MODELAREA PROCESELOR FIZICE SI CHIMICE
|
|
- Κλείτος Αθανασίου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 MODELAREA PROCESELOR FIZICE SI CHIMICE C11, Miercuri, DO1, anii I(C+A), MM-EDO ale sistemelor chimice Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 1
2 Det.MM(cum?); bazele modelarii proc. chimice, bibliografie, 1 [1] Levine, W.S., (1996), The Control Handbook, CRC Press, Boca Raton, Florida, USA [2] Banerjee, S., (2005), Dynamics for Engineers, John Wiley & Sons, Ltd, Chichester, UK [3] Nise, N.S., (2000(2004)), Control Systems Engineering, 3 rd (4 th ) ed., John Wiley & Sons, Inc., 2000 (2004), USA [4] *** (1995), Hutte. Manualul inginerului. Fundamente, trad din Limba Germana, ed. a 29-a, Ed.Tehnica, Bucuresti, RO [5] ***, (2000), SYstem Modeling by BOndgraph Language and Simulation (SYMBOLS), [6] Pastravanu, O., R. Ibanescu (2001), Limbajul Bond-Graph in modelarea si simularea sistemelor fizico-tehnice, Ed. Gh. Asachi, Iasi, RO Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 2
3 Det.MM(cum?); bazele modelarii proc. chimice, bibliografie,2 [7] Schwarz, P., (2004), Modeling languages for continuous and discrete systems, EOLSS, CSRA [ed. H. Unbehauen], Oxford, UK [8] Breedveld, P.C., (2006), Modeling and simulation of dynamic systems using Bond-Graphs, EOLSS, CSRA [ed. H.Unbehauen], Oxford, UK [9] Cellier, F.E., and E. Kofman, (2006), Continuous System Simulation, Springer, USA [10] Roffel, B., and Betlem, B., (2006), Process Dynamics and Control, Wiley & Sons, Ltd., Chichester, England [11] Karnopp, D.C., Margolis, D.L. and Rosenberg, R.C., (2006), System Dynamics. Modeling and Simulation of Mechatronic Systems, Wiley & Sons, Hoboken, NJ, USA [12] *** (2006), Matlab User s Manual, Release 14SP1, MathWorks, Natick, MA, USA Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 3
4 Det.MM(cum?); bazele modelarii proc. chimice, cuprins,1 5. Determinarea MM 5.1 Probleme generale s-au facut s-au facut. s-au facut Principii de conservare si ecuatii de bilant (sist. chimice si termice) Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 4
5 Det.MM(cum?); bazele modelarii proceselor chimice, cuprins, Principii de conservare si ecuatii de bilant (sisteme chimice si termice) a. - Tipuri de ecuatii ale MM (EDO, EA, EDP) si caracteristici ale acestora b. - Simularea EDO, metode, inclusiv functiile utilizate in Matlab c. Elemente de modelare in chimie (rezervoare simple; cu flux variabil; inchise; cu amestecare; cu amestecare si reactie) d. Bilanturi de masa si energie e. Fierberea; echilibrul lichid-vapori; punctul de roua; evaporari adiabatice; distilare/ distilari; f. Curgerea fluidelor (gaze, lichide) g. Operatii in trepte (coloane de distilare; schimbatoare de caldura; condensare; reactoare Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 5
6 5.3.6 MM aferente sist.chimice si termice. Tipuri de ecuatii posibile -1 Tipuri de ecuatii aferente MM: Algebrice (EA - ex: x = ay + bz etc) Diferentiale (EDO, EDP, EDt ex: dx/dt = ay + bz etc) Integro-diferentiale (ex: dx/dt = ay + bz + c a.dt etc) Aceste ecuatii pot fi (caracteristici): Lineare (ex: P = hgρ + P 0, unde: P 0 - presiunea atmosferica [N/m 2 ]; P-idem la adancimea h, [N/m 2 ]; ρ densitatea apei, [kg/m 3 ] ) Nelineare {ex: Debitul si caderea de presiune printr-o vana: Q = C v *sqrt(p 1 P 2 ) } Explicite (ex: ec. nelineara Q = C v *sqrt(p 1 P 2 ) este explicita, deoarece P 1, P 2 si C v sunt date, deci Q se calculeaza direct. Implicite (atunci cand EA sau EDO necesita transformari pentru a se calcula o anumita variabila; deci nu se calculeaza direct, ca mai sus). Simultane (valoarea unei necunoscute nu poate fi obtinuta decat prin rezolvarea simultana a ecuatiilor MM (si nu numai a uneia dintre ecuatii) Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 6
7 5.3.6 MM aferente sist.chimice si termice. Tipuri de ecuatii posibile -2 Suficiente ca numar (adica, nr. ecuatiilor independente sa fie egal cu numarul variabilelor dependente, pentru a se putea obtine o solutie. Independent inseamna ca sistemul nu contine vreo ecuatie care se deduce din celelalte). Redundante (3 situatii- i, ii, iii): (i). Sisteme EA sau EDO, la care o ecuatie se poate deduce din altele; la acestea nu se obtin valori unice pentru variabilele dependente. Exemplu: 2x 1 + 2x 2 + 4x 3 = 10 (a) 6x 1 + 2x 2 + 4x 3 = 6 4x 1 + 2x 2 + 4x 3 = 8 Sistemul este redundant, deoarece ec. (iii) se obtine din suma [(a) + (b)]/2. (ii). Sistemele EA sau EDO cu mai multe variabile decat ecuatii duc la o infinitate de solutii; in aceste cazuri se pot obtine solutii optimale numai daca sunt impuse conditii de extrem (de maxim sau de minim). (iii). Sistemele EA ori EDO cu mai multe ecuatii decat variabilele necunoscute; in aceste cazuri trebuie gasita ecuatia/ ecuatiile/ sistemul care duc(e) la solutia cu erorile cele mai mici ( data fitting adaptarea datelor ). Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 7 (b) (c)
8 5.3.6 MM aferente sist.chimice si termice. Tipuri de ecuatii posibile -3 EDO ecuatii diferentiale ordinare Notiunea de derivata, ex: dx/dt inseamna ca variatia lui x este cauzata de variatia lui t Ordinul unei EDO = nr. maxim de diferentieri ale unei variabile independente O EDO, poate fi scrisa si cu ajutorul derivatelor de ordin superior (= EDO n ) Orice EDO n, se poate transforma intr-un sistem de n-edo 1 (utilizand variabile intermediare) Conditiile (la) limita (de frontiera, sau marginale) In orice sistem de EDO, care reprezinta un MM, trebuie cunoscute valorile TUTUROR variabilele dependente (ori/si a derivatelor acestora etc), pentru anumite valori particulare ale variabilei independente. Aceste perechi de valori se numesc conditii de frontiera (limita, marginale). Daca nu sunt date ori cunoscute apriori, pentru a solutiona EDO trebuie sa facem o initializare, adica sa definim aceste valori (de exemplu la t = 0, adica in origine, de unde si denumirea de conditii initiale ; alteori, mai rar, sunt definite la valori ale variabilei independente din interiorul intervalului de simulare-analiza a sistemului, cand il simulam utilizand MM al acestuia). Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 8
9 5.3.6 MM aferente sist.chimice si termice. Tipuri de ecuatii posibile -4 EDP ecuatii diferentiale cu derivate partiale La EDO, derivatele sunt definite fata de o singura variabila independenta, timpul ( t ) La EDP, derivatele sunt definite in raport cu mai multe variabile independente, de ex. timpul, lungimea, masa, temperatura etc Exemplu de EDP: Tranzitia (difuzia, starea tranzitorie a) temperaturii intr-o brama incalzita la o extremitate si izolata termic in restul suprafetei, este data de urmatoarea EDP care descrie temperatura bramei -T, timpul - t si l, unde l este distanta/ adancimea de patrundere (incalzire) a acesteia (Fig mai jos): 2 T T t = + K 2 l Fig. 10.1: Brama cu MM descris de o EDP Adica, in oricare moment al timpului, temperatura T variaza si functie de timpul t si functie de distanta l (adancimea, patrunderea in brama), sau, altfel: in oricare punct l i al bramei, temperatura acestuia variaza in timp. Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 9
10 5.3.6 MM aferente sist.chimice si termice. Tipuri de ecuatii posibile -5 Ecuatiile algebrice (EA); acestea pot fi implicite sau explicite. EA explicite, exemplu: Ecuatia X = M + N se zice ca este definita explicit pentru necunoscuta X, daca M si N sunt cunoscute (adica X se poate calcula direct cu M si N cunoscute) EA implicite, exemplu: Cu ecuatia X = MX + N, chiar daca M si N sunt cunoscute, nu se mai poate calcula direct valoarea lui X, ci indirect, fiind sunt necesare unele transformari/ calcule. Deoarece marea majoritate a MM sunt neliniare si simultane, rezulta ca variabilele sunt definite implicit; de aici rezulta ca obtinerea unei solutii este posibila, in practica, prin utilizarea metodelor numerice, metode iterative. Solutionarea EA, astazi, se poate face numeric prin metode de substitutii directe totale sau partiale, metoda Newton-Raphson, prin generarea de functii arbitrare pentru a se putea reusi realizarea de proceduri de interpolare Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 10
11 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice: rezolvarea numerica a EDO,1 Metodele numerice (la cursul de Metode numerice, anul II). Succint: Fie, ce trebuie inegrata, ec. X = X dt, unde X este derivata lui X. Metode de ordinul intai (integrare numerica de ord.1, Euler simpla) calculeaza derivata lui X, adica panta curbei X, la inceputul intervalului de timp de integrare (t 1 ), admite ca ramane constanta pe intervalul de integrare, iar la capatul intervalului (la t 2 adica), o recalculeaza (o aproximeaza), adaugand la valoarea gasita X 1 (X 1 = X(t 1 )), panta lui X de la t 1 (derivata), multiplicata cu pasul de integrare h (h = incrementul de pe axa timpului, axa variabilei independente). Deci, se calculeaza derivata la inceputul integrarii (punctul i, adica la inceputul pasului de integrare (i i+1), se avanseaza apoi cu un pas h mai departe la dreapta pe axa timpului in punctul i+1, unde variabila dependenta se calculeaza cu relatia de ord 1 liniara: X i+1 = X i + X i *h. Se calculeaza apoi derivata X i+1 la punctul (timpul) t = t i+1, iar procedeul se repeta pana la atingerea timpului final t f de integrare. Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 11
12 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice: rezolvarea numerica a EDO,2 Integrare numerica de ordinul II. Metodele din aceasta categorie necesita calcularea a doua derivate, prin una din metodele: 1. Metoda Euler modificata. Derivatele se calculeaza la inceputul intervalului de integrare (t 1 ), apoi se recalculeaza o derivata medie, X ih/2,, la jumatatea intervalului de integrare (t 1 + h/2). Se recalculeaza, ca la metoda anterioara (Euler simpla), incepand tot cu t 1, insa cu derivata medie, valoarea variabilei dependente: X i+1 = X i + X ih/2 *h. 2. Metoda Runge-Kutta de ordinul intai. Procedura este una in 5 pasi: i) Se calculeaza derivatele (dx/dt) 1, adica la inceputul intervalului, la t 1. ii) Folosind derivatele de la pct (i) se integreaza cu metoda Euler simpla, pana la capatul intervalului de integrare h (adica pana la t 2, t 2 = t 1 + h), determinandu-se valoarea X 2 a variabilei dependente: X 2 ) = X 1 ) + {dx/dt} 1.h iii) Se recalculeaza derivatele (dx/dt) 2, adica la t 2. iv) Se calculeaza derivata medie a celor doua derivate la t 1 si t 2, adica: (dx/dt) med = ½({dX/dt} 1 + {dx/dt} 2 ) Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 12
13 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice: rezolvarea numerica a EDO,3 v) Se recalculeaza (adica se integreaza), incepand din nou cu t 1, pe intreg intervalul de integrare h (adica pana la t 2 ), folosind formula Euler simpla ca la pasul ii), dar de data aceasta cu derivata medie de la pasul iv), respectiv: X) 2 = X) 1 + (dx/dt) med.h. - Se observa ca la metodele de integrare de ordinul II trebuie calculate doua derivate la fiecare pas de integrare (de unde denumirea). Metode Runge-Kutta de ordinul patru. Este cea mai uzuala metoda de integrare de ordin superior Necesita patru calcule de derivate pentru fiecare pas de integrare Dezavantaj: efort de calcul dublu comparativ cu metodele de ord 2 In prezent exista multe variante ale metodei Runge-Kutta (v. si Matlab) Acestea difera prin precizie, stabilitate numerica, pas constant sau variabil, prin aceea ca sunt implicite sau explicite, prin toleranta mare sau mica a erorii, aplicabilitate la EDO bine sau rau conditionate etc Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 13
14 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice: rezolvarea numerica a EDO,4 Un sistem de EDO se zice ca este rau conditionat, daca raportul dintre cea mai mica constanta de timp a sistemului fizic si cea mai mare constanta de timp este foarte mic (de exemplu, <= 1/20 sau <=1/30). Marimea critica a pasului de integrare a unui sistem EDO depinde de raportul de mai sus Daca raportul este foarte mic, e posibil sa-l marim: in acest caz eliminam din MM acele EDO care au constante mici de timp; asta inseamna ca transformam (convertim) unele EDO in EA. Altfel spus, se poate determina chiar o solutie algebrica a EDO. Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 14
15 MM ale sist.ch.si termice. Algoritmi de simulare/integrare numerica a EDO,1 Simularea MM = rezolvarea EDO (aflarea solutiei EDO; determinarea evolutiei in timp a marimii de iesire din sistem; a marimii de interes; a marimii controlate/ reglate) Determinarea solutiilor EDO prin simulare, in cazul MATLAB, se face cu functiile: ode45, ode23, ode113, ode15s, ode23s, ode23t, ode23tb Algoritmii de integrare numerica se vor detalia la disciplina Metode numerice, anul II. Pentru probleme nerigide, flexibile, normale (i.e. nonstiff), in MATLAB exista trei metode: ode45 - metoda de integrare cu dimensiune pasului variabila, tip Runge-Kutta (4, 5) varianta Dormand-Prince, de ordin mediu, intr-un singur pas (adica necesita pentru calculul valorii y(t n ), numai valoarea anterioara, la punctul y(t n - 1)). Este cea mai buna metoda de integrare care trebuie utilizata ca prima incercare, la cele mai multe probleme. ode23 - metoda de integrare tip Runge-Kutta (2, 3) varianta Bogacki- Shampine, de ordin scazut, intr-un singur pas (ca si ode45), dar mai eficienta decat aceasta la tolerante mari ale erorii si in prezenta rigiditatilor moderate. Perchea de formule utilizate este de ord. 2 si 3, spre deosebire de perechea de formule de ord 4 si 5, de la ode45, cu care se obtine acuratete mai mare (vezi fisierul lotkademo.m in MATLAB demos, in care se integreaza MM predatorprey al lui Lotka-Volterra, cu ode23 si ode45). Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 15
16 MM ale sist.ch.si termice. Algoritmi de simulare/integrare numerica a EDO,2 ode113: metoda de integrare numerica tip Adams-Bashforth-Moulton, de ordin variabil, multipas (necesita solutiile de la cativa pasi anteriori pentru a putea calcula solutia la pasul curent); mult mai eficienta decat ode45 la probleme care necesita tolerante mici ale erorii si atunci cand EDOs sunt greu de evaluat. Pentru probleme rigide, inflexibile, severe, stricte, constante, stabile (i.e. stiff), nu neaparat dificile, MATLAB dispune de patru metode: ode15s: metoda de integrare de ordin variabil, multipas (ca si ode113), ce are la baza formule de diferentiere numerica. ode15s se utilizeaza atunci cand ode45 esueaza sau este foarte ineficienta (adica atunci cand: ori (1) se suspecteaza faptul ca problema este dificila, ori (2), se rezolva o problema (ecuatie) diferential-algebrica (DAE-EDA)). Poate rezolva ODEs rigide si DAE-EDA index 1. ode23s: metoda de integrare numerica bazata pe o formula a lui Rosenbrock de ordinul 2, modificata. Este un algoritm de integrare pe un pas, deci poate fi mult mai eficient decat ode15s la probleme care permit tolerante mari ale erorii; poate rezolva probleme dificile pentru care ode15s nu este efectiva. Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 16
17 MM ale sist.ch.si termice. Algoritmi de simulare/integrare numerica a EDO,3 ode23t: - este o implementare a regulii trapezului care utilizeaza un interpolant liber (interpolare lineara, spline de ord.3, cel mai apropiat vecin etc); se foloseste doar la probleme moderat de rigide si este necesara si o solutie fara amortizare numerica. Rezolva ODE rigide si DAE-EDA Index 1. ode23tb: - este implementarea unei metode de integrare tip Runge- Kutta, de ordin scazut, in doi pasi (doua stagii): in primul pas se utilizeaza pentru integrare o regula trapezoidala, iar in al doilea, pentru rafinarea solutiei obtinute, se utilizeaza o formula de diferentiere inapoi de ordinul 2. Pentru pastrarea valorilor determinate prin iterare la ambii pasi ( predictie-corectie ), se utilizeaza aceeasi matrice de iterare. Metoda este mult mai eficienta decat ode15s, mai ales la probleme care admit tolerante mari ale erorilor (ca si ode23s). Observatie: ode15i este o metoda de ordin variabil, care rezolva EDO total implicite, de forma f(t, y, y ) = 0 Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 17
18 MM ale sist.ch.si termice. Algoritmi de simulare/integrare numerica a EDO,4. Functia Tip de probleme Acuratetea metodei Unde sau cand se utilizeaza ode45 Usoare, nedificile Medie La majoritatea aplicatiilor, adica de cele mai multe ori. Este functia care se incearca prima (cea dintai). ode23 Usoare, nedificile Scazuta La probleme care permit tolerante mari ale erorilor, ori la probleme care au dificultate moderata. ode113 Usoare, nedificile Scazuta spre ridicata La probleme care nu permit decat tolerante mici ale erorilor, ori la probleme care necesita calcule intensive ode15s Dificile Scazuta spre medie La probleme la care ode45 este inceata, de unde deducem ca problema este dificila ode23s Dificile Scazuta La probleme dificile ce admit tolerante mari ale erorilor si, in plus, daca matricile M (de masa ) ale coef. EDO, sunt constante ode23t Moderat de dificile Scazuta La probleme moderat de dificile, daca este necesara o solutie fara amortizare numerica ode 23tb Dificile Scazuta Daca sunt admise tolerante mari ale erorilor la rezolvarea problemelor dificile. Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 18
19 MM ale sist.ch.si termice. Algoritmi de simulare/integrare numerica a EDO,5 Exemplu [12]: Se da un (exemplu de) sistem nerigid (= nonstiff) al carui MM este un sistem de trei EDO ce descriu miscarea unui corp rigid fara forte externe. Se dau si conditiile initiale (in origine): dy 1 /dt = y2.y3 y1(0) = 0 dy 2 /dt = - y1.y3 y2(0) = 1 dy 3 /dt = y1.y2 y3(0) = 1 Se cere sa se simuleza sistemul care are dinamica descrisa de MM dat mai sus (cele trei EDO). Rezolvare: Pentru a simula acest sistem se creaza functia rigid, care contine cele trei EDO ale exemplului: function dy = rigid(t,y) dy = zeros(3,1); % un vector coloana initializat dy(1) = y(2)*y(3); dy(2) = -y(1)*y(3); dy(3) = -0.51*y(1)*y(2); Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 19
20 MM ale sist.ch.si termice. Algoritmi de simulare/integrare numerica a EDO,6 In MATLAB exista functia odeset care permite modificarea/ ajustarea parametrilor functiilor de integrare numerica ODE. Functiile de integrarea numerica a ODEs pot sa integreze sisteme ODE de forma dy/dt = f (t,y) ( o singura EDO) sau M(t, y)dy/dt = f (t,y) (mai multe EDO) In exemplu, se schimba tolerantele erorii utilizand aceasta comanda (odeset) si rezolvand EDO in intervalul de timp [0 12], cu conditiile initiale de mai sus date in origine (adica la timpul 0), de vectorul [0 1 1]. Conform sintaxei functiei odeset, avem: options = odeset('reltol',1e-4,'abstol',[1e-4 1e-4 1e-5]); [T,Y] = ode45(@rigid,[0 12],[0 1 1],options); Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 20
21 MM ale sist.ch.si termice. Algoritmi de simulare/integrare numerica a EDO,7 Sintaxa aleasa pentru functia odeset este (a fost): options = odeset('name1',value1,'name2',value2,...) unde RelTol, AbsTol sunt tolerantele reale respectiv absolute ale erorilor de integrare, egale cu valorile 1e-4 1e-5, la integrarea celor trei EDO din exemplu folosind functia ode45, in intervalul [0 12] si avand conditiile initiale [0 1 1] in origine. La trasarea grafica a evolutiei solutiilor in intervalul de timp [0 12] considerat, se utilizeaza comanda plot de mai jos; cu ajutorul acesteia se traseaza evolutia solutiilor din cele trei coloane ale matricii Y functie de timpul T: plot(t,y(:,1),'-',t,y(:,2),'-.',t,y(:,3),'.') Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 21
22 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice: principii de modelare,1/1 La elaborarea MM ale sistemelor chimice, trebuie respectate regulile de mai jos, pentru a obtine MM convergente si stabile: 1. Pentru fiecare MM, numarul de ecuatii independente (neredundante) trebuie sa fie egal cu numarul marimilor necunoscute. 2. Solutia oricarei ecuatii a MM, poate ca prin rezolvare sa reprezinte o cantitate necunoscuta, doar, cu conditia ca restul valorilor necunoscutelor sa se obtina din celelalte ecuatii ale MM (din cele anterioare). 3. Ecuatiile MM se aranjeaza astfel incat fiecare ecuatie, prin rezolvare (solutionare), determina o acumulare de masa ori de energie semnificativa (adica o necunoscuta semnificativa) a sistemului fizic. Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 22
23 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 1/11 (1) MM al rezervoarelor hidraulice fara flux variabil (deschise, simple), fig.11.2 Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 23
24 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 2/11 Se pleaca de la ecuatia de bilant de material(e), respectiv de la: Debitul de acumulare = debitelor de intrare - debitelor de iesire unde, debitul de acumulare este variatia in timp a volumului de fluid, dv/dt. Observatie: Orice variabila x sub semnul derivatei (adica derivata: dx/dt), intr-o ecuatie de bilant de material sau de energie, reprezinta un debit de acumulare (o acumulare) de masa respectiv de energie si, implicit, o variabila de stare a sistemului considerat. Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 24
25 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 3/11 Notand sectiunea vasului cu A, inaltimea cu H, debitul cu Q, volumul este V=HA, dv/dt = d(ha)/dt = AdH/dt (A = constanta), iar ecuatia de bilant material (adica MM-EDO) este (Fig. 11.3): A(dH/dt) = Q 1 Q 2 MM rezervorului din Fig este (unul) simplu, deoarece: Debitele de intrare si iesire, Q 1 si Q 2, nu depind de nivelul H din rezervor; Este suficient sa furnizam Q 1 si Q 2 si o valoare initiala pentru nivelul H (H 0 de exemplu), pentru ca EDO sa se rezolve usor (prin integrare). Rezulta valoarea lui H ca o functie continua de timp, prin integrarea derivatei continue de timp, dh/dt. Daca p.p. ca cele doua dreptunghiuri din Fig se pot inlocui cu unul singur (in care se efectueaza si integrarea), se obtine Fig Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 25
26 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 4/11 MM cu integrator (dreptunghi cu laturile laterale duble) este in Fig. 11.4: (2) MM aferent rezervoarelor hidraulice deschise cu flux variabil (Fig. 11.5). Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 26
27 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 5/11 In Fig. 11.5: p 1,p 2, p 3 sunt presiunile: de intrare, hidrostatica din vas la nivelul supapelor si respectiv de iesire ; Q 1, Q 2 debitele de intrare, iesire, dependente de nivelul H; t, p a (pa), p 1 si p 3 timpul, presiunea atmosferica, presiunea la intrare si respectiv la iesire -, variabile independente; Deoarece sistemul are patru variabile dependente (Q 1, Q 2, H si p 2 ), sunt necesare patru ecuatii pentru calcularea lor (C v este constanta supapelor/ ventilelor): Prima, cea de bilant material: dh/dt = (1/A)*(Q 1 Q 2 ) A doua, ecuatia de curgere prin supapa de la intrare: Q 1 = C v1 *sqrt(p 1 - p 2 ) A treia, ecuatia de curgere prin supapa de la iesire: Q 2 = C v2 *sqrt(p 2 p 3 ) A patra, o ecuatie care coreleaza presiunea p 2 cu adancimea hidrostatica H, respectiv: p 2 = p a + ρh Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 27
28 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 6/11 Exista mai multe posibilitati de a aranja-dispune cele patru ecuatii (deci mai multe MM posibile), functie de modul de selectare a acestora, pentru a determina fiecare variabila. Se arata doar una (un singur MM), care are si sens fizic: acela in care debitele Q 1 si Q 2 sunt rezultatul presiunii fluidului asupra supapelor (cauza efect), Fig Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 28
29 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 7/11 (3) MM aferent rezervoarelor hidraulice inchise (gaz ideal, comprimare izoterma), Fig 11.7: Seamana cu rezervorul hidraulic cu flux variabil, doar ca e inchis; presiunea p 0 nu mai este constanta, este variabila. se cere sa se coreleze p 0 cu variatia lui H, (cu variatia nivelului suprafetei libere de lichid (in spatiul liber, gazul se comprima /destinde, deci p 0 variaza) Se admite ca: Gazul este ideal, deci p 0 V G = mrt G (p o = presiunea; V G = volumul; T G = temperatura; m = masa gazului; R = constanta gazelor) Compresia si destinderea (expansiunea) sunt izoterme (adica T G = constanta; vaporizarea la suprafata = neglijabila; m = constanta) Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 29
30 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 8/11 (3) MM aferent rezervoarelor hidraulice inchise (gaz ideal, comprimare izoterma, continuare); (1 EDO + 5EA) Cu sectiunea A a rezervorului, volumul de lichid este AH, si notand cu V 0 volumul total, avem volumul de gaz V G = V 0 AH. Aceasta ecuatie, impreuna cu legea gazelor de mai sus (p 0 V G = mrt G ), alaturate MM de la rezervorul cu flux variabil din Fig si 11.6, duc la MM din Fig de mai jos Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 30
31 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 9/11 (4) MM aferent rezervoarelor hidraulice inchise (gaz real, comprimare adiabatica, temperatura gazului variaza cu compresia): Este valabila si aici legea gazelor: p 0 V G = mrt G Dar, trebuie cunoscute V G si T G pentru a se calcula presiunea p 0. Deoarece, adiabatic (adica fara a ceda sau a primi caldura din exterior), intreaga cantitate de caldura echivalenta lucrului mecanic efectuat de catre gaz sau asupra lui apare drept caldura sensibila a gazului, se pot scrie ecuatiile termodinamice urmatoare: Lucrul mecanic efectuat asupra gazului = - p 0.dV G /dt; Echivalentul caloric al acestui lucru mecanic = -1/J.p 0 dv G /dt,» unde J este echivalentul termic al lucrului mecanic in jouli, [J] Intrucat variatia in timp a caldurii specifice a gazului este d/dt(mc V T G ) iar m si C V sunt constante, aceasta variatie devine mc V *dt G /dt. Facem bilantul dintre lucrul mecanic si caldura sensibila, adica egalam variatia caldurii sensibile = (cu) lucrul mecanic efectuat: mc V *dt G /dt = - p 0 /J*(dV G /dt) (1) vezi Fig Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 31
32 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 10/11 Daca la MM al volumului de gaz din rezervorul inchis (Fig.11.9 de mai jos, relatia (1) slide anterior), este alaturat MM aferent rezervorului inchis din Fig. 11.7, obtinem MM din Fig , adica MM aferent rezervorului inchis, cu gaz in conditii adiabatice: Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 32
33 5.3.6 MM ale sistemelor chimice si termice. Elemente de modelare, 11/11 (4) MM aferent rezervoarelor hidraulice inchise (gaz real, comprimare adiabatica, i.e. temperatura gazului variaza cu compresia), 2 EDO + 5EA: Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 33
34 End End Jan 20, 2010 MPFC, C11, MM-EDO aferente sistemelor chimice si termice I 34
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραLaborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Διαβάστε περισσότεραMetode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραRezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice,
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραMODELAREA PROCESELOR FIZICE SI CHIMICE
MODELAREA PROCESELOR FIZICE SI CHIMICE C11, Miercuri, DO1, anii I(C+A), MM-EDO sist. chimice II, BG I January 20, 2010 MPFC: MM ale sistemelor chimice II, Bond-Graph I 1 5.3.6 MM la sisteme chimice si
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραEcuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Διαβάστε περισσότερα8 Intervale de încredere
8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată
Διαβάστε περισσότεραActivitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale
Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCurs 9: METODE NUMERICE UTILIZATE ÎN SIMULAREA SISTEMELOR DINAMICE
Curs 9: METODE NUMERICE UTILIZATE ÎN SIMULAREA SISTEMELOR DINAMICE Noțiunea de sistem dinamic Clasificări Noțiunea de simulare Un sistem dinamic este o entitate care se caracterizează printr-un mod specific
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραSisteme de ecuaţii diferenţiale
Curs 5 Sisteme de ecuaţii diferenţiale 5. Sisteme normale Definiţie 5.. Se numeşte sistem normal sistemul de ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi dx dt = f (t, x, x 2,..., x n ) dx 2 dt = f 2(t, x, x
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραConcurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare Titulari curs: Florin Pop, George-Pantelimon Popescu Responsabil Laborator: Mădălina-Andreea
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραNoţiuni introductive
Metode Numerice Noţiuni introductive Erori. Condiţionare numerică. Stabilitatea algoritmilor. Complexitatea algoritmilor. Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότερα14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραI. Noţiuni introductive
Metode Numerice Curs 1 I. Noţiuni introductive Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate astfel încât să fie rezolvate numai prin operaţii aritmetice. Prin trecerea
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραFie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f : I G R n. Forma generala a unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi este: = f(x, y).
Ecuaţii diferenţiale Ecuaţii diferenţiale ordinare Ecuaţii cu derivate parţiale Ordinul unei ecuaţii Soluţia unei ecuaţii diferenţiale ordinare Fie I R un interval deschis, G R n, n 1, un domeniu şi f
Διαβάστε περισσότερα1Ecuaţii diferenţiale
1Ecuaţii diferenţiale 1.1 Introducere Definitia 1.1 Se numeşte ecuaţie diferenţială ordinarădeordin1: y 0 (x) =f (x, y (x)) (EDO) unde y este funcţia necunoscută, iar f este o funcţie de două variabile
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.
Lect dr Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC CURS VII-IX Capitolul IV: Funcţii derivabile Derivate şi diferenţiale 1
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,...
1. Sisteme de ecuaţii liniare Definiţia 1.1. Fie K un corp comutativ. 1) Prin sistem de m ecuaţii liniare cu n necunoscute X 1,..., X n şi coeficienţi în K se înţelege un ansamblu de egalităţi formale
Διαβάστε περισσότεραConice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
Διαβάστε περισσότεραCURS 11. Rădăcină unei ecuatii: Cum se defineste o rădăcină aproximativă?
CURS 11 Rezolvarea ecuaţiilor transcendente Fie ecuatia: f(x)=0 algebrică - dacă poate fi adusă la o formă polinomială transcendentă dacă nu este algebrică Ecuaţii algebrice: 3x=9; 2x 2-3x+2=0; x5=x(2x-1);
Διαβάστε περισσότεραSisteme liniare - metode directe
Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K
Διαβάστε περισσότερα2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Διαβάστε περισσότεραPuncte de extrem pentru funcţii reale de mai multe variabile reale.
Puncte de extrem pentru funcţii reale de mai multe variabile reale. Definiţie. Fie f : A R n R. i) Un punct a A se numeşte punct de extrem local pentru f dacă diferenţa f(x) f păstrează semn constant pe
Διαβάστε περισσότεραSpatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă
Noţiunea de spaţiu liniar 1 Noţiunea de spaţiu liniar Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară 2 Mulţime infinită liniar independentă 3 Schimbarea coordonatelor unui vector la o schimbare
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραCONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ CONCURS DE ADMITERE, 7 iulie 207 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (30 puncte) ) (0 puncte) Să se arate că oricare ar
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότερα