CALCULUL NUMERIC AL CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC
|
|
- Δεσποίνη Πέρσις Μαρκόπουλος
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CLCULUL UMERIC L CÂMPULUI ELECTROMGETIC Calculul corct al câmpulu lctromagntc prsupun cunoaştra unu modl tortc d câmp adcvat. Ecuaţl afrnt acstu modl trbu să satsfacă torml d stnţă ş unctat al soluţlor, ţnând sama d dstrbuţa spato-tmporară a surslor stnt. În urma analz s obţn mărml d star macroscopc ntnstata câmpulu magntc ş nducţa magntcă []. lcătura modlulu st îngrunată d ncstata luăr în consdrar a nlnartăţlor matrallor magntc ş a prdrlor.. LEGILE GEERLE LE CÂMPULUI ELECTROMGETIC Câmpul lctromagntc în orc rgm ş orc sstm fzc concrt st dscrs d lgl gnral. Lângă acsta s ataşază lgl d matral, acsta dn urmă fnd valabl numa în anumt rgmur d dsfăşurar a fnomnlor lctromagntc ş pntru tpur partcular d md matral. Ecuaţl rprzntând lgl gnral vor dtrmna în mod unvoc structura ş voluţa câmpulu lctromagntc numa dacă s prczază condţl d unctat d matral, nţal, la lmtă ş d surs. Studul gnral ş sstmatc al câmpulu lctromagntc în md mobl ş în domn d contnutat ş d ntzm a proprtăţlor fzc local cazul maşnlor lctrc s poat fac cu autorul formlor local al lglor gnral numt al cuaţl lu Mawll, car s compun dn cuaţ d voluţ, d star ş d matral []: rot E t D rot H J t dv D ρ V dv J σ E 5 D ε E 6 µ H 7 und s-a notat: H ntnstata câmpulu magntc, J dnstata curntulu lctrc, D nducţa lctrcă, ntnstata câmpulu lctrc, nducţa magntcă, ε prmtvtata mdulu, µ prmabltata mdulu, σ conductbltata lctrcă ş ρ V dnstata d volum a sarcn. Pntru dscrra câmpurlor magntc crat d curnţ lctrc constanţ, când drvatl după tmp sunt nul, vom ava formull partcular: rot H J 8 dv 9 Calculul numrc al campulu lctromagntc
2 µ H Cunoscând acst formul, valorl surslor, prcum ş condţl lmtă, s poat dtrmna unvoc câmpul magntc. În calcull practc însă utlzara acstor formul scrs sub formă locală st anvooasă. S poat dmonstra că ş în cazurl cl ma gnral un câmp magntc poat f complt dtrmnat cu tr, vntual cu ma puţn funcţ scalar. Pornnd d la cuaţl 8 ş 9 s poat obsrva că rotorul ntnstăţ câmpulu magntc nu st zro, dc ntnstata câmpulu magntc nu poat provn dntr-un potnţal scalar. Dvrgnţa nducţ fnd zro, însamnă că acasta ar puta provn dntr-un potnţal vctor, car satsfac cuaţa: rot întrucât s vrfcă automat: dv dv rot s numşt potnţal magntc vctor al câmpulu magntc. El nu ar o smnfcaţ fzcă mdată, c s utlzază pntru calculul fluulu magntc ş pntru calculul nductvtăţlor. Dn 8, ş rzultă: rot rot µ J car poat f transformată în: S mpun condţa ca: grad dv - µ J dv 5 ca c însamnă că potnţalul magntc vctor nu ar surs. În fnal s găsşt rlaţa: - µ J 6 numtă cuaţa vctorală a lu Posson pntru câmpul magntc.. METODE DE CLCUL DE CÂMP Mtodl d rzolvar a problmlor d câmp s clasfcă în mtod analtc, numrc, grafc, rspctv grafo-analtc ş analogc. Cu autorul mtodlor analtc s obţn soluţ sub formă d funcţ cunoscut, car prmt o bună ntrprtar dn punctul d vdr caltatv a rzultatlor. Mtodl grafc consstă dn trasara grafcă a spctrlor lnlor d câmp ş cpotnţal, ar varanta grafo-analtcă dn apromara form lnlor d câmp prn sgmnt d draptă ş arc d crc. Mtodl analogc utlzază rprzntărl câmpulu p modll unor câmpur d natură fzcă dfrtă. Dzavantaul acstor mtod consstă în numărul rstrâns d confguraţ d câmp în car s pot aplcat. Mtodl numrc s aplcă pntru orc confguraţ d câmp cu o roar car dpnd d mtoda d calcul aplcată ş d capactata calculatorulu utlzat. Dat fnd faptul că prncpall mtod utlzat mtoda dfrnţlor fnt ş mtoda lmntlor fnt ofră soluţ prcs ş dzvoltărl dn domnul tnc d calcul ma als cl rfrtoar la Calculul numrc al campulu lctromagntc
3 capactata d stocar ş vtza d calcul sunt mprsonabl, acst mtod s-au mpus cu clartat în ultm an.. CLCULUL CÂMPULUI ELECTROMGETIC L MŞIILOR ELECTRICE Uzual, calculul câmpulu lctromagntc al maşnlor lctrc nu s poat fac prn luara în consdrar a tuturor proprtăţlor fzc. S adoptă anumt potz smplfcatoar, car însă nu afctază caltatv calculul ş concluzl c rzultă dn l. Ipotzl smplfcatoar utlzat sunt următoarl: maşna lctrcă s consdră nfnt lungă p drcţa prpndculară p scţuna analzată, matrall magntc folost sunt omogn ş zotrop, fctl strz nu sunt consdrat, nducţa magntcă în trorul conturulu maşn st zro, calculul s fac p o scţun plan-parallă, ntnstata câmpulu magntc ş nducţa magntcă nu au componnt prpndcular p scţuna consdrată, potnţalul magntc vctor ş dnstata curntulu lctrc au numa componnt prpndcular p scţuna consdrată. Dn ultml tr potz smplfcatoar rzultă rlaţa smplfcată a cuaţ lu Posson 6 pntru acst caz: 7 z µ J z. METOD DIFEREŢELOR FIITE Mtoda dfrnţlor fnt numtă ş mtoda rţllor s bazază p apromara cuaţlor cu drvat parţal dn catgora acasta fac part ş cuaţa lu Posson cu cuaţ cu dfrnţ fnt algbrc, car conţn valorl z ncunoscut în nodurl un rţl d dscrtzar. Prcza soluţ dpnd d forma ş d pasul rţl aplcat, d prsa d dscrtzar a drvatlor parţal prn dfrnţl fnt, d modul d apromar a condţlor d lmtă ş d procdl numrc d calcul utlzat. castă mtodă s aplcă rlatv smplu în cazul câmpurlor magntc plan-parall, întrucât potnţalul magntc în acst caz ar o sngură componntă spaţală, ca normală la planul câmpulu, conform cuaţ 7 []. Consdrând un câmp plan-parall într-un sstm d coordonat cartzn ş dzvoltând în sr Talor potnţalul, în urul puntulu d coordonat, ş d potnţal s obţn rlaţa:! 8 K! Calculul numrc al campulu lctromagntc
4 Calculul numrc al campulu lctromagntc în car s-au luat în consdrar numa trmn c corspund drvat d ordnul do a funcţ potnţal apromar d ordnul. S consdră în planul O un domnu lmtat d o curbă fgura. S trasază o rţa d drpt parall cu al d coordonat, car acopră întrg domnul. Punctl d ntrscţ al acstor drpt s numsc nodur, ar dstanţa dntr două drpt parall vcn, rspctv s numşt pasul rţl. Pntru smplfcara cuaţlor s consdră o rţa pătratcă, la car paş rţl sunt dntc după cl două a d coordonat: 9 odurl rţl pot f ntroar în cazul în car toat cl patru nodur vcn s găssc în ntrorul domnulu sau p frontra acstua sau d frontră dacă măcar unul dn nodurl vcn s stuază în afara domnulu. Consdrând o rţa pătratcă având 9 ş rfrndu-n la un nod ntror oarcar pntru potnţall dn nodurl vcn acstua stuat smtrc la dstanţa s o obţn p baza rlaţ 8 prsl: Dn acst rlaţ s pot trag drvatl parţal în punctul: Însumând rlaţl s obţn rlaţa: dn car s poat dduc apromara laplacanulu potnţalulu, cunoscută în ltratura d spcaltat sub dnumra formula în cnc punct: Fgura. O rţa ortogonală
5 Ecuaţ lu Posson trbu ataşat condţ d frontră, car pot f d două flur. Condţa d frontră d spţa întâ d tp Drclt mpun valorl potnţalulu p frontra domnulu consdrat. În cl ma mult cazur acastă condţ st omognă, adcă s mpun ca p frontra domnulu valorl potnţalulu să f zro. Condţl d frontră d spţa a doua d tp umann prscru valorl drvat potnţalulu după normala troară la frontră. În unl stuaţ, când s studază doar o part dntr-o maşnă lctrcă d mplu p lungma unu pas polar s ma spcfcă ş condţ d smtr ş d prodctat. Practc în analza câmpulu magntc s scr cuaţa lu Posson în car s-a apromat laplacanul potnţalulu magntc cu formula în cnc punct pntru toat nodurl consdrat. Rzultă un sstm d cuaţ cu atâta cuaţ cât nodur sunt în rţa. Dat fnd faptul că pntru a obţn o prcz bună st nvo d consdrara unu număr însmnat d nodur, acst sstm ar un număr foart mar d cuaţ. P d altă part cuaţl sunt parţal nlnar, căc ntrvn în cuaţa lu Posson prmabltata magntcă µ, o mărm car varază nlnar în funcţ d nducţa magntcă. Dn acst cauz rzolvara sstmulu s poat fac doar aplând la mtodl numrc. csta rzolvă sstmul d cuaţ tratv, un procdu car ncstă tmp îndlungat d calcul. lgortmul d calcul plct st următorul: s nţalzază valorl potnţalulu magntc dn toat punctl. S mpun condţl d frontră, d prodctat ş d smtr. S calculază pntru nodurl aflat în zonl afrnt unor matral fromagntc nducţa magntcă. Dn curba d magntzar a matralulu rspctv s dtrmnă ntnstata câmpulu magntc H afrnt, cu autorul căra s poat calcula prmabltata magntcă. Pntru nodurl aflat în conductoar bobn s calculază dnstata d curnt J afrnt. vând toat acsta dat s poat asambla sstmul d cuaţ, car s rzolvă. Soluţa sstmulu d cuaţ concd cu nol valor al potnţalulu magntc în nodurl rţl. Cu valorl acsta s rcalculază prmabltăţl magntc, s mpun toat condţl dn nou ş s asamblază noul sstm d cuaţ. Paş dscrş trbu rluaţ dn nou până când o condţ d roar mpusă st satsfăcută. Uzual s folosşt una dntr următoarl condţ d roar []: Suma dfrnţlor dntr două valor calculat conscutv în aclaş punct să f ma mcă dcât o valoar mpusă ε: n, m,,, < ε und, rprzntă valoara potnţalulu magntc în punctul, la pasul d calcul. Ca ma mar dfrnţă dntr două valor calculat conscutv pntru toată rţaua să f ma mcă dcât o valoar mpusă:,, < ε 5 ma Calculul numrc al campulu lctromagntc 5
6 5. METOD ELEMETELOR FIITE P baza prncpulu varaţonal problma d câmp dscrsă d cuaţa lu Posson poat f rzolvată conform mtod Ralg-Rtz prn mnmzara un funcţonal p domnul consdrat dn structura maşn. Funcţonala st o valoar, car dpnd d o funcţ. r proprtata ca acl valor al funcţ pntru car a ar un trm sunt tocma soluţl cuaţ Posson satsfăcând ş condţl d frontră mpus. În problma d câmp plan-parall studată, ncunoscuta st funcţa potnţal magntc vctor,, la car s ataşază funcţonala nrg magntcă, prmată prn rlaţa:,, F W m ν J,, dd 6 D und s-a notat rluctvtata magntcă a mdulu cu: ν 7 µ Condţa d mnm pntru acastă funcţonală st dată d: F, 8 fnd numărul nodurlor dn domnul consdrat. Pntru rzolvara numrcă a modlulu matmatc varaţonal al câmpulu lctromagntc st ca ma ndcată folosra mtod lmntlor fnt. Prncpul mtod constă în dscrtzara domnulu d câmp lctromagntc în subdomn dsunct d dmnsun fnt, numt lmnt fnt. În cazul domnlor bdmnsonal s folossc lmnt trungular. Spcfcara funcţlor tral nu s fac p întrgul domnu, c p fcar lmnt fnt în part. Mtoda s compun dn tr tap prncpal. Prma tapă constă în partţonara adcvată a domnulu d câmp în lmnt fnt, ntrconctat clusv în nodurl rţl d dscrtzar. Dmnsunl gomtrc al trungurlor s alg ma rdus în zonl d câmp und sunt ncsar nformaţ ma bogat sau în car s prvd un gradnt ma accntuat al funcţ potnţal întrfrul ş zona dnţlor, tc.. Intrfţl subdomnlor d câmp d md dfrt sunt dlmtat astfl încât l să concdă cu laturl trungurlor d dscrtzar. Tot în acastă tapă st oblgator spcfcara proprtăţlor d matral, a funcţlor d sursă, a condţlor la lmtă ş a clor nţal la nvlul lmntlor sau nodurlor corspunzătoar al rţl d dscrtzar. P lângă acsta trbusc spcfcat condţl d ntrfaţă dntr mdl nomogn, prcum ş condţl d frontră d tp Drclt ş umann. Calculul numrc al campulu lctromagntc 6
7 P frontra întrgulu domnu al maşn s consdră o condţ d tp Drclt sau d spţa întâ omognă, adcă s mpun ca valoara potnţalulu magntc în nodurl d p frontră să f zro. Corspunzător bobn d comandă almntată, s mpun condţl d sursă, adcă s ataşază solnaţl rspctv la subdomnl car conţn scţunl bobnlor, luând în consdrar snsul curntulu. În tapa a doua problma d câmp st studată la nvlul fcăru lmnt, adoptând polnomul d ntrpolar a funcţ d Fgura. Un lmnt trungular potnţal lmntar. S consdră un lmnt trungular dn fgura, având nodurl,,, ş,. Potnţalul magntc poat f prmat prntr-o funcţ lnară d forma:, a b c 9 Potnţall magntc dn vârfurl trungulu formază următorul sstm d cuaţ: a b c a b c a b c d und rzultă prsl pntru cofcnţ a, b ş c: a b c [ ] [ ] [ ] în car suprafaţa lmntulu consdrat st: Înlocund cofcnţ în rlaţa 9 s obţn:, Funcţl d pondraţ, car conţn numa coordonatl nodurlor sunt: Calculul numrc al campulu lctromagntc 7
8 Calculul numrc al campulu lctromagntc 8 vând funcţa ncunoscută, prmată cu funcţl d pondraţ, funcţonala 6, prmată pntru lmntul, va f adusă la forma: }dd J W F m ν 5 F L mulţma tuturor lmntlor car conţn nodul dn rţaua d dscrtzar. În acst caz condţa d mnmzar a funcţonal consdrat s transformă în: F L 6 doarc funcţonala F st funcţ d doar dacă st îndplntă condţa L. În fnal rzultă: d d J d d F ν 7 Dtrmnara rluctvtăţlor magntc prsupun cunoaştra valorlor nducţ magntc p lmntul consdrat. Pntru calculara lor s folossc rlaţl: 8 Componntl nducţ magntc sunt prmat cu autorul prslor: 9 Prn calcul smpl s poat aung la prsa drvat funcţonal:
9 F M M M und cofcnţ sunt prmaţ folosnd următoarl rlaţ: M M M ν ν ν [ ] J [ ] [ ] În tapa fnală s asamblază dn lmntl domnulu nţal funcţonala, scrnd pntru toat lmntl consdrat dn domnu cuaţa. S obţn un sstm d cuaţ lnar d forma: F [ M ] [ TL] [ ] und M st matrca globală a cofcnţlor, vctorul valorlor potnţalulu magntc în nodurl consdrat, ar TL matrca trmnlor lbr. Rzolvând acst sstm d cuaţ ca soluţ s obţn valoara apromată a funcţ d potnţal magntc în nodurl rţl d dscrtzar. castă tapă st ca ma anvooasă ca tmp d calculator ş spaţu d mmor, dtrmnând prformanţl întrgulu program d smular ş prtnzând mloac d calcul putrnc. Pntru rzolvara sstmulu d cuaţ s-a folost mtoda wton-rapson. În faza d postprocssng s pot trasa lnl d câmp, adcă lnl d potnţal magntc vctor constant ş s pot calcula o sr d caractrstc al motorulu studat. Pntru calculul forţlor lctrodnamc s poat aplca mtoda bazată p tnsorul tnsun mawlln. În cazul bdmnsonal matrca corspunzătoar tnsun mawlln st: T µ S poat obsrva faptul, că în acastă rlaţ apar numa componntl nducţ magntc după cl două a d coordonat, mărm car sunt dtrmnat în cursul calcululu d câmp. Prcza dtrmnăr forţlor lctromagntc dpnd în mar măsură d acuratţa calcululu câmpulu lctromagntc fctuat. Luând în consdrar faptul că forţl afrnt unu volum dat sunt transms prn suprafţl trn al volumulu, găsm pntru forţa tangnţală, rspctv pntru ca normală rlaţl: F F - [ - ] S µ [ - ] o S µ o S S Calculul numrc al campulu lctromagntc 9
10 und S ş S sunt suprafţl car mărgnsc volumul consdrat. Mtoda lmntlor fnt s poat aplca pntru orc confguraţ d câmp, având o roar car dpnd numa d fnţa partţ domnulu consdrat ş d posbltăţl calculatorulu utlzat. ctualmnt st algortmul cl ma ds utlzat în analza câmpulu lctromagntc. P plan mondal stă sut d program bazat p acastă mtodă, d la cl spcalzat, d dmnsun rlatv rdus, la cl ggantc, având posbltata abordăr un gam larg d problm d câmp. Dzavantaul mtod constă în faptul că pntru obţnra un prcz mar trbu să s manpulz un număr mar d dat prntr-o mtodă tratvă d durată lungă. stfl poat să apară lmtărl d ardwar al calculatoarlor dsponbl, în ca c prvşt mmora alocablă ş tmpul d calcul. 6. ILIOGRFIE. Mîndru G. Rădulscu M.M.: nalza numrcă a câmpulu lctromagntc, Edtura Daca, Clu, Mocanu C.I.: Tora câmpulu lctromagntc, Edtura Ddactcă ş Pdagogcă, ucurşt 98.. Şora C.: azl lctrotnc, Edtura Ddactcă ş Pdagogcă, ucurşt 98.. Vorl I.. Ivan D.M. Szabó L.: Mtod numrc cu aplcaţ în ngnra lctrcă, Edtura Unvrstăţ dn Orada,. Calculul numrc al campulu lctromagntc
SISTEME ELECTROENERGETICE
SISTEME ELECTROEERGETICE Captolul 3 CALCLL REGIMLI PERMAET DE FCTIOARE AL SEE Trmnolog Dfnt: Calculul rgmulu prmannt d funcţonar al SEE urmarst dtrmnara tuturor mărmlor d star caractrstc al sstmulu, pornnd
Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu
Laborator Trasportul ş dstrbuţa rg lctrc - B. Nagu ALGORITM ŞI PROGRAM DE CALCL DETINATE ANALIZEI REGIMRILOR PERMANENTE IMETRICE DE FNCŢIONARE ALE ITEMELOR DE DITRIBŢIE FOLOIND METODA TENINILOR NODALE.
MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UZUALE ŞI CONSIDERAłII PRIVIND INTRODUCEREA AMORTIZĂRII
6. MATRICELE DE MASĂ ALE ELEMENTELOR FINITE UUALE ŞI CONSIDERAłII PRIIND INTRODUCEREA AMORTIĂRII Elmntul fnt Masa3D S consdră un lmnt fnt d tp masă concntrată într-un punct, pntru car drcńl prncpal al
SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β
SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc
Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 10. Schema electrică a amplificatorului logaritmic de raport este prezentată în fig. 6.4.
Aparat Elctronc d Măsurar ş Control PELEGEEA 0 Prlgra nr. 0 Amplfcator logartmc d raport Schma lctrcă a amplfcatorulu logartmc d raport st przntată în fg. 6.4. = η V ln ln 3 0 = η V ln ln 4 0 Fgura 6.4
CÂMPUL ELECTROMAGNETIC CVASISTAŢIONAR ÎN CONDUCTOARE MASIVE
6 CÂMPUL ELECTROMAGNETC CVASSTAŢONAR ÎN CONDUCTOARE MASVE 6.. ECUAŢLE CÂMPULU ELECTROMAGNETC CVASSTAŢONAR ÎN CONDUCTOARE MASVE MOBLE În mdl conductor mobl, cuţl câmpulu lctromgntc s obţn scrnd lgl gnrl
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale
Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului
( 0) q =, p =, i = 1, 2,..., sn (1.2) i p i q. H q. H p. + = i i
- - IV. FIZIA STATISTIĂ. oţun fundamntal.. Stara macroscocă ş stara mcroscocă a unu sstm. Saţul fazlor Fzca statstcă ar ca sco dducra lglor fzc macroscoc ornnd d la lgl mcanc. Stara macroscocă a unu sstm
Eşantionarea semnalelor
Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =
Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice
Modl matmatic pntru îmbunătăţira calităţii sistmlor lctric Lct.univ.dr.ing. Ghorgh RAŢIU. Introducr Ţinând sama d tndinţl modrn al proictării sistmlor lctric (chipamntlor lctric) d înlocuir a uni proictări
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE
9. FABRICAREA GHEŢII ARTIFICIALE Ghaţa a fost utlzată încă dn cl ma vch tmur ntru ăstrara în star rfrgrată a unor rodus almntar cum sunt ştl, lguml sau fructl. În rznt, s utlzază în acst sco ghaţa atfcală,
Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.
Capitolul V: Şiruri şi srii d fucţii. Lct. dr. Lucia Maticiuc Facultata d Hidrothică, Godzi şi Igiria Mdiului Matmatici Suprioar, Smstrul I, Lctor dr. Lucia MATICIUC SEMINAR 9. Cap. V Şiruri şi srii d
5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
4.2. Amplificatoare elementare
4.2. Aplfcatoa lnta 4.2.. Conxunl aplfcatoalo n taj al unu aplfcato, ca conţn ca lnt actv un tanzsto, poat f dus la o scă lntaă, splfcată. Atât pntu aplfcatoal cu tanzstoa bpola cât ş pntu aplfcatoal cu
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
MODELAREA PROCESELOR ELECTROCHIMICE LA UN SENZOR POTENŢIOMETRIC DE OXIGEN
MDELAREA PRCESELR ELECTRCHMCE LA UN SENZR PTENŢMETRC DE XGEN Lumnţa Mrla CNSTANTNESCU Unvrstata dn Ptşt, Târgu dn Val, 0300, Ptşt; lmconst00@yahoo.com Ncola VCU Unvrstata Polthnca dn Bucurşt, Spl. ndpndnţ
CURS 10 ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE
CURS ANALIZA PERFORMANŢELOR PE BAZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERE Obictiv: însuşira concptului d cont d profit şi pirdr; însuşira concptului d rntabilitat; dtrminara soldurilor intrmdiar d gstiun; stabilira
DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUREŞTI DEPARTAMENTUL DE FIZICĂ LABORATORUL DE FIZICĂ BN - 1 B DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC 004-005 DETERMINAREA ACCELERAŢIEI
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă d -larg ș crrclă -tt tr îvățămâtl sror thc lmt d lctrocă Aalogcă 6. Trazstoar bolar (TBIP Trazstorl bolar-rocs fzc Itrodcr Smdctor trog dotat c mrtăţ astfl îcât s formază doă ocţ : rga d mloc
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
CURSUL I PROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE. Curs 1 1
CURSUL I ROBABILITATI DISTRIBUTII VARIABILE ALEATOARE Curs ELEMENTE DE TEORIA ROBABILITĂŢILOR CÂMURI DE ROBABILITATE Tora matmatcă a probabltăţlor porşt d la faptul că fcăru rzultat posbl al uu xprmt alator,
1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Mădălina Roxana Buneci. Optimizări
Mădălna Roxana Bunec Optmzăr Edtura Academca Brâncuş Târgu-Ju, 8 Mădălna Roxana Bunec ISBN 978-973-44-87- Optmzăr CUPRINS Prefaţă...5 I. Modelul matematc al problemelor de optmzare...7 II. Optmzăr pe mulţm
4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.
4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE. 4.. Noţun teoretce ş rezultate fundamentale. 4... Dferenţabltatea funcţlor reale de o varablă reală. Multe robleme concrete conduc la evaluarea aromatvă a creşter
CURS IV ANOVA. Curs 4 1
CURS IV AOVA Cur 4 Mtod tattc d aalza factorlor d varabltat î prmtul bologc (AOVA) Să crctăm, î cotuar, problma comparăr ma multor lcţ provt d populaţ p car l ştm ca fd ormal rpartzat, d mplu coctraţl
În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ
PROBLMA 5 În spctrul d rotaţi al molculi HCl s-au idntificat linii spctral conscutiv cu următoarl lungimi d undă: λ 6.4 m; λ 69. m ; λ 8. 4 m ; λ 96. 4 ; λ. 6 m ; 4 5 a Prsupunând molcula un rotator rigid
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
SUBSTAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ
Unvrstt Thncă Gh. Asch Iş Fcultt d Innr Elctrcă, Enrtcă ş Inormtcă Aplctă Lortor Trcţun Elctrcă SUBAŢII DE TRACŢIUNE ELECTRICĂ. Concpţ nrlă unu sstm d trcţun lctrcă Vhcull lctrc cu lmntr d l ln d contct
Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt
MIŞCĂRI ÎN CÂMP GRAVITAŢIONAL A. Aruncarea pe vertcală, de jos în sus Aruncarea pe vertcală în sus reprezntă un caz partcular de mşcare rectlne unform varată. Mşcarea se realzează pe o snură axă Oy. Pentru
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CARACTERIZAREA GEERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două
I 1 I 2 V I [Z] V 1 V 2. Z11 impedanta de intrare cu iesirea in gol 2 I 1 I 21 I
urs 5 4/5 ar ca scop sparara unui circuit complx in blocuri individual acsta s analiaa sparat (dcuplat d rstul circuitului) si s caractriaa doar prin intrmdiul porturilor (cuti nagra) analia la nivl
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu
Statstca descrptvă (contnuare) Şef de Lucrăr Dr. Mădălna Văleanu mvaleanu@umfcluj.ro VARIABILE CANTITATIVE MĂSURI DE TENDINŢA CENTRALA Meda artmetca, Medana, Modul, Meda geometrca, Meda armonca, Valoarea
L4. Măsurarea rezistenţelor prin metoda de punte
L4. Măsurara rzistnţlor prin mtoda d punt. Obictul lucrării În prima part a lucrării s utilizază punta simplă (Whatston) ca mtodă d prcizi ridicată, pntru măsurara rzistnţlor cuprins într 0-0 0 Ω, ralizându-s
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Cursul 10 T. rezultă V(x) < 0.
ursul uţol ătrtă V: X R V s lsă stl: ) V st oztv tă ă X u X rzultă V(). ) V st tv tă ă X u X rzultă V()
2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive
2. Algortm genetc ş strateg evolutve 2. Algortm genetc Structura unu algortm genetc standard:. Se nţalzează aleator populaţa de cromozom. 2. Se evaluează fecare cromozom dn populaţe. 3. Se creează o nouă
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
PROCESAREA SEMNALELOR ÎN SISTEMELE ELECTROENERGETICE. Transmitere semnal analogic/canal stocare. Semnal analogic + zgomot. zgomot
Managmnl calăţ nrg PROESAREA SEMALELOR Î SISEMELE ELEROEERGEIE. IPURI DE SEMALE Î SEE 4_ Smnall mărm sa varabl dcabl prn nrmdl cărora s po rasnm normaţ; l xsă doar în măsra în car l s asocază n ssm car
2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII
2.CRCTERIZRE GEERLĂ RDIOCTIVITǍŢII Radioactivitat -fnomnul d misi d radiaţii d cătr unl substanţ numit substanţ radioactiv. Procsul constă în misia a tri tipuri d radiaţii: α, β şi γ, priml două fiind
4.2. Formule Biot-Savart-Laplace
Patea IV. Câmp magnetc staţona 57 4.2. Fomule Bot-Savat-Laplace ) Cazul 3 evenm la ecuaţle câmpulu magnetc în egmul staţona (Cap.): ot H (4.4) dv B 0 (4.5) B H (4.6) n elaţa (4.5), ezultă că putem sce
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT A REPUBLICII MOLDOVA CATEDRA DE ATLETISM NOTE DE CURS ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI METODICĂ ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
[ ] 3. Structura mulţimii soluţiilor admisibile ale unei probleme de programare liniară
3. Structura mulţm soluţlor admsble ale une robleme de rogramare lnară 3. Structura mulţm soluţlor admsble ale une robleme de rogramare lnară În această secţune ne vom or asura rncalelor roretăţ geometrce
TUBURI CU PEREŢI GROŞI
CAPITOLUL TUBUI CU PŢI GOŞI.. Să d nsun xl-smc Tubul suz cu ţ goş c dn cgo d lmn d zsnţă, ş num cgo coulo msv, cu cl dmnsun d clş odn d măm. Tnsunl ş vţ cso dcţ gosm lu nu o nglj c ş în czul învlolo cu
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
SEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie
CAPIOLUL SEMNALE ALEAOARE Un proces sau semnal aleator, numt ş stochastc, este un proces care se desfăşoară în tmp ş este guvernat, cel puţn în parte, de leg probablstce. Importanţa teoretcă ş practcă
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.
Analiza matmatică clasa axi-a, problm rzolvat Complmnt tortic Limit d funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct d acumular a lui D; DfiniŃii al limiti DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric vcinătat V
Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară
Mamaici spcial Problm c solţia apioll I EUAŢII DIFERENŢIALE Să d ingrz caţia difrnţială d ordinl înâi liniară g cos d Solţi: Ecaţia omognă aaşaă s: - g sa g d ln - ln cos ln sa Pnr rzolvara caţii cos nomogn
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
5.7 Modulaţia cu diviziune în frecvenţă ortogonală
5.7 Modulaţia cu diviziun în frcvnţă ortogonală Transmisiuna datlor cu dbit mar prin modulaţia multinivl a unui purtător, p un canal cu distorsiuni d amplitudin şi d fază, st afctată d intrfrnţa simbolurilor.
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG
UNIVESITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCUEŞTI DEPATAMENTUL DE FIZICĂ LABOATOUL DE OPTICĂ BN - 10 A STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG 004-005 STUDIUL INTEFEENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE
PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMETALE I. OŢIUI DE CALCULUL ERORILOR Orce măsurare epermentală este afectată de eror. După cauza care le produce, acestea se pot împărţ în tre categor: eror sstematce, eror întâmplătoare
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
cu f(x), probabilitatea ca acest semnal să aibă o anumită valoare x într-o durată de timp T 0
..6 În cazl în car prrbaţa v zgomol nflnţază pţn mărma şr rapor zgomo/mnal nmnfcav, acaa poa f gnoraă în conroll procl nologc; anc cân prformanţl mp mărm şr n nvl rca rb laă în conrar ş cala prn car propagă
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE TEST 2.5.2 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Radicalul C 6 H 5 - se numeşte fenil. ( fenil/
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA
Control confort Variatoare rotative electronice Variator rotativ / cap scar 40-400 W/VA Variatoare rotative 60-400W/VA MGU3.511.18 MGU3.559.18 Culoare 2 module 1 modul alb MGU3.511.18 MGU3.559.18 fi ldeş
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE
Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE IPOLARE CUPRINS Tranzstoare Clasfcare Prncpu de funcțonare ș regun de funcțonare Utlzarea tranzstorulu de tp n. Caracterstc de transfer Utlzarea tranzstorulu de tp p.
Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.
Semnar 6 5. Caracterstc geometrce la suprafeţe plane I 5. Introducere Presupunând cunoscute mecansmele de evaluare a stăr de efortur la nvelul une structur studate (calcul reacţun, trasare dagrame de efortur),
Laboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si
Laboraratorul 3. Aplcat ale testelor Massey s Bblografe: 1. G. Cucu, V. Crau, A. Stefanescu. Statstca matematca s cercetar operatonale, ed. Ddactca s pedagogca, Bucurest, 1974.. I. Văduva. Modele de smulare,
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
TEORIA GRAFURILOR ÎN PROBLEME SI APLICATII
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Matematca s Informatca Sergu CATARANCIUC TEORIA RAFURILOR ÎN PROBLEME SI APLICATII Chsnau 004 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Matematca s
Sistem analogic. Sisteme
Sistm Smnall pot fi supus prlucrarii in scopul obtinrii unor alt smnal, sau al obtinrii unor paramtri ai acstora. Prlucraril s aplica unui smnal intrar x(t) si s obtin un alt smnal, isir, y(t). Moulara/moulara,
Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)
Ssteme cu partajare - cotut Recaptulare: modelul smplu de trafc M / M / PS ( umar de utlzator, server, umar de pozt petru utlzator) M / M / PS ( umar de utlzator, servere, umar de pozt petru utlzator)
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
sin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Sondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
4. Criterii de stabilitate
Dragomr T.L. Teora sstemelor Curs anul II CTI 04/05 4 4. Crter de stabltate După cum s-a preczat metodele numerce de analză a stabltăţ se bazează pe crterul rădăcnlor. In ngnera reglăr se folosesc o sere
Προσωπική Αλληλογραφία Επιστολή
- Διεύθυνση Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Ελληνική γραφή διεύθυνσης: Όνομα Παραλήπτη Όνομα και νούμερο οδού Ταχυδρομικός κώδικας,
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L
Structura circuitelor digitale N. Cupcea
Strtra rtlor dgtal N. pa notţ rt log dn fala L * tza a a ar pt. L BP: - lnara t altfl dât la SL fnţonar în AN dar nll log ă n dpndă d paratr BP ---> dhdra ş înhdra n BP prn ar rlă n rnt d aloar przată
DEFORMAŢIILE GRINZILOR SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE
CAPITOLUL DEFORMAŢIILE GRINZILOR SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE.. Starea plană de deformaţe Un element de volum paralelppedc dntr-un element de restenţă solctat se află în stare plană de deformaţe dacă au loc
Capitolul 2 NELINIARITĂŢI GEOMETRICE - I -
Capitoll NELINIARITĂŢI GEOMETRICE - I - O strctră ar n comportamnt gomtric nliniar dacă schimbăril gomtrii, ca rmar a dformării corpli, a n fct smnificativ aspra crbi caractristic sarcină - săgată (c alt
Curs 4 mine Starea de magnetizare. Câmpul magnetic în vid
Curs 4 mne 1.12 tarea de magnetzare. Câmpul magnetc în vd Expermental se constată că exstă în natură substanńe, ca de exemplu magnettul (Fe 3 O 4 ), care au propretatea că între ele sau între ele ş corpur
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:
etoda ultplcatorlor lu arae ceastă etodă de optzare elară elă restrcţle de tp ealtate cluzâdu-le îtr-o ouă fucţe oectv ş ărd sulta uărul de varale al prolee de optzare. e urătoarea proleă: < (7. Petru
FIZICA CAPITOLUL: ELECTRICITATE CURENT CONTINUU. Soluţii, indicaţii, schiţe de rezolvare
FZCA CAPTOLL: LCTCTAT CNT CONTN Souţii, indicţii, schiţ d rzovr. răspuns corct c;. răspuns corct d; 3. răspuns corct b; 4. răspuns corct ; 5. răspuns corct c ( t nrgi ctrică) ; 6. răspuns corct ( putr
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul