul u e, fe, oe (3.19). u re nu se poate măsura cu precze prn această metodă. Între parametr brz în conexunea ş ce în conexunea exstă următoarele relaţ aproxmatve : f kt e ( fe 1) b (3.2) qi fe fb (3.21) 1 fe Observaț: În anumte crcute electronce, tranzstorul bpolar poate f folost în conexune nversă prn scmbarea rolurlor termnalelor emtor ş colector. Parametrul ce caracterzează această funcţonare este factorul de curent în conexune nversă, sau. u excepţa unor tranzstoare specal construte, factorul de curent, este foarte mc, de obce, subuntar.
9 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 27 DSFĂŞURARA LURĂRII Se dentfcă montajul dn fgura 3.1, în care se foloseşte un crcut ajutător în caltate de generator de curent reglabl dn potenţometrul P. Pentru curenţ de bază necesar tanzstorulu NPN în conexune se almentează scema cu +5 V (aproxmatv) la borna 2 faţă de borna de masă (borna 1) ş se obţne la borna 3 un curent reglabl (în sensul săgeţ) între 2 µa ; pentru curenţ de emtor necesar aceluaş tranzstor NPN în conexune se almentează scema cu -5V la borna 2 faţă de borna 1 (borna de masă) ş se obţne la borna 4 un curent reglabl între 5 ma. Fg ontajul de laborator 1. Se trasează caracterstca de ntrare a tranzstorulu în conexunea conform sceme de măsură dn fgura Pentru aceasta, generatorul de curent se va almenta cu 5 V la borna 2 faţă de borna de masă (borna 1), eşrea generatorulu de curent fnd borna 4, care se conectează la 6. orna 5 (baza tranzstorulu T) se conecteaza la masă (1). orna 7 se conectează la plusul une alte surse de tensune, ar mnusul aceste surse se conectează tot la borna 5; deea de bază este fxarea, în acest mod, a tensun colector-bază la U =5V. Ampermetrul se leagă între bornele 4 ș 6 ș se conectează un voltmetru între 5 ș 6. Fg rcut pentru trasarea caracterstc de ntrare în conexune Pentru curentul de emtor se vor lua valorle:,1;,2;,5; 1; 2; 5; 1; 2; 5 ma, ar tensunea colector-bază va f de 5 V. Rezultatele se trec în tabelul 3.1 ş se trasează caracterstca de ntrare atât la scară lnară cât ş la scară logartmcă (pentru curent) pentru determnarea parametrulu ca la doda
10 28 P a g n a Îndrumar laborator lectroncă Analogcă semconductoare. U 5V (ma),1,2, u (mv) Tabelul Se trasează caracterstca de transfer ) folosnd scema de măsură dn fgura ( Voltmetrul se va muta între 5 ș 7, comparatv cu fgura Întrucât valorle curenţlor ş sunt foarte apropate, se preferă măsurarea curentulu de bază pentru fecare valoare a curentulu de emtor, ar curentul de colector se deduce dn relaţa (3.1); tensunea u este de 5 V. Pentru curentul de emtor se vor lua aceleaş valor ca la punctul precedent. Rezultatele se trec în tabelul 3.2 ş se trasează caracterstca de transfer la scară lnară. Ampermetrul se conectează între 5 ș 1 (în baza tranzstorulu). Fg rcut pentru trasarea caracterstc de transfer în conexune Pentru =2 ma, se determnă factorul de curent al tranzstorulu în conexunea,, cu relaţa (3.8), în care I este valoarea curentulu de colector obţnut cu emtorul în gol. Se vor compara valorle obţnute pentru ş I cu valorle rezultate dn relaţle (3.15) ş (3.16), în care are valoarea determnată în acelaş punct de funcţonare la punctul 7. U 5V (ma),1,2, (ua) (ma) Tabelul Se trasează caracterstcle statce de eşre în conexunea cu scema de măsură dn fgura Pentru tensunea de eşre se vor lua valorle,1;,5; 1; 2; 5; 1 V, ar curentul de emtor va f fxat la valorle 2; 4; 6; 8; 1; ma. Rezultatele se trec în tabelul 2.3. (ma) u (V),1,2, (ua) (ua) 4 (ua) (ua)
11 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 29 6 (ua) (ua) 8 (ua) (ua) 1 (ua) (ua) abelul 3.3 T Pentru = 2 ma, se nversează semnul tensun U (se scmbă bornele surse) ş se determnă valoarea aceste tensun pentru care curentul de colector se anulează; măsurătoarea se va face cu atenţe, deoarece anularea curentulu de colector se produce la valor mc ale tensun colector bază ( în ntervalul,6,7 V). 4. În planul caracterstclor rdcate la punctul precedent, se trasează dreapta statcă de funcţonare, conform relaţe (3.9) în care R = 3,6 kω ş =12 V ş se determnă coordonatele punctulu statc de funcţonare, ştnd că I = 2 ma (metoda grafo-analtcă). Se realzează montajul elementar dn fgura 3.6b cu R = 3,6 kω ş =12 V. Fg. 3.6b - rcut pentru determnarea PSF în conexune Se realzează montajul de la cernța 2. orna 8 se conecteaza la plusul surse c, mnusul surse c se conectează la 1. Se măsoară coordonatele punctulu statc de funcţonare pentru I = 2 ma (U ș I ). Se compară rezultatele obţnute prn cele două metode (grafo-analtcă ș expermentală). În punctul de funcţonare astfel determnat, se calculează parametrul pe caracterstca de ntrare, ar parametr fb ş ob se calculează folosnd rezultatele dn tabelele corespunzătoare, având în vedere dfcultatea măsurăr unor varaţ foarte mc ale curentulu de colector drect pe grafc. Se vor folos relaţle (3.1). 5. Se almentează generatorul de curent cu +5 V la borna 2 (faţă de borna 1); se trasează caracterstca de ntrare în conexunea, ( u ), conform sceme de măsură dn fgura ornele 1 ş 6 sunt legate împreună; borna 7 se leagă împreună cu borna 2; mlampermetrul se conectează între bornele 3 ş 5. Tensunea u se va măsura cu un voltmetru electronc, de prefernţă numerc (conectat între bornele 5 ș 6). Se va măsura tensunea 2; 3; 4 ş 5 µa. b u pentru următoarele valor ale curentulu de bază: = ; 1;
12 3 P a g n a Îndrumar laborator lectroncă Analogcă Fg rcut pentru trasarea caracterstc de ntrare în conexune Întrucât caracterstca de ntrare ( u ) pleacă de la valor negatve ale curentulu de bază, se vor pune în scurt crcut baza cu emtorul ş se va măsura () (scmbând bornele mlampermetrulu). Se menţne curentul de bază la valoarea constantă I = 5 µa ş se măsoară tensunea bază-emtor pentru următoarele valor ale tensun colector-emtor: ; 1; 5 ş 1 V. Rezultatele se vor trece în tabelul 3.4. Se va trasa grafcul u ) cu U =5V, la scară lnară. ( U (V) 5,1 1 1 (ua) u (mv) Tabelul Se măsoară mărmle necesare pentru rdcarea caracterstc de transfer, conform sceme de măsură dn fgura Fgura rcut pentru trasarea caracterstc de transfer în conexune Tensunea colector-emtor va f u = 5 V. Se va nota, ma întâ, valoarea curentulu de colector cu baza în gol, I. Se va regla apo curentul de bază pentru a se obţne curenţ de colector de valoare.5; 1; 2; 5; 1; 2; 5 ma, rezultatele fnd trecute în tabelul 3.5. U (V) (ua) (ma), β -
13 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 31 Tabelul 3.5 În acelaş tabel, se va trece factorul de curent al tranzstorulu,, calculat cu relaţa (3.7). Se măsoară factorul de curent al tranzstorulu în conexunea la alte două tensun colector-emtor, =1 V ş u =1 V. Pentru fecare dntre aceste valor, se determnă, ma întâ I (cu baza în gol) ş apo curentul de bază necesar obţner aceluaş curent colector I = 2 ma. Se va trasa grafcul funcţe de transfer, la scară lnară. u 7. Se determnă caracterstcle de eşre ale tranzstorulu în conexune cu parametru, conform sceme de măsură dn fgura Fg rcut pentru trasarea caracterstclor de eșre în conexune Între bornele 3 ș 5 se conectează un mcroampermetru; între bornele 6 ș plusul surse de tensune un mlampermetru, ar între bornele 6 ș 7 un voltmetru numerc. Pentru curentul de bază,, se vor lua valorle 1; 2; 3; 4; 5 µa, ar curentul colector se va măsura pentru următoarele valor ale tensun colector-emtor care asgură funcţonarea tranzstorulu în regunea actvă normală:,5; 1; 2; 5; 1 V ş se trasează famla de caracterstc u ) la scară lnară. ( Se efectuează măsurătorle pentru rdcarea caracterstclor de eşre în zona de saturaţe a tranzstorulu ş în zona actvă normală învecnată, pentru tensun mc între colector ş emtor. Se va folos acelaş montaj ş se vor consdera aceleaş valor ale curentulu de bază ar tensunea colectoremtor se reglează la valorle,1;,2;,3;,4 ş,5 V. Rezultatele se trec în acelaş tabel 3.6 ş se va trasa un grafc separat pentru această zonă la o scară convenablă pentru u.
14 32 P a g n a Îndrumar laborator lectroncă Analogcă Fg. 3.15b - rcut pentru determnarea PSF în conexune 8. Se realzează scema dn fgura 3.15b pentru determnarea punctulu statc de funcţonare. Se fxează sursa = 12 V ş se reglează curentul de bază până când I = 2 ma. Se vor nota coordonatele punctulu statc de funcţonare ( I, I, U ). U, Pe caracterstcle statce de eşre ale tranzstorulu desenate la punctul precedent se trasează prn nterpolare, cu aproxmaţe, caracterstca statcă corespunzătoare curentulu de bază măsurat anteror ş dreapta de sarcnă descrsă de ecuaţa (3.18). La ntersecţa lor se obţne punctul statc de funcţonare ale căru coordonate trebue să fe apropate de cele măsurate. În acest punct statc de funcţonare, se vor determna parametr ntrare), fe (pe caracterstca de transfer), e (pe caracterstca de (pe caracterstcle de eşre) conform relaţlor (3.19). oe Se vor verfca relaţle de legătură între parametr brz în cele două conexun, conform relațlor (3.2) ş (3.21), punctele de funcţonare fnd apropate. 9. Se măsoară factorul de curent al tranzstorulu în conexune nversă, conform sceme de măsură dn I fgura 3.16 ş folosnd relaţa, unde este curentul înregstrat de ampermetrul dn emtor pentru = 2 µa, ar I este curentul înregstrat de acelaş aparat pentru = (baza în gol). Fg rcut pentru determnarea factorulu de curent în conexunea Referatul va conţne: scemele de măsură pentru parametr ş pentru caracterstcle statce ale tranzstorulu în cele două conexun; tabelele cu rezultatele măsurătorlor; grafcele corespunzătoare ş determnărle făcute pe baza acestora aşa cum se ndcă la modul de lucru; scemele elementare cu tranzstoare pentru determnarea punctelor statce de funcţonare respectve; rezultate obțnute în smularea lucrăr utlzând ultsm; în cazul unor neconcordanțe între rezultatele teoretce ş cele expermentale se vor da scurte justfcăr.
15 aracterstcle statce ale tranzstorulu bpolar P a g n a 33 Dataseet-ul tranzstorulu utlzat: ttp://
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Διαβάστε περισσότεραDIODA SEMICONDUCTOARE
LUCRAREA NR. 2 IOA SEMICONUCTOARE Scopul lucrăr Rdcarea caracterstclor ş determnarea prncpallor parametr a dodelor semconductoare; studul comportăr dode semconductoare în crcute elementare. 1. Caracterstca
Διαβάστε περισσότερα3. TRANZISTORUL BIPOLAR
3.. NOŢIUNI INTRODUCTIV 3. TRANZISTORUL BIPOLAR 3... Defnţe Tranzstorul bpolar este un dspozt electronc act cu tre termnale: emtorul (), baza (B) ş colectorul (C). Aceste tre termnale sunt plasate pe tre
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV
LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV 1.1 INTRODUCERE Amplfcatorul dferențal (AD) este întâlnt ca bloc de ntrare într-o mare aretate de crcute analogce: amplfcatoare operațonale, comparatoare,
Διαβάστε περισσότερα1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.
1.6 TRANZISTORUL IPOLAR DE PUTERE. Tranzstorul bpolar de putere dervă dn tranzstorul obşnut de semnal, prn mărrea capactăţ în curent ş tensune. El este abrevat prn nţalele JT, provennd de la denumrea anglo-saxonă
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR
LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -
Prof. dr. ng. Vasle Mrcea Popa ELECTOTEHNICĂ partea a II-a - Lucrăr de laborator - Sbu 007 CAP. 6 LCĂI DE LABOATO Lucrarea nr. 7 - Conexunea consumatorlor trfazaţ în stea I. Partea teoretcă n sstem de
Διαβάστε περισσότερα5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare
vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr:
Διαβάστε περισσότεραNumere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Διαβάστε περισσότεραStatistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU
Lucrarea nr 2 TRANZISTORUL IPOLAR ÎN REGIM ONTINUU uprins I Scopul lucrării II Noţiuni teoretice III Desfăşurarea lucrării IV Temă de casă V Simulări VI Anexă 1 I Scopul lucrării Ridicarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE
Probleme de lectrctate Petrca rstea 017 nverstatea dn ucureşt Facultatea de Fzcă TIITT ş MGNTISM, Partea a II-a: xamen SIS Sesunea Ianuare, 017 POM POPS 1. n fzcan estmează că prntr-o secţune a unu conductor
Διαβάστε περισσότερα1. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR
. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR.. Introducere Electronca s-a mpus defntv în cele ma dverse domen ale veţ contemporane, nfluenţând profund dezvoltarea ştnţe, a producţe ş char modul de vaţă al oamenlor.
Διαβάστε περισσότεραAmplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Διαβάστε περισσότεραCAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului
CAP.. NOŢIUNI DESPRE AERUL UED ŞI USCAT... 5.. Propretăţle fzce ale aerulu... 5... Compozţa aerulu... 5... Temperatura, presunea ş greutatea specfcă... 5.. Aerul umed... 6... Temperatura... 7... Umdtatea...
Διαβάστε περισσότεραCircuitul integrat A 3900-aplicaţii
Îndrumar de laborator Crcute ntegrate Analogce olumul Lucrarea 12 AMPLFCATOAE DE CENT (NOTON) Crcutul ntegrat A 3900-alcaţ 1 Descrerea crcutulu În unele alcaţ este necesară utlzarea unu amlcator cu ntrarea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
Captoll 7 7. MPIFICTORE EECTRONICE 7.. Parametr amplfcatoarelor Un amplfcator este n crct electronc care măreşte pterea n semnal electrc, lăsând nescmbată varaţa l în tmp. Pentr a ptea îndepln această
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραDurata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG
UNIVESITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUEŞTI DEPATAMENTUL DE FIZICĂ LABOATOUL DE OPTICĂ BN - 10 A STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG 004-005 STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραLegea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Διαβάστε περισσότεραSISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,
SISTEME DE ACTIONARE II Prof. dr. ng. Valer DOLGA, Cuprns_3. Caracterstc statce. Stabltatea functonar ssteulu 3. Moent de nerte redus, asa redusa. 4. Forta redusa s oent redus Prof. dr. ng. Valer DOLGA
Διαβάστε περισσότεραCARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE
CRCTERSTC GEOMETRCE LE SUPRFEŢELOR PLNE 1 Defnţ Pentru a defn o secţune, complet, cunoaşterea are ş a centrulu de greutate nu sunt sufcente. Determnarea eforturlor, tensunlor ş deformaţlor mpune cunoaşterea
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE
AP. 3 TANZSTA PLA 3. NłUN FUNDAMNTAL Tranzstorl bpolar (T), este realzat dntr-n crstal semcondctor comps dn tre regn dopate c mprtăń de tp dfert, care se scced în ordnea: p-n-p sa n-p-n ş care satsfac
Διαβάστε περισσότεραNotiuni de electrotehnicã si de matematicã
- - Notun de electrotehncã s de ateatcã În acest artcol sunt tratate o parte dn fenoenele s paraetr care prezntã un grad de dfcultate a rdcat. Deaseenea, în acest artcol s-au utlzat ltere c (de exeplu
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραL3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J
L3. RANZISORUL CU EFEC DE CÂMP EC-J În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unui tranzistor cu efect de câmp cu rilă-jocţiune (EC-J) şi este verificată concordanţa cu relaţiile analitice
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE
. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE În paragrafele anterare s-au prezentat metde de analză a cmprtăr SAI în (dmenul tmp. Punctul cmun al metdelr prezentate este determnarea funcţe
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραMONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Διαβάστε περισσότερα2.4. Noţiunea de amplificator operaţional
2.4. Noţunea de amplfcator operaţonal Amplfcatorul operaţonal (AO) este un concept, care dealzează un tp de crcut: - amplfcator dferenţal - amplfcare dferenţală foarte mare - amplfcare nulă pe modul comun
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραDETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE
Lucrarea DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE. Consderaț teoretce Una dntre caracterstcle defntor ale fludelor este capactatea acestora de a sufer
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Διαβάστε περισσότερα3. REPREZENTAREA PLANULUI
3.1. GENERALITĂŢI 3. REPREZENTAREA PLANULUI Un plan este definit, în general, prin trei puncte necoliniare sau prin o dreaptă şi un punct exterior, două drepte concurente sau două drepte paralele (fig.3.1).
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE
32 Prelucrarea numercă nelnară a semnalelor Captolul 3 - Fltre de medere modfcate 33 CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE Ieşrea fltrulu de medere cu prag (r,s) este: s TrMean ( X, X2, K, X ; r, s)
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
a 33 b C B c Prof. dr. ng. Petru Todos nverstatea Tehncă a Moldove, Chșnău, Facultatea de Energetcă ș ngnere Electrcă ucrarea este un vertabl suport ddactc pentru noţun fundamentale de teora crcutelor
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE
STDL EXPERMENTAL AL CRCTELOR C REZSTOARE NELNARE 1. Brevar teoretc Rezstoarele snt elemente de crct dpolare a căror fncţonare se bazează pe transformarea energe electromagnetce prmtă pe la borne în căldră
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραPentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραSEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie
CAPIOLUL SEMNALE ALEAOARE Un proces sau semnal aleator, numt ş stochastc, este un proces care se desfăşoară în tmp ş este guvernat, cel puţn în parte, de leg probablstce. Importanţa teoretcă ş practcă
Διαβάστε περισσότεραEtaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun
taj de amplfcare elementar cu tranztor bpolar în conexune emtor comun rcutul echalent natural π - hbrd (Gacoletto)... taj de polarzare cu TB n conexune emtor comun...2 Analza de punct tatc de functonare...2
Διαβάστε περισσότεραi1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:
Teorema sperpozţe exempl de calcl Să se determne crenţ prn crctl dn fra 4a a b 0 S 0 ntrerpere a Scrtcrct b S a) b) c) F 4 Exempl de aplcare a teoreme sperpozţe: a) rctl complet; b) rctl c srsa de crent
Διαβάστε περισσότεραPRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMETALE I. OŢIUI DE CALCULUL ERORILOR Orce măsurare epermentală este afectată de eror. După cauza care le produce, acestea se pot împărţ în tre categor: eror sstematce, eror întâmplătoare
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραCÂMPUL ELECTRIC STAŢIONAR
B 3 CÂMPUL ELECTRIC STAŢIONAR Conform celor prezentate în captolul, câmpul electrostatc este nul în conductoare omogene moble ş este neînsoţt de transformăr de energe. Spre deosebre de câmpul electrostatc,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραLaboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si
Laboraratorul 3. Aplcat ale testelor Massey s Bblografe: 1. G. Cucu, V. Crau, A. Stefanescu. Statstca matematca s cercetar operatonale, ed. Ddactca s pedagogca, Bucurest, 1974.. I. Văduva. Modele de smulare,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα