MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UZUALE ŞI CONSIDERAłII PRIVIND INTRODUCEREA AMORTIZĂRII
|
|
- Αθος Λαμέρας
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 6. MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UUALE ŞI CONSIDERAłII PRIIND INTRODUCEREA AMORTIĂRII Elmntul fnt Masa3D S consdră un lmnt fnt d tp masă concntrată într-un punct, pntru car drcńl prncpal al momntlor d nrń masc concd cu sstmul d rfrnńă global (Fg..). Elmntul s consdră ataşat modlulu într-un nod I. Acsta ar contrbuń în cuańa d mşcar (.) numa în matrca d masă, ş vntual, ndrct, în matrca d amortzar vâscoasă, prn amortzara d tp Ralgh. Mărml ncsar pntru a dfn complt un lmnt fnt d tp masă concntrată sunt: masa m (M) ş momntl d nrń masc prncpal x, Y ş rspctv z. Pntru un sold car s încadrază în potzl smplfcatoar d ma sus, adcă soldul s consdră rgd ş drcńl prncpal al momntlor d nrń masc corspund sstmulu d rfrnńă global, acst mărm s dtrmnă cu rlańl [4, 7] m ρ d ; Y ( z ) + ( x z ) + ( x ) + ρ d ; ρ d ; ρ d. (.8) Fg..: Elmntul fnt Masa3D. sunt nul. S mnńonază că momntl d nrń masc cntrfugal, fată d sstmul d ax prncpal Y x ρ d ; Y z ρ d ; xz ρ d, (.9)
2 Pntru câtva sold d formă partculară, xprsl d calcul al maslor ş momntlor d nrń masc s przntă în Tablul.4. Matrca d masă a lmntulu în coordonat global st dagonală [ M ] M m m m Y. (.) Tablul.4: Caractrstc nrńal al unor sold d formă partculară. Corpul PozŃa axlor ş notańl gomtrc RlaŃ d calcul Clndru (dsc) cu gaură ( ) m πρt R R m R + R ( ) Y m3( R + R ) + t Blă plnă 4 m π R 3 Y mr 5 3 Parallppd drptunghc pln m ρabc m b + c ( ) Y m a + c ( ) m a + b ( )
3 Tor pln m ρπ Rr Y m R + r 8 ( 4 5 ) 3 m R + r Elmntul fnt Arc3D Lgăturl slab dntr lmntl un structur sau dntr structura modlată ş lmntl d lgătură cu xtrorul, s chvalază prn ntroducra unor forń ş momnt nodal car lucrază asupra modlulu. Acst forń s consdră că au o componntă lastcă dată d matrca d rgdtat ş o componntă dspatvă dată d matrca d amortzar vâscoasă. În programl d fańă s consdră două varant d lmnt lastc dscrt numt în contnuar Arc3D_L ş Arc3D_. Prma varantă corspund unu lmnt lastc cu amortzar vâscoasă car lucrază într două nodur d coordonat dfrt ş st dfnt în sstmul d rfrnńă local al lmntulu. aranta a doua st dfntă drct în sstmul d rfrnńă global ş cl două nodur într car s dfnşt lmntul pot f concdnt. Acastă stuań st întâlntă la îmbnărl cu artculań clndrcă ş sfrcă pntru car s poat modla rgdtata ş amortzara îmbnărlor. Elmntul Arc3D_L Cl două matrc d rgdtat ş amortzar sunt dfnt nńal în sstmul d rfrnńă local, lgat d lmntul fnt. Elmntul fnt s consdră gnrat d două nodur nconcdnt I ş într car xstă numa o componntă d forńă axală ş una d momnt d răsucr (Fg..3).
4 Fg..3: Elmntul fnt tp Arc3D_L. Dn cauza transformărlor d coordonat, în sstmul d rfrnńă global lmntul ar şas componnt al dplasărlor (dplasăr ş rotr) drpt grad d lbrtat nodal. Clor şas grad d lbrtat dn fcar nod, ordonat U, UY, U, R, RY ş R l corspund forńl ş momntl nodal F, FY, F, M, MY ş M. În sstmul d rfrnńă local xz s pot dfn forturl, poztv dacă rspctă snsurl prczat în Fg..3. Pntru dfnra compltă a lmntulu fnt trbu prczat constantl d rgdtat axală k t [N/m] ş d răsucr k r [Nm/rad], prcum ş cofcnń d amortzar vâscoasă la translań c t [Ns/m] ş la răsucr c r [Nms/rad]. Orntara lmntulu s obńn dn coordonatl nodurlor d capăt I ş. S obsrvă că nu st nvo d un nod d orntar doarc forturl sunt orntat în lungul ax x. Spr dosbr d lmntul Bam3D, car ar tot grad d lbrtat, ş pntru car matrca d rgdtat st d rang 6 (s pot rprznta cl şas mşcăr d corp rgd), lmntul Arc3D_L, pntru car kt ş kr ar rangul, dc p lângă cl 6 mşcăr d corp rgd xstă ş 4 mşcăr d mcansm. Dacă acst lmnt s folosşt pntru modl în car unl grad d lbrtat nu sunt prluat d lmntl vcn ş nu sunt blocat atunc pot apar mşcăr ndort d mcansm, dc trbu acordată o atnń dosbtă în folosra lor fcntă. Lgara lmntlor în sr, fără un lmnt d masă ntrmdar, poat conduc la grad d lbrtat fără masă ataşată, dc la matrc d masă sngulară pntru car analza dnamcă nu st posblă fără o sr d corcń numrc car nu sunt nclus în programl przntat în acastă lucrar. Matrcl d rgdtat ş amortzar în coordonat local sunt: kt kt kr kr k A kt k ; (.) t kr kr
5 ct ct cr cr c A ct c. (.) t cr cr Transformara matrclor în sstmul d rfrnńă global s fac cu rlańl T A A K T k T ; T A A C T c T, (.3) în car matrca d transformar T st dfntă d rlańa (.7) ar matrca d rotań (.6) conńn cosnusurl drctoar al unghurlor format d axl d coordonat al clor două sstm d rfrnńă local-global. S obsrvă că numa axa locală ox st unc dfntă axl o ş oz pot ava orc pozń în planul prpndcular p axa ox. Elmntul Arc3D_ Cl două matrc d rgdtat ş amortzar sunt dfnt drct în sstmul d rfrnńă global. Elmntul fnt s consdră gnrat d două nodur I ş car pot f concdnt ş într car xstă toat componntl forturlor, dcuplat într l (Fg..3). În sstmul d rfrnńă global lmntul ar şas componnt al dplasărlor (dplasăr ş rotr) drpt grad d lbrtat. Clor şas grad d lbrtat dn fcar nod, ordonat U, UY, U, R, RY ş R l corspund forńl ş momntl nodal F, FY, F, M, MY ş M. ProprtăŃl lmntulu s dfnsc prn şas constant lastc ş şas cofcnń d amortzar corspunzător fcăru grad d lbrtat. Trbu prczat constantl d rgdtat axală (fańă d cl tr ax al sstmulu d rfrnńă global) k, k ş k [N/m] ş constantl d rgdtat la răsucr k xx, k [Ns/m] ş la răsucr c xx x ş k zz [Nm/rad], prcum ş cofcnń d amortzar vâscoasă la translań c x, c ş c z, c c zz [Nms/rad]. Elmntul Arc3D_, pntru car toat constantl lastc sunt nnul ar rangul 6, dc nu xstă mşcăr d mcansm în lmnt. Elmntul s poat utlza pntru modlara condńlor d margn, adcă rzmăr lastc cu amortzar vâscoasă, a ntracńun lastc ş/sau cu amortzar într componntl unu sstm, tc. La lmtă, dacă toat constantl d rgdtat pntru un lmnt d tp Arc3D_ tnd cătr nfnt, adcă au valor mar în raport cu rstul lmntlor fnt dntr-un modl, atunc lmntul s comportă ca un rgd sau o lgătură rgdă. Dacă rgdtăńl la răsucr sunt nul ş cl axal nfnt, pntru nodur concdnt, s modlază o artculań sfrcă. Dacă două dntr rgdtăńl la răsucr ş cl tr axal sunt nfnt, pntru nodur concdnt, s modlază o artculań clndrcă. z
6 Fg..4: Elmntul fnt tp Arc3D_. Matrcl d rgdtat ş amortzar în coordonat global sunt: kx kx k k kz k z kxx kxx k k kzz k ; (.4) zz K A kx k x k k kz kz kxx kxx k k kzz k zz cx cx c c cz c z cxx cxx c c czz c zz C A. (.5) cx c x c c cz cz cxx cxx c c czz c zz
7 .6. Caractrstc nrńal al modllor cu lmnt fnt DstrbuŃa d masă în modlul cu lmnt fnt st snńală pntru obńnra unu modl dnamc fdl structur analzat. Elmntl fnt, în cazul d fańă lmntl d tp Bam ş Masa, contrbu cu masă dstrbută ş concntrată la masa modlulu cu lmnt fnt. S poat consdra că fcar lmnt fnt, raportat la sstmul d rfrnńă global, st un lmnt dscrt d coordonat, Y ş, caractrzat d o masă propr m ş o matrc d nrń smtrcă (Fg..5), car conńn momntl d nrń masc (mcanc) axal ş cntrfugal [ ], Y,, Y, Y, Y,, Y,,. (.6) Pntru lmntul Bam momntl d nrń masc în coordonat local (adcă în sstmul d rfrnńă prncpal al lmntulu), s obńn dn rlańl d dfnń (.8) ş (.9), rzultă astfl m ρ A L ; ( I I ) ρ L + x, z ; m L ρ L I ;, + m L ρ L I z ; z, + x, ; z, ; xz,. (.7) PozŃa cntrulu d masă al lmntulu s dtrmnă dn coordonatl nodal, adcă I + ; YI + Y Y ; I +. (.8) Fg..5: Aspct nrńal pntru o structură dscrtă, dn bar ş mas concntrat.
8 Dacă matrca d nrń a unu lmnt Bam în coordonat local s notază x, x, xz, l x,, z, xz, z, z, atunc matrca d nrń a lmntulu în coordonat global rzultă [4] T l [ ] [ λ] [ λ], (.9), (.) în car [ λ ] st matrca cosnusurlor drctoar (.6) dntr cl două sstm d rfrnńă. Pntru lmntul d tp Masa, momntl d nrń, nclusv masa, sunt dat d ntrar drct în coordonat global. Un modl cu lmnt fnt poat f vrfcat înant d a fctua o analză ş prn comparara caractrstclor nrńal cu cl al structur p car o rprzntă. În contnuar s przntă modul în car acst proprtăń d nrń pot f calculat folosnd dscrtzara modlulu. D rgulă fnńa dscrtzăr nu nflunńază sszabl rzultatul caractrstcl nrńal al modlulu, dar proptăńl lmntlor, prcum ş datl d matral, au o nflunńă snńală în rzultatul fnal. Dn acst motv s rcomandă vrfcara modlulu cu lmnt fnt înant d fctuara analzlor dnamc ş dn punct d vdr al pozń cntrulu d grutat, al mas total ş a momntlor d nrń mcanc. Programl folost în acastă lucrar calculază ş afşază acst mărm înant d a încp rzolvara propru-zsă. Masa totală a modlulu cu lmnt fnt ş pozńa cntrulu d masă rzultă dn rlańl: M ; m m ; Y M my ; M în car suma s fctuază pntru toat lmntl fnt car nclud masă. m, (.) M Momntl d nrń axal al modlulu, fańă d sstmul d rfrnńă global, s obńn dn rlańl [7] (, + m ( Y ) ( Y, + m ( ) ( + m ( Y ) + ; Y + ;, +. (.) Momntl d nrń cntrfugal al modlulu, fańă d sstmul d rfrnńă global s obńn dn rlańl (, ) Y Y + m Y ; (, ) Y Y + my ; (, ) + m. (.3) Momntl d nrń al modlulu fańă d sstmul d rfrnńă cntral sstmul d rfrnńă global cu orgna în cntrul d grutat al modlulu, s obńn folosnd torma Hugns-Stnr [7], adcă
9 ( ) ( ) ( Y ), M Y + ;, M Y ; Y Y Y, Y M + ;, M Y ; Y Y, M + ;, M. (.4) Dn acst valor formază matrca d nrń fańă d sstmul d rfrnńă cntral, car st lstată ş d programl d calcul în forma [ ], Y,, Y, Y, Y,, Y,,. (.5) Sstmul d rfrnńă prncpal al proprtăńlor nrńal pntru car matrca d nrń ar formă dagonală, (.6) 3 [ ] s obńn dn rzolvara problm d valor ş vctor propr [ ]{ x} λ{ x}. (.7) alorl propr rprzntă momntl d nrń prncpal, ordonat dscrscător 3, ar vctor propr, d normă ucldană untat, sunt cosnusurl drctoar al drcńlor prncpal fańă d sstmul d rfrnńă global. Matrca d amortzar Exstă rlatv puńn tpur d lmnt fnt car gnrază o matrc d amortzar. Acasta, d obc, s dfnşt pntru un lmnt undmnsonal d amortzar vâscoasă. În analza structurală pntru sstm nconsrvatv ş ngroscopc s-au ntrodus ş alt rprzntăr al fctulu d dspar a nrg [7, 8, 3, 38, 39]. D rgulă s consdră rprzntăr obńnut dn dtrmnăr xprmntal, car conduc la o formular matmatcă smplfcată a cuań d mşcar. În contnuar s fac o scurtă trcr în rvstă a acstor rprzntăr. Pntru încput s dscută cazul sstmulu cu un sngur grad d lbrtat doarc acsta st mult ma smplu ş unor cuańl d mşcar s pot dcupla folosnd coordonatl modal. Pntru un sstm cu un grad d lbrtat ş amortzar vâscoasă, forńa dspatvă (d amortzar), s prsupun proporńonală cu vtza, asfl cuańa d mşcar s scr muɺɺ + cuɺ + ku f xt, (.8) în car cofcntul d amortzar vâscoasă c st constant. Est ma comod însă a s lucra cu o amortzar rlatvă, xprmată prn raportul d amortzar (sau fracńuna dn amortzara crtcă) ζ, dfnt ca raport dntr cofcntul c ş cofcntul crtc c cr, car marchază trcra dn rgm
10 osclatoru în rgm aprodc, pntru o încărcar traptă sau mpuls. Exprsa raportulu d amortzar st [3] c c ζ. (.9) c km cr Exstă însă matral, cum ar f d xmplu caucucul, pntru car în rgm armonc, rgdtata k + η, în car η st cofcntul d poat f dtrmnată xprmntal ş s xprmă în complx ( ) amortzar structurală (hstrtcă). Dacă acastă amortzar s ntroduc în cuańa (.8), trmnul c poartă numl d amortzar vâscoasă chvalntă ş rzultă ηk c, (.3) ω und ω st pulsańa forń xtroar. Trbu rńnut că acastă formă d amortzar st valdă doar pntru solctăr armonc. DfrnŃa snńală dntr amortzara vâscoasă ş ca hstrtcă, constă în faptul că nrga dspată p un cclu, dpnd lnar d frcvnńa d osclań, pntru amortzara vâscoasă ş st ndpndntă d frcvnńă, în cazul amortzăr hstrtc. În cazul lmntlor fnt, cuata gnrală (.) pntru sstm ngroscopc st smlară cuań (.8), pntru un grad d lbrtat, în car matrca d amortzar, în cl ma gnral caz, s formază dn [7, 8]: -amortzara proporńonală (Ralgh), ntrodusă artfcal dn ncstăń d dcuplar a cuańlor dfrnńal; -amortzara hstrtcă, ndpndntă d frcvnńa d lucru, dpndntă d matrca d rgdtat globală sau d rgdtata fcaru matral în part; -amortzara gnrată d dvrs tpur d lmnt fnt, cum ar f lmntl d tp Arc3D; -amortzara modală, ntrodusă dn consdrnt practc, d folosr a datlor xprmntal. Dacă s Ńn sama d toat forml amortzăr prczat ma sus, în MEF matrca d amortzar, consdrată proporńonală cu vtza, dvn NMAT [ ] α [ ] ( β β )[ ] β [ ] C M + + K + K + C + C ζ în car: α ş β sunt cofcnń constanń Ralgh; capabl d a ntroduc amortzara hstrtcă; NE, (.3) c j j k j k β c st un cofcnt varabl cu frcvnńa, β j, K j ş NMAT rprzntă cofcntul d amortzar al matralulu j, porńuna dn matrca d rgdtat gnrată d lmntl dn matralul j, ş rspctv numărul total d matral dfrt car partcpă la formara matrc d rgdtat; [ C k ] st matrca d amortzar a lmntulu k, ar NE st numarul total d lmnt fnt; C ζ st o matrc d amortzar dpndntă d frcvnńă, xprmată ndrct prn ntrmdul raportulu d amortzar modală ζ, adcă T { } { } φ C ζ φ ωζ, (.3) în car { φ } st modul propru d vbrań, ar ω st pulsańa propr namortzată corspunzătoar modulu. RlaŃa (.3) a form partcular, funcń d tpul d analză adoptat, ş st prczată sparat în cadrul fcăru program folost în acstă lucrar.
SISTEME ELECTROENERGETICE
SISTEME ELECTROEERGETICE Captolul 3 CALCLL REGIMLI PERMAET DE FCTIOARE AL SEE Trmnolog Dfnt: Calculul rgmulu prmannt d funcţonar al SEE urmarst dtrmnara tuturor mărmlor d star caractrstc al sstmulu, pornnd
CALCULUL NUMERIC AL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC
CLCULUL UMERIC L CÂMPULUI ELECTROMGETIC Calculul corct al câmpulu lctromagntc prsupun cunoaştra unu modl tortc d câmp adcvat. Ecuaţl afrnt acstu modl trbu să satsfacă torml d stnţă ş unctat al soluţlor,
Eşantionarea semnalelor
Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β
SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc
Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 10. Schema electrică a amplificatorului logaritmic de raport este prezentată în fig. 6.4.
Aparat Elctronc d Măsurar ş Control PELEGEEA 0 Prlgra nr. 0 Amplfcator logartmc d raport Schma lctrcă a amplfcatorulu logartmc d raport st przntată în fg. 6.4. = η V ln ln 3 0 = η V ln ln 4 0 Fgura 6.4
( 0) q =, p =, i = 1, 2,..., sn (1.2) i p i q. H q. H p. + = i i
- - IV. FIZIA STATISTIĂ. oţun fundamntal.. Stara macroscocă ş stara mcroscocă a unu sstm. Saţul fazlor Fzca statstcă ar ca sco dducra lglor fzc macroscoc ornnd d la lgl mcanc. Stara macroscocă a unu sstm
Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice
Modl matmatic pntru îmbunătăţira calităţii sistmlor lctric Lct.univ.dr.ing. Ghorgh RAŢIU. Introducr Ţinând sama d tndinţl modrn al proictării sistmlor lctric (chipamntlor lctric) d înlocuir a uni proictări
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu
Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ALGORITM ŞI PROGRAM DE CALCL DETINATE ANALIZEI REGIMRILOR PERMANENTE IMETRICE DE FNCŢIONARE ALE ITEMELOR DE DITRIBŢIE FOLOIND METODA TENINILOR NODALE.
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două
9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE
9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE Ghaţa a fost utlzată încă dn cl ma vch tmur ntru ăstrara în star rfrgrată a unor rodus almntar cum sunt ştl, lguml sau fructl. În rznt, s utlzază în acst sco ghaţa atfcală,
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1
CURSUL I ROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE Curs ELEMENTE DE TEORIA ROBABILITĂŢILOR CÂMURI DE ROBABILITATE Tora matmatcă a probabltăţlor porşt d la faptul că fcăru rzultat posbl al uu xprmt alator,
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.
Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
CURS ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Obictiv: însuşira concptului d cont d profit şi pirdr; însuşira concptului d rntabilitat; dtrminara soldurilor intrmdiar d gstiun; stabilira
5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală
5.7 Modulaţia cu diviziun în frcvnţă ortogonală Transmisiuna datlor cu dbit mar prin modulaţia multinivl a unui purtător, p un canal cu distorsiuni d amplitudin şi d fază, st afctată d intrfrnţa simbolurilor.
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I
urs 5 4/5 ar ca scop sparara unui circuit complx in blocuri individual acsta s analiaa sparat (dcuplat d rstul circuitului) si s caractriaa doar prin intrmdiul porturilor (cuti nagra) analia la nivl
DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CRCTERIZRE GEERLĂ RDIOCTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două fiind
CÂMPUL ELECTROMAGNETIC CVASISTAŢIONAR ÎN CONDUCTOARE MASIVE
6 CÂMPUL ELECTROMAGNETC CVASSTAŢONAR ÎN CONDUCTOARE MASVE 6.. ECUAŢLE CÂMPULU ELECTROMAGNETC CVASSTAŢONAR ÎN CONDUCTOARE MASVE MOBLE În mdl conductor mobl, cuţl câmpulu lctromgntc s obţn scrnd lgl gnrl
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
MODELAREA PROCESELOR ELECTROCHIMICE LA UN SENZOR POTENŢIOMETRIC DE OXIGEN
MDELAREA PRCESELR ELECTRCHMCE LA UN SENZR PTENŢMETRC DE XGEN Lumnţa Mrla CNSTANTNESCU Unvrstata dn Ptşt, Târgu dn Val, 0300, Ptşt; lmconst00@yahoo.com Ncola VCU Unvrstata Polthnca dn Bucurşt, Spl. ndpndnţ
Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă d -larg ș crrclă -tt tr îvățămâtl sror thc lmt d lctrocă Aalogcă 6. Trazstoar bolar (TBIP Trazstorl bolar-rocs fzc Itrodcr Smdctor trog dotat c mrtăţ astfl îcât s formază doă ocţ : rga d mloc
4.2. Amplificatoare elementare
4.2. Aplfcatoa lnta 4.2.. Conxunl aplfcatoalo n taj al unu aplfcato, ca conţn ca lnt actv un tanzsto, poat f dus la o scă lntaă, splfcată. Atât pntu aplfcatoal cu tanzstoa bpola cât ş pntu aplfcatoal cu
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Exerciţii şi probleme E.P.2.4. 1. Scrie formulele de structură ale următoarele hidrocarburi şi precizează care dintre ele sunt izomeri: Rezolvare: a) 1,2-butadiena;
În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ
PROBLMA 5 În spctrul d rotaţi al molculi HCl s-au idntificat linii spctral conscutiv cu următoarl lungimi d undă: λ 6.4 m; λ 69. m ; λ 8. 4 m ; λ 96. 4 ; λ. 6 m ; 4 5 a Prsupunând molcula un rotator rigid
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)
ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ Φύση του σύμπαντος Η γη είναι μία μονάδα μέσα στο ηλιακό μας σύστημα, το οποίο αποτελείται από τον ήλιο, τους πλανήτες μαζί με τους δορυφόρους τους, τους κομήτες, τα αστεροειδή και τους μετεωρίτες.
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Mircea Radeş. Vibraţii mecanice. Editura Printech
Mirca Radş Vibraţii mcanic Editura Printch Prfaţă Lucrara s bazază p cursuril d Vibraţii mcanic prdat la Univrsitata Polithnica Bucurşti, la facultata I.M.S.T. (97-6), la cursul postunivrsitar d Vibraţii
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Mădălina Roxana Buneci. Optimizări
Mădălna Roxana Bunec Optmzăr Edtura Academca Brâncuş Târgu-Ju, 8 Mădălna Roxana Bunec ISBN 978-973-44-87- Optmzăr CUPRINS Prefaţă...5 I. Modelul matematc al problemelor de optmzare...7 II. Optmzăr pe mulţm
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
γ 1 6 M = 0.05 F M = 0.05 F M = 0.2 F M = 0.2 F M = 0.05 F M = 0.05 F M = 0.05 F M = 0.2 F M = 0.05 F 2 2 λ τ M = 6000 M = 10000 M = 15000 M = 6000 M = 10000 M = 15000 1 6 τ = 36 1 6 τ = 102 1 6 M = 5000
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Capitolul 2 NELINIARITĂŢI GEOMETRICE - I -
Capitoll NELINIARITĂŢI GEOMETRICE - I - O strctră ar n comportamnt gomtric nliniar dacă schimbăril gomtrii, ca rmar a dformării corpli, a n fct smnificativ aspra crbi caractristic sarcină - săgată (c alt
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.
Analiza matmatică clasa axi-a, problm rzolvat Complmnt tortic Limit d funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct d acumular a lui D; DfiniŃii al limiti DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric vcinătat V
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
SUBSTAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ
Unvrstt Thncă Gh. Asch Iş Fcultt d Innr Elctrcă, Enrtcă ş Inormtcă Aplctă Lortor Trcţun Elctrcă SUBAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ. Concpţ nrlă unu sstm d trcţun lctrcă Vhcull lctrc cu lmntr d l ln d contct
Το άτομο του Υδρογόνου
Το άτομο του Υδρογόνου Δυναμικό Coulomb Εξίσωση Schrödinger h e (, r, ) (, r, ) E (, r, ) m ψ θφ r ψ θφ = ψ θφ Συνθήκες ψ(, r θφ, ) = πεπερασμένη ψ( r ) = 0 ψ(, r θφ, ) =ψ(, r θφ+, ) π Επιτρεπτές ενέργειες
Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară
Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn
1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Algebra si Geometrie Seminar 9
Algebra si Geometrie Seminar 9 Decembrie 017 ii Equations are just the boring part of mathematics. I attempt to see things in terms of geometry. Stephen Hawking 9 Dreapta si planul in spatiu 1 Notiuni
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
5 Ι ^ο 3 X X X. go > 'α. ο. o f Ο > = S 3. > 3 w»a. *= < ^> ^ o,2 l g f ^ 2-3 ο. χ χ. > ω. m > ο ο ο - * * ^r 2 =>^ 3^ =5 b Ο? UJ. > ο ο.
728!. -θ-cr " -;. '. UW -,2 =*- Os Os rsi Tf co co Os r4 Ι. C Ι m. Ι? U Ι. Ι os ν ) ϋ. Q- o,2 l g f 2-2 CT= ν**? 1? «δ - * * 5 Ι -ΐ j s a* " 'g cn" w *" " 1 cog 'S=o " 1= 2 5 ν s/ O / 0Q Ε!θ Ρ h o."o.
Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033
Trio Mobile Surgery Platform Model 1033 Parts Manual For parts or technical assistance: Pour pièces de service ou assistance technique : Für Teile oder technische Unterstützung Anruf: Voor delen of technische
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
MATRICELE DE RIGIDITATE ALE ELEMENTELOR FINITE UZUALE SOLID BRICK, ÎNVELIŞ SHELL ŞI BARE BEAM
5. MARICEE DE RIGIDIAE AE EEMEEOR FIIE UZUAE SOID RICK, ÎVEIŞ SHE ŞI ARE EAM Enu hxada cu o nodu (RICK) A. Caacc nca a nuu RICK (Fg..):. n oaac, dfn d o nodu I,, K,, M,, O, P ca bu dcaa în nu ca în Fg...a;.
Sistem analogic. Sisteme
Sistm Smnall pot fi supus prlucrarii in scopul obtinrii unor alt smnal, sau al obtinrii unor paramtri ai acstora. Prlucraril s aplica unui smnal intrar x(t) si s obtin un alt smnal, isir, y(t). Moulara/moulara,
Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α
Α Ρ Χ Α Ι Α Ι Σ Τ Ο Ρ Ι Α Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α Σ η µ ε ί ω σ η : σ υ ν ά δ ε λ φ ο ι, ν α µ ο υ σ υ γ χ ω ρ ή σ ε τ ε τ ο γ ρ ή γ ο ρ ο κ α ι α τ η µ έ λ η τ ο ύ
Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
TERMOSTAT ELECTRONIC DIODA SENZOR
EPSCOM Rady Prototyping Colccţ ţia Hom Automation EP 0261... Cuprin Przntar Proict Fişa d Aamblar 1. Funcţionar 2 2. Schma 2 3. PCB 3 4. Lita d componnt 3 5. Tutorial dioda miconductoar 4 5 Rgimul trmic
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design
Supplemental Material for Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design By H. A. Murdoch and C.A. Schuh Miedema model RKM model ΔH mix ΔH seg ΔH
d dx x 2 = 2x d dx x 3 = 3x 2 d dx x n = nx n 1
d dx x 2 = 2x d dx x 3 = 3x 2 d dx x n = nx n1 x dx = 1 2 b2 1 2 a2 a b b x 2 dx = 1 a 3 b3 1 3 a3 b x n dx = 1 a n +1 bn +1 1 n +1 an +1 d dx d dx f (x) = 0 f (ax) = a f (ax) lim d dx f (ax) = lim 0 =
Ax = b. 7x = 21. x = 21 7 = 3.
3 s st 3 r 3 t r 3 3 t s st t 3t s 3 3 r 3 3 st t t r 3 s t t r r r t st t rr 3t r t 3 3 rt3 3 t 3 3 r st 3 t 3 tr 3 r t3 t 3 s st t Ax = b. s t 3 t 3 3 r r t n r A tr 3 rr t 3 t n ts b 3 t t r r t x 3
Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη
Άσκηση 8 Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Δ. Φ. Αναγνωστόπουλος Τμήμα Μηχανικών Επιστήμης Υλικών Πανεπιστήμιο Ιωαννίνων Ιωάννινα 2013 Άσκηση 8 ii Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη Πίνακας περιεχομένων
2.2. Alte etaje cu tranzistoare bipolare, folosite în amplificatoare
.. Alt taj cu tranztar plar, lt în amplcatar.. taj d amplcar cu un tranztr plar, în cnxuna ază cmună B Fura.: taj cu TB în cnxuna B În ura. t przntat un crcut cu TB în cnxuna B. Baza t puă la maă d cndnatrul.
L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte
L4. Măsurara rzistnţlor prin mtoda d punt. Obictul lucrării În prima part a lucrării s utilizază punta simplă (Whatston) ca mtodă d prcizi ridicată, pntru măsurara rzistnţlor cuprins într 0-0 0 Ω, ralizându-s
Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.
TRASEU DE CABLURI METALIC Tip H60 Lungimea unitară livrată: 3000 mm Perforaţia: pentru a uşura montarea şi ventilarea cablurilor, găuri de 7 30 mm în platbandă, iar distanţa dintre centrele găurilor consecutive
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru