DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ"

Transcript

1 DUMITRU BUŞNEG FLORENTIN CHIRTEŞ DN PICIU PROBLEME de LGEBRĂ LINIRĂ

2 Prefţă estă ouă lurre pre o otiure firesă lurării [6]; mele reprezită de fpt pliţii l lurările [ ] Dă [6] oţie pliţii legte de struturile lgerie fudmetle de grup iel şi orp tul lurre oţie pliţii legte de spţii vetorile Cele prope de proleme (împreuă u soluţiile omplete sut struturte pe 6 prgrfe î oordţă u strutur lurărilor [] Lurre se dreseză î primul râd studeţilor de l fultăţile de mtemtiă-iformtiă oferid mteril petru semirizre ursurilor de lgeră liiră E pote fi utiliztă î eglă măsură şi de studeţii politehişti şi de profesorii de mtemtiă di îvăţămâtul preuiversitr Primele prgrfe pot fi utilizte şi de elevii lselor XI- şi XII- petru pregătire trdiţiolelor oursuri de mtemtiă de l oi Sperăm ă şi de dt est m oferit ititorilor oştri o lurre utilă şi de litte Criov utorii

3 î ( ( (( B B B Ide de otţii şi revieri : stfel îât : impliţi (ehivleţ logiă : utifitorul uiversl (eisteţil : elemetul prţie mulţimii : mulţime este ilusă î mulţime B : mulţime este ilusă strit î mulţime B : iterseţi mulţimilor şi B B : reuiue mulţimilor şi B \ B : difereţ mulţimilor şi B B : difereţ simetriă mulţimilor şi B P(M : fmili sumulţimilor mulţimii M C M : omplemetr î rport u M mulţimii B : produsul rtezi l mulţimilor şi B M : rdilul mulţimii M ( dă M este fiită M reprezită umărul elemetelor lui M : fuţi idetiă mulţimii N(N* Z(Z* Q(Q* Q * R(R* R * : mulţime umerelor turle (eule : mulţime umerelor îtregi (eule : mulţime umerelor rţiole (eule : mulţime umerelor rţiole strit pozitive : mulţime umerelor rele (eule : mulţime umerelor rele strit pozitive C(C* : mulţime umerelor omplee (eule δ ij : simolul lui Kroeker ( diă petru i j şi z K K petru i j : modulul umărului omple z : vom desem î geerl u orp omuttiv : K K (de ori

4 m [m] mmm (m mmd m ( mod p Z M (K M m (K : umărul îtreg m divide umărul îtreg : el mi mi multiplu omu l umerelor turle m şi : el mi mi multiplu omu : el mi mre divizor omu l umerelor turle m şi : el mi mre divizor omu : m este ogruet u modulo p ( diă p m- : mulţime lselor de resturi modulo umărul turl ( : mulţime mtrielor pătrtie de ordi u elemete di mulţime K : mulţime mtrielor u m liii şi oloe u elemete di mulţime K I (O : mtrie uitte ( ulă de ordi ( tr(m : urm mtriei pătrtie M det(m : determitul mtriei pătrtie M M - : ivers mtriei pătrtie M M t : trspus mtriei pătrtie M M* : djut mtriei pătrtie M rg(m : rgul mtriei M GL (K : grupul liir de grd peste orpul K SL (K : grupul speil de grd peste orpul K S : mulţime permutărilor supr uei mulţimi u elemete H G : H este sugrup l grupului G V V : K-spţiile vetorile V şi V sut izomorfe Hom K (V V : mulţime pliţiilor liire de l V l V Ed K (V : : mulţime edomorfismelor lui V dim K (V : dimesiue lui V peste K Ker(f : uleul lui f Im(f : imgie lui f rg(f : rgul lui f V V : sum K-spţiilor vetorile V şi V V V : sum diretă K-spţiilor vetorile V şi V

5 P f P M V λ PPL [X] ~ f : poliomul rteristi l lui f : poliomul rteristi l mtriei M : spţiul vetoril l vetorilor proprii orespuzători vlorii proprii λ : prolemă de progrmre liiră : ielul poliomelor îtr-o edetermită u oefiieţi î ielul omuttiv : fuţi poliomilă tştă poliomului f [X]

6 CUPRINS Prefţă Ide de otţii şi revieri Euţuri / Soluţii Mtrie Determiţi Ivers uei mtrie / Rgul uei mtrie Spţii vetorile / 7 pliţii liire / 86 Sisteme de euţii liire Vetori şi vlori proprii 6 / 98 Progrmre liiră / 7 6 Forme iliire Forme pătrtie 8 / Biliogrfie 6

7 ENUNŢURI Mtrie Determiţi Ivers uei mtrie Rgul uei mtrie Fie M (C ir mtrie e se oţie di îlouid fiere elemet pri ojugtul său Să se demostreze ă: (i det( det( ; (ii det( det( ; (iii Dă B M (R şi BB tui det( B ; (iv Dă M (R tui det( I Fie M (C Să se rte ă : d (i verifiă euţi mtrielă X -(dxdet(i O ; (ii Dă eistă k î k O şi O tui O Fie M (C Să se rte ă petru orie d eistă C î I u d -det( ir petru - şi - pliţie Să se luleze ( petru şi 7

8 Să se determie M (Z î det( - Fie N Să se determie X M (R î: X X - 6 Fie M (R u propriette ă I Să se demostreze ă petru orie X M (R eistă Y Z M (R uie î X Y Z Y Y şi Z -Z 7 Fie B M (R ( î B O Să se demostreze ă : (i Dă k u k N * tui det(b-b; (ii Dă k u k N * tui det(b-b; (iii Dă k su k u k N * tui det(b-b 8 Fie B M (R Să se rte ă dă BB O tui BB O Este rezulttul devărt î M (R? 9 Fie B M (C şi α C Să se rte ă : (i tr(±b tr( ± tr(b; (ii tr(α αtr(; (iii tr(b tr(b; (iv Dă U M (C este iversilă tui tr(uu - tr( Dă B M (C şi B B tui B B Fie M (C 8

9 9 (i Clulâd î două moduri det( să se deduă eglitte: - (( ---; (ii Utilizâd (i să se deduă fptul ă produsul două umere de form - (u Z este de eeşi formă Fie C (i Să se demostreze ă ; (ii Utilizâd (i să se deduă idetitte: ( ( B C B-C-BC ude B C Fie M m (C B M m (C şi C M (C Să se demostreze ă det( det( det C C O B m (ude O m M m (C este mtrie u tote elemetele egle u zero Fie B C M (C Să se demostreze ă det( det( ( det B C B O Fie B M (C Să se demostreze ă det( det ib B B

10 6 Fie M d d d d M (C Să se demostreze ă det(m ( d 7 Fie C şi ( (i Să se rte ă det ( ( ; (ii Dă mi vem C tui ( ( (z z z z u z z - - z - - z - - ; (iii Să se deduă di (ii idetitte lui Euler: ( ( z z z z 8 Dă d C tui (i d ---d; (ii

11 d d -[ d -(dd d] vem: 9 (Chio Să se rte ă petru orie N şi (ude ij C Fie mulţimi fiite Notăm u ij umărul de elemete le mulţimii i j i j Dă este mtrie ( să se rte ă det( ij i j Fie ( ij i j o mtrie de ordiul defiită stfel: ij m(i j orire r fi i j Să se luleze det( Fie ( ij i j o mtrie de ordiul defiită stfel: ij mi(i j orire r fi i j Să se luleze det( Fie ( ij i j o mtrie de ordiul defiită stfel: ij i-j orire r fi i j Să se luleze det( Fie o mtrie pătrtiă de ordiul le ărei elemete sut şi Să se rte ă:

12 (i det( este u umăr pr; (ii Să se determie vlore mimă (respetiv miimă pe re o pote lu det( Fie o mtrie pătrtiă de ordiul le ărei elemete sut şi Să se determie vlore mimă pe re o pote lu det( 6 Fie ( ij i j o mtrie de ordiul î ij {- } orire r fi i j Să se rte ă det( este u umăr îtreg multiplu de - 7 Să se luleze vlore mimă (respetiv miimă determiţilor de ordiul le ăror elemete sut şi 8 Să se rezolve î M (C euţi X 6 ( 9 Fie M (C iversilă Să se demostreze ă ( t - ( - t Dă M (C este iversilă şi simetriă tui şi - este simetriă Fie M (C petru re eistă k N k î k O Să se demostreze ă det(i k- O mtrie M (C se zie ivolutivă dă I şi idempotetă dă Să se demostreze ă: (i Dă este idempotetă tui -I este ivolutivă; (ii Dă este ivolutivă tui ( I este idempotetă Fie M (R e re elemetele de pe digol priiplă egle u ir sum elemetelor de pe fiere liie şi fiere oloă eglă u Să se rte ă det ( >

13 Fie M (R şi X M (R e re tote elemetele egle Să se rte ă det (X det(-x det ( Dă B M (C tui ( det (Bdet(-B [det(det(b] Reipro dă vem î ( este verifită petru orie B M (C tui 6 Fie M (C u d Să se d demostreze ă dă petru umărul turl otăm d tui petru orie d d 7 Fie mtrie Să se demostreze ă petru 6 orie eistă mtriele X Y M (C eule distite şi î X Y det(> 8 Fie M (R î I Să se demostreze ă 9 Fie N şi M (R î petru u k N * să vem k I Să se demostreze ă: (i Petru k impr vem det( > ; (ii Petru k pr şi impr oluzi de l putul (i u mi este epărt devărtă Să se demostreze ă dă B C M (R ir este mtrie omută ître ele tui det( B C -B-BC-C

14 det( B Fie B M (R î det(bb Să se rte ă Dă B M (C şi α C tui det(αi B det(αi B ir poi să se deduă fptul ă dă P C[X] tui det P(B det P(B Fie B M (R î B O rătţi ă petru orie M (R u lo ieglităţile: det(bb- şi det(b-b Fie B M (R Să se luleze det( ştiid ă sut îdepliite odiţiile: (i det( B det( C B det( C B det( ( C B (ii det(b I Fie M (R rătţi ă următorele firmţii sut ehivlete: (i eistă p N * î p O ; os (ii eistă R î si si os 6 Fie B C M (C B fiid iversilă Să se demostreze ă următorele firmţii sut ehivlete: (i BC B BC; (ii CB - CB - B - 7 Fie M (R λi petru orie λ R Să se rte ă euţi X - X t dmite soluţii X M (R dă şi umi dă eistă p R-{ î I p 8 Fie M (R u det( d î det(d * Să se rte ă det(-d *

15 9 Fie M (R u d > Să se rte ă orire d r fi N * I Fie B C M (R mtrie re omută două âte două î umerele det( det(b det(c sut eule şi u u tote elşi sem Să se demostreze ă det( B C > Fie M (R O u propriette ă eistă R * î t I Să se rte ă orire r fi m Z eistă R (re depide de m î m ( t m I Fie mtriele eule M (R u proprietăţile: I R şi k k petru orie k { } Să se rte ă: (i det k ; k (ii Dă det k şi petru orie R tui k k k O Să se rte ă petru orie M (C eistă C M (C u propriette * C t C - şi să se determie tote mtriele C M (C re u estă propriette ă: Fie M (Q î det( I Să se demostreze det(-i det( (det(i Se osideră mulţime mtrielor

16 M M ( C şi B M (C Să se rte ă B B orire r fi M dă şi umi dă B M 6 Să se rte ă dă B M (C sut două mtrie iversile u propriette ă B B O şi eistă d C î I BdB O tui d 7 Fie N Petru orie mtrie M (C otăm u m( umărul tuturor miorilor săi euli Să se rte ă: (i m(i -; (ii dă M (C este esigulră tui m( - 8 Fie B M (R semee î M (C (diă eistă o mtrie iversilă P M (C î P PB Să se demostreze ă şi B sut semee şi î M (R 9 Fie mtriele B M (C re verifiă relţiile: B B 997 I B 998 I Să se rte ă mtrie B I este iversilă 6 Fie u iel omuttiv uitr şi N Notăm GL ( {M M ( det(m este u elemet iversil î } SL ( { M M ( det(m } Să se demostreze ă: 6

17 (i GL ( şi SL ( sut grupuri reltiv l îmulţire mtrielor SL ( este sugrup l lui GL ( şi petru orie X GL ( şi orie Y SL ( vem X - YX SL (; (ii Dă K este u orp fiit u p elemete tui GL (K re (p -(p -p (p -p - elemete; (iii Dă U V M (Z U V tui UV SL (Z şi petru orie M SL (Z eistă mtriele T T r {U t tr V} şi umerele t t r Z î M T T r ; (iv Dă mi osiderăm şi W M (Z W tui W GL (Z şi petru orie M GL (Z eistă mtriele r rs R R s {U V W} şi umerele r r s Z î M R R 6 Fie M (C B M (C î B Să se luleze det(b s 6 Demostrţi ă dă - liii le uui determit D de ordi u elemetele î progresie ritmetiă tui D 6 Fie p şi q două umere rele î p -q < Să se rte ă dă este u umăr turl impr şi M (R tui pqi O 6 Fie M (R o mtrie î α ude α R α ± Să se rte ă mtrie B I este iversilă 6 Fie R distite două âte două î π Se defieşte mtrie M (C ( kp kp 7

18 ude os( k i si( k k p { } Să se rte kp k ă det( R dă şi umi dă este impr p k 66 Fie B M k (R u B B Să se rte ă det(b dă şi umi dă det( B orire r fi N * 67 Să se determie mtriele M (C u propriette ( * * p 68 Să se rte ă produsul două mtrie simetrie este o mtrie simetriă dă şi umi dă mtriele omută 69 O mtrie ( ij M (C se umeşte ortogolă dă t I rătţi ă petru o mtrie pătrtiă să fie ortogolă este eesr şi sufiiet să iă lo u ditre următorele relţii: ki kj δ ij k ik jk δ ij k 7 Fie ( petru orie i j petru orie i j ij im j M m (R Să se rte ă rg( dă şi umi dă eistă m R şi R î ij i j orire r fi (i j { m} { } 7 Să se disute după vlorile prmetrului rel λ rgul mtriei: λ λ 6 7 Să se luleze rgul mtriei: 8

19 6 6 7 Fie M m (C ir B M m (C u m> Să se demostreze ă det(b Spţii vetorile Fie V { R > } Defiim : V V V şi : R V V pri orire r fi V şi α α orire r fi V α R (i Să se rte ă V este u R spţiu vetoril; (ii Să se determie o ză lui V şi dimesiue lui V peste R (i Să se rte ă mulţime V { Q} este u spţiu vetoril peste orpul Q l umerelor rţiole fţă de operţiile oişuite de dure două umere rele şi de îmulţire uui umăr rel u u umăr rţiol (ii elşi luru petru V { Q} Fie V u K spţiu vetoril Dă α K* şi V ir α tui Fie k şi K două orpuri î k K ir k este suorp l lui K Să se demostreze ă grupul (K devie î mod oi k - spţiu vetoril Să se rte ă vetorii sut liir depedeţi î R privit R - spţiu vetoril şi liir idepedeţi î R privit Q - spţiu vetoril 9

20 6 Fie M s (C { M (C t } şi M s (C { M (C t - } (i Să se rte ă M s (C şi M s (C sut suspţii vetorile le lui M (C; (ii Să se determie âte o ză estor şi să se rte ă ( ( dim C M s (C ir dim CM s (C ; (iii Să se rte ă M (C M s (C M s (C 7 Să se rte ă V R este suspţiu vetoril l lui M (R ir poi să se determie o ză şi dimesiue lui V 8 Fie ( ( C tui { } este ză î C dă şi umi dă 9 Să se determie α R î vetorii ( - ( α ( - ( - di R să geereze: (i u suspţiu vetoril de dimesiue ; (ii u suspţiu vetoril de dimesiue Să se determie α β R î mtriele: α β di M (R să fie liir idepedete Î spţiul vetoril rel R se du vetorii ( şi ( - Să se ompleteze eşti pâă l o ză lui R

21 (Grsm Fie V u K- spţiu vetoril de dimesiue fiită ir V şi V două suspţii vetorile le sle Să se rte ă : dim K (V V dim K V dim K V dim K (V V Fie V u spţiu vetoril de dimesiue ir V V două suspţii vetorile le sle de dimesiue p şi q respetiv u p q > Să se rte ă V şi V u î omu el puţi u elemet eul (i Să se rte ă mulţime: M { ( ij ij M (R ij petru i > j} este u suspţiu vetoril l lui M (R; M s (R M (ii Să se determie o ză petru M şi dim RM ; (iii Să se găsesă âte o ză petru suspţiile M s (R M şi Fie V u K - spţiu vetoril şi V î id K { } Să se rte ă id K { } 6 Fie F(R {f : R R} (i Să se rte ă F(R devie î mod oi spţiu vetoril rel defiid petru fg F(R şi α R: f g αf : R R pri (f g( f( g( (αf( αf( orire r fi R; (ii Dă λ λ λ R sut distite două âte două tui fuţiile { e λ e λ } sut liir idepedete î F(R; (iii elşi luru petru mulţimile de fuţii: { si os }; { si os }; { os os os }; d { si si si }; e { si os si os si os }; f { si si si };

22 g { os os os } 7 Fie V u spţiu vetoril peste K de dimesiue fiită ir V V suspţii vetorile le lui V V V dim K V dim K V - Să se rte ă V V V şi dim K (V V - 8 Fie V V două suspţii de dimesiui fiite le spţiului vetoril V; B { p } B { q } B { p r } (r q ze respetiv le suspţiilor V V V V p Dă i α ij j β ij j r i q sut srierile j r j vetorilor r q î z B tui vetorii i α ij j r i q ostituie o ză suspţiului V V 9 Folosid rezulttul di prolem terioră să se determie o ză lui V V ude V şi V sut suspţii le lui R u zele B { } B { } respetiv ude ( ( ( ( ( ( Fie V şi V două suspţii vetorile le lui R de dimesiui fiite vâd zele B { k } V şi B { l } V (k l Să se puă î evideţă u lgoritm re să permită ostruire porid de l B şi B uor ze petru V V şi V V Să se determie âte o ză petru suspţiile V V şi V V î fiere di zurile: (i ( ( - ( ( - ( ( -; (ii ( - ( ( - ( ( - ( -; (iii ( ( ( ( ( ( p j

23 Î R osiderăm vetorii: ( - ( (- ( ( - ( - (i Să se rte ă B { } B { } formeză o ză petru R ; (ii Să se srie mtriele de treere de l B l B şi de l B l B ; (iii Dă ( R să se determie oordotele lui î rport u zele B şi B Să se luleze u jutorul lemei sustituţiei rgul mtriei: 6 6 Să se disute u jutorul lemei sustituţiei (după prmetrul rel α rgul mtriei: α α Fie ( (- (- şi ( - di R Cu jutorul lemei sustituţiei să rte ă vetorii { } formeză o ză petru R ir poi să se determie oordotele lui î estă ouă ză Să se luleze u jutorul lemei sustituţiei ivers mtriei: M (R

24 6 Fie u umăr turl şi otăm u V mulţime poliomelor u oefiieţi di C de grd el mult (i Să se demostreze ă î rport u operţiile uzule (dure poliomelor respetiv îmulţire uui poliom u u slr omple V este u C- spţiu vetoril de dimesiue ; (ii Să se demostreze ă petru α C fit mulţime B { X- (X- (X- } este o ză spţiului vetoril V ; (iii Să se determie oordotele lui f î rport u z de l (ii 7 Fie (α α t β C t (t Să se rte ă mulţime M {f : C C α f( α t f(t β} îzestrtă u dure oişuită fuţiilor şi îmulţire uei fuţii u u umăr omple formeză u C- spţiu vetoril dă şi umi dă β 8 Fie p u umăr prim şi u umăr turl Cosiderăm mulţimile: V {f Z p [X] grd f } V { f f V} (ude pri f îţelegem derivt formlă poliomului f (i Să se rte ă V este u Z p - spţiu vetoril ir V este u suspţiu l lui V ; (ii Să se determie dimesiuile elor două spţii vetorile V şi V 9 Se oteză u S mulţime tuturor şirurilor ( de umere omplee re verifiă reureţ liiră de ordi k: k k k- k- orire r fi N Presupuem ă euţi rteristiă soită : k r k k- r k- r re rădăiile simple r r r k C (i Să se demostreze ă î rport u operţiile uzule ( dure şirurilor respetive produsul ditre u şir şi u umăr omple S este u spţiu vetoril omple ;

25 (ii Fie ( S u şir fit Notâd u ( k soluţi sistemului: k r r rk k r r rk k k k k r r rk k k să se demostreze ă petru orie N vem : r r k r k (iii Să se deduă pe z elor de l (ii ă mulţime B {(r (r (r k } este o ză spţiului vetoril S Fie M (C ( Să se demostreze ă se pote srie su form XY YX ( u XY M (C dă şi umi dă tr( pliţii liire Dă V şi V sut K-spţii vetorile tui f : V V este pliţie liiră dă şi umi dă petru orie α β K şi V vem f(αβ αf(βf( Fie V u K-spţiu vetoril Sut ehivlete următorele firmţii: (i dim V ; (ii petru orie f Ed K (V eistă α K î f( α Dă V şi V sut două K-spţii vetorile tui petru f : V V pliţie liiră sut ehivlete: (i f este fuţie ijetivă;

26 (ii f trsformă orie sistem de vetori liir idepedeţi di V î sistem de vetori liir idepedeţi di V ; (iii Ker(f {}; (iv Petru orire K-spţiu vetoril V şi g h : V V pliţii liire di f g f h g h Oservţie estă prolemă e permite să umim moomorfisme pliţiile liire ijetive Dă V şi V sut două K-spţii vetorile tui petru f : V V pliţie liiră sut ehivlete: (i f este fuţie surjetivă; (ii Im(f V ; (iii Petru orire K-spţiu vetoril V şi g h : V V pliţii liire di g f h f g h Oservţie estă prolemă e permite să umim epimorfisme pliţiile liire surjetive Fie R [X] {P R[X] grd(p } şi D : R [X] R - [X] D(P P P R [X] I : R [X] R [X] I(P P ~ ( t dt P R [X] Să se rte ă D şi I sut pliţii liire şi să se puă î evideţă mtriele lor î rport u zele oie 6 Fie digrm omuttivă de K-spţii vetorile: f g M M M α β γ u v N N N u ele două liii ete (diă Ker(g Im(f şi Ker(v Im(u Să se rte ă: X 6

27 (i Dă α γ şi u sut moomorfisme tui β este moomorfism; (ii Dă α γ şi g sut epimorfisme tui β este epimorfism; (iii Dă β este epimorfism şi u şi γ sut moomorfisme tui α este epimorfism pri 7 Î rport u z oiă di R se defieşte f : R R f( ( - - ( R (i Să se rte ă f Ed(R ; (ii Să se srie mtrie lui f î rport u zele oie; (iii Să se rte ă B { } ude ( - ( - ( - formeză o ouă ză petru R şi poi să se srie mtrie lui f î rport u ou ză B 8 O pliţie liiră f : R R re î rport u zele oie le lui R mtrie M Să se determie 7 âte o ză şi dimesiuile petru Ker(f şi Im(f 9 Fie f g Ed(R Dă mtrie lui f î rport u z ( ( este ir mtrie lui g î rport u z 6 ( ( este B să se srie mtriele pliţiilor fg 6 9 f g î rport u z { } (vetorii i şi i i sut srişi î rport u z oiă lui R 7

28 Fie f : R R o pliţie liiră ărei mtrie î rport u zele oie di R şi R este Se ere: 8 (i Să se determie rgul lui f; (ii Să se preizeze z şi dimesiue petru Ker(f şi Im(f; (iii Să se determie o ză şi dimesiue petru suspţiul vetoril f(v l lui R ude V {( R } Fie f:r R o pliţie liiră î f(e e ( - - f(e -e (- - f(e e (- - f(e -e ( - - ude {e e e e } este z oiă di R Să se determie: (i Mtrie lui f î rport u zele oie; (ii O ză şi dimesiuile petru Ker(f şi Im(f Fie V u K-spţiu vetoril şi V V suspţii vetorile le lui V î V V V Defiim p i : V V i p i ( i i orire r fi V V Să se rte ă: (i p i Ed(V i ; (ii Ker(p V Ker(p V Im(p V Im(p V ; (iii p p p p ; (iv p p p p ; (v p p V 8

29 Fie z i C fit Defiim f : C C pri f(z z z petru orie z C Să se rte ă f Ed(C şi să se srie mtrie s î rport u z { i} Fie V u K-spţiu vetoril şi f Ed(V Să se rte ă V {g Ed(V f g } este u suspţiu vetoril l lui Ed(V Fie ( ( - R ir {e e e e } z oiă lui R Dă otăm V <{e e }> şi V <{ }> tui R V V 6 Fie V u K-spţiu vetoril şi f Ed(V Să se demostreze ă V Ker(f Im(f dă şi umi dă Im(f Im(f f 7 Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită (i Dă dim K V N * să se ostruisă o pliţie liiră f Ed(V î Im(f Ker(f; (ii Este posiilă o stfel de ostruţie dă dimesiue lui V este umăr impr? 8 Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită Dţi eemplu de o pliţie liiră f : V V petru re u re lo eglitte V Ker(f Im(f 9 Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită Să se de eemplu de două edomorfisme f g Ed(V f g Im(f Im(g şi Ker(f Ker(g Fie V W două K-spţii vetorile W de dimesiue fiită ir f g Hom K (V W Să se rte ă: dim Im(fg dim Im(f dim Im(g î 9

30 Fie V u K-spţiu vetoril ir Ed(V {f:v V f pliţie liiră} Petru f g Ed(V defiim fg f g : V V pri (fg( f(g( şi (f g( f(g( V Să se rte ă (Ed(V devie stfel iel uitr Fie V şi W două K-spţii vetorile ir Hom K (V W {f:v W f pliţie liiră} Petru f g Hom K (V W şi K defiim fg f : V W pri (fg( f(g( şi (f( f( V Să se rte ă î felul est Hom K (V W devie î mod oi K-spţiu vetoril Fie K u orp omuttiv V(K ls K-spţiilor vetorile şi N V(K fit Defiim h N h N : V(K V(K pri h N (X Hom K (N X respetiv h N (X Hom K (X N Dă X Y V(K şi f Hom K (X Y defiim h N (f:h N (X h N (Y şi h N (f:h N (Y h N (X pri h N (f(α f α şi respetiv h N (f(β β f petru orie α h N (X şi β h N (Y Să se rte ă: (i h N (f şi h N (f sut pliţii liire; (ii h N due moomorfisme î moomorfisme pe âd h N due epimorfisme î moomorfisme; (iii Dă î V(K vem şirul et surt de pliţii liire f g M M M tui şi şirurile: N N h ( f N h ( g N ( h ( M h ( M h ( M h N ( g h N ( f ( h N ( M h N ( M h N ( M sut ete î V(K N

31 Fie V u R su C-spţiu vetoril ir f g Ed(V î f g şi fg sut proietori Să se rte ă Im(fg Im(f Im(g şi Ker(fg Ker(f Ker(g V K Dă V este u K-spţiu vetoril de dimesiue tui ( izomorfism de K-spţii vetorile 6 Fie k u orp fiit de rteristiă p > Să se demostreze ă umărul elemetelor lui k este de form p u N* 7 Să se demostreze ă grupurile (R şi (C sut izomorfe Sisteme de euţii liire Vetori şi vlori proprii Fie P X X C[X] ( petru re eistă C diferite două âte două î P ~ ( P ~ ( ( P ~ fiid fuţi poliomilă tştă lui P Să se rte ă Să se demostreze ă dă P R[X] grd(p şi k P ~ ( d k tui P Să se deduă de ii ă:

32 Să se disute după α β R sistemul 7 ( ( β β α α Fie R Să se demostreze ă sistemul re soluţii strit pozitive < Să se demostreze ă dă Z tui sistemul z z z z dmite umi soluţi lă z 6 Să se determie soluţiile de ză le sistemului omoge 7 Dă d R u sut tote ule tui sistemul t z d t z d t dz dt z dmite umi soluţi lă

33 8 Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sum două soluţii ori produsul uei soluţii pritr-u umăr α să fie di ou o soluţie eluişi sistem de euţii liire 9 Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru o omiţie liiră dtă de soluţii le uui sistem eomoge de euţii liire să fie di ou o soluţie estui sistem (i Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sistemul de euţii să iă soluţie uiă; (ii eeşi prolemă petru sistemul i i i i (i Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru z d z d sistemul de euţii să iă soluţie uiă; z d z d (ii eeşi prolemă petru sistemul i i i z d i i Dă d R să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sistemul de euţii liire z du v z du v z du v u dv z v z du să iă soluţii eule Să se găsesă odiţii eesre şi sufiiete petru sistemul de euţii liire u oefiieţi reli

34 să iă soluţii eule λ z t λ fz et f λz dt e dz λt Fie umere rele distite două âte două ( N şi fie mtrie Dă otăm u j mtrie re se oţie di suprimâd olo e oţie puterile de ordi j le lui (j { } să se demostreze ă det( j ( petru orie j j l k k < l Fie umerele rele λ i i i (i î λ λ λ λ λ λ Să se rte ă: 6 (i Fie M (R Să se rte ă dă t O tui O ; (ii Fie B C M (R Să se rte ă dă B t C t tui B C; (iii Fie M m (R u propriette ă eistă M m (R î Să se rte ă euţi mtrielă X B ude B M m (R este omptiilă dă şi umi dă B B Î est z să se rte ă mulţime soluţiilor euţiei osiderte este: { BY- Y Y M (R}

35 7 Să se rte ă: (i Dă M (C este sigulră (det( tui eistă B M (C eulă î B B O ; (ii O mtrie M (C este sigulră dă şi umi dă eistă o mtrie B M (C eulă î petru orie p N * (B p p B p 8 Să se determie vetorii şi vlorile proprii i mtrielor: (i (ii (iii ( 6 (iv 6 9 (v Fie M (C o mtrie le ărei vlori proprii sut λ λ Fie de semee f C[X] f X k X k- k- X k şi otăm f( k k- k- k I Să se rte ă det(f( f(λ f(λ Fie M (C o mtrie le ărei vlori proprii le presupuem uosute Să se determie vlorile proprii le mtrielor: (i - (dă eistă; (ii ; (iii k (k N * ; (iv k k- k- k I ude k C Fie M (C ( u vlorile proprii distite două âte două Să se idie u proedeu de lul k petru k N * 6 pliţie M (C 6 9 M (C 6 8

36 Folosid teorem Cle-Hmilto să se luleze ivers mtriei Fie V u K-spţiu vetoril de dimesiue fiită şi f g Ed K (V î g f V Să se rte ă petru orie h Ed K (V pliţiile liire g h f şi h u eleşi vlori proprii Fie V u K-spţiu vetoril şi f g Ed K (V î f g g f Să se rte ă: (i Orie suspţiu propriu l lui f (diă V λ { V f( λ} u λ vlore proprie lui f este ivrit î rport u g; (ii Im(f şi Ker(f sut suspţii vetorile le lui V ivrite î rport u g Fie m M (R Să se demostreze ă t t det( m m Să se deduă de ii ă dă m sut simetrie tui det( m 6 Fie M (C Să se demostreze ă det(b det( det(b petru orie B M (C petru re B B dă şi umi dă O 7 Fie M (Q Să se demostreze ă det( -9I dă şi umi dă -9I O Rămâe devărtă firmţi dă M (R? 8 Fie ( Q şi mtrie M (Z Să se determie mtrie X M (R î X X 6

37 9 Fie Γ o prte stilă mulţimii M (Z î rport u dure şi îmulţire î -I Γ Să se rte ă: (i Dă U Γ şi det(u ± tui U - Γ; (ii Dă U Γ şi det(u tui eistă V Γ V O î UV VU O Determiţi umerele N * petru re eistă B M (C î (B - B I Fie umere turle eule Dă otăm d ij ( i j i j Să se rte ă det( d ij i j Fie B C D M (C şi C iversile Dă k B C k D petru orie k N * să se rte ă B D Fie V W două K-spţii vetorile de dimesiui şi respetiv m ir f Hom K (V W g Hom K (W V Să se rte ă (- λ P f g (λ (- m λ m P g f (λ Să se deduă fptul ă dă V este u R su C spţiu vetoril de dimesiue fiită ir f g Ed(V tui f g şi g f u elşi poliom rteristi Fie ( ij M (C o mtrie de rg (> Să se demostreze ă eistă umerele p i q i r i s i C î ij p i q j r i s j petru orie i j { } 7

38 8 Progrmre liiră * Să se srie sistemul de restriţii 6 su form uui sistem de restriţii de elşi sem Să presupuem ă vriilele di prolem u semele orere Să se srie restriţiile di prolem su form u tote vriilele pozitive Să se rte ă mulţime X p soluţiilor posiile uei PPL este oveă Coseiţă: Dă X p oţie el puţi două pute diferite tui oţie o ifiitte de pute Să se srie su formă oiă următorele PPL: (i [m] 6 f orere (ii [mi] 6 f orere

39 9 * est prgrf (împreuă u soluţiile prolemelor propuse este redtt î e mi mre prte după lurre [] Să se srie su formă stdrd următorele PPL: (i ] [ 8 f opt orere (ii [m] f (iii [mi] 6 f (iv [m] f orere

40 (v [mi] 6 f orere 6 Să se determie mtriel soluţiile de ză le următorelor PPL: (i [m] f (ii [mi] 8 f (iii [m] f 7 Să se rezolve grfi următorele PPL: (i [m] 6 f

41 (ii [m] f (iii [m] f (iv [m] f (v [m] f

42 7 Să se rezolve u jutorul lgoritmului simple următorele PPL: (i [m] 8 f (ii [m] 8 f (iii [m] 8 f (iv [m] f (v [m] f

43 6 Forme iliire Forme pătrtie 6 Fie V u K- spţiu vetoril de dimesiue fiită ir :V V K o formă iliiră eulă Să se rte ă eistă două pliţii liire fg:v K î ( f(g( petru orie V dă şi umi dă rgul lui este 6 Petru u spţiu vetoril rel V otăm: B(V {:V V R este formă iliiră } B s (V { B(V este simetriă pe V} ir B s (V { B(V este tisimetriă pe V} Să se rte ă: (i B(V devie î mod oi spţiu vetoril rel î rport u operţiile oie de dure formelor iliire şi de îmulţire lor u u umăr rel; (ii B s (V şi B s (V sut suspţii vetorile le lui B(V; (iii B(V B s (V B s (V 6 Fie V u spţiu vetoril rel Să se rte ă B s (V dă şi umi dă ( petru orie V 6 Fie V u spţiu vetoril rel de dimesiue fiită ir f : V R o formă pătrtiă pozitiv defiită Să se rte ă dă este mtrie lui f î rport u z B lui V tui este iversilă şi dă otăm u g form pătrtiă ărei mtrie î rport u z B lui V este - tui g este pozitiv defiită 6 Fie B {e e e } z oiă spţiului vetoril R şi fie :R R R form pătrtiă petru re (e e - (e e (e e (e -e e (e e e (e -e e (e e e 7 (e e e (e -e e Se ere: (i Să se srie mtrie formei iliire î rport u z B; (ii Să se rte ă B este simetriă; (iii Să se srie epresi litiă formei pătrtie f:r R defiită pri f( ( orire r fi R ;

44 (iv Folosid metod Joi să se determie o epresie oiă petru f şi z lui R î rport u re f re estă epresie oiă 66 Fie :M (R M (R R defiită pri (B tr(b -tr(tr(b orire r fi B M (R Să se rte ă este o formă iliiră simetriă; Petru se ere: (i Să se srie epresi litiă lui î rport u z oiă lui M (R; (ii Să se srie mtrie lui î rport u z oiă lui M (R; (iii Să se determie o epresie oiă formei pătrtie f:m (R R defiită pri f( ( orire r fi M (R folosid metod lui Guss-Lgrge şi să se găsesă z lui M (R î rport u re f re estă formă oiă; (iv Să se preizeze sigtur formei pătrtie f 67 Fie : R R R form iliiră ărei epresie litiă î rport u z oiă lui R este: ( - orire r fi ( ( R Se ere: (i Să se srie epresi mtrielă lui î rport u z oiă lui R ; (ii Să se srie mtrie lui î rport u z B { e e e e } lui R ude e ( - e ( e ( e ( - 68 Fie R [X] spţiul vetoril rel l fuţiilor poliomile rele de grd el mult şi fie :R [X] R [X] R defiită pri (pq ~ p ( t q ~ ( t dt orire r fi pq R [X]

45 R [X]; Se ere: (i Să se rte ă este o formă iliiră simetriă; (ii Să se srie mtrie lui î rport u z { X X } lui (iii Să se srie mtrie lui î rport u z { -X -X }; (iv Să se srie epresi litiă formei iliire şi epresi litiă formei pătrtie f: R [X] R f(p (p p p R [X] î rport u z { X X }; (v Folosid metod lui Guss-Lgrge să se determie o epresie oiă petru f şi z lui R [X] î rport u re f re estă epresie oiă 69 Fie V u spţiu vetoril rel u z { } Să se determie α R î form pătrtiă f:v R f( α - α V este pozitiv defiită 6 Folosid metod lui Guss-Lgrge să se duă l form oiă form pătrtiă f : R R f( - 6 Se osideră form pătrtiă f:r R re î rport u z oiă lui R re epresi litiă f( - - ( R Să se determie o epresie oiă s folosid metod Joi şi să se găsesă z lui R î rport u re f re estă epresie oiă Este f pozitiv defiită? 6 eleşi eriţe şi î prolem preedetă petru f :R R f( -

46 ( B SOLUŢII Mtrie Determiţi Ivers uei mtrie Rgul uei mtrie (i Dă ( ij ij tui: det sg( σ σ( σ( sg( σ σ( σ( det( σ S (ii Coform u (i vem σ S det( det( det( det( det( det( (iii vem B (ib(-ib C C (ude CiB şi totul rezultă di (ii (iv Rezultă di (iii legâd B I (i Pri lul diret (ii Dă eistă k î k O deduem ă det( stfel ă (d şi dei O k (d k- Cum O tui u eesitte d şi stfel O Î mod evidet ir Di prolem (i deduem ă putem lege d ir -det( Cum ( I ( I ( I deduem ă şi Cum - deduem ă ( verifiă reureţ - petru u şi d ir ( reureţ - petru ( şi -det( petru : stfel petru şirul ( vem odiţiile şi d ir (d -det( - dei euţi rteristiă şirului ( este: ( λ -(dλdet( 6

47 7 Notâd pri λ λ rădăiile (omplee le euţiei rteristie ( tui (vezi []: i dă λ λ ( det( I λ λ λ λ λ λ λ λ ii dă λ λ λ ( det( ( I λ λ petru orie Î zul prtiulr euţi rteristiă ( este λ -λ de ude λ i λ -i Pri lul diret deduem ă si ( π λ λ λ λ stfel ă dă ţiem ot de relţi ( putem srie: ( ( ( os si si os ( si si π π π π π π Petru vem euţi rteristiă λ -λ6 u λ şi λ Coform u ( : I 6 Petru vem euţi rteristiă λ -λ u λ λ Coform u ( : ( ( ( I

48 Codiţi det( - este ehivletă u det( det(-i de ude det( det(-i (ăi det( su det( ± şi det(-i vem stfel sistemele: şi ( ( ( ( Primul sistem este ehivlet u ir l doile u Deduem imedit ă - - şi - u Z (î primul z şi respetiv - - şi -- u Z (î l doile z Fie X d R o soluţie euţiei d Oţiem folosid det(b det( det(b (det(x - det(xii det(x-ii ( Dă det(xii rezultă (i(di- de ude d d su d Pri urmre X I diă X I O relţie di re X X - O otrdiţie Dei det(xii log det(x-ii Di relţi ( rezultă det(x şi îlouid î relţi uosută X -(dxdet(x I O (oform prolemei (i oţiem X (dx şi de ii X k (d k- X u k N * 8

49 Dă otăm α d relţi X X - pri idetifire elemetelor devie: (α - α - d(α - α - (α - α - - (α - α - - duâd primele două relţii rezultă α α - - Dă f(α α α - - rezultă f (α α - (α - Dă este pr tui f este strit resătore pe [ şi strit desresătore pe (- şi f(- f( Dă este impr tui f este resătore pe R şi f( Rezultă posiilităţile: X petru impr X ± petru pr mtrie re verifiă relţi di euţ 6 Se rtă uşor ă Y (XX şi Z (X-X verifiă odiţiile di euţ Petru prte de uiitte fie (Y Z o ltă soluţie prolemei tui YZ YʹZʹ Y Y Yʹ Yʹ Z -Z Zʹ -Zʹ Dei Y-Yʹ Zʹ-Z Pe de ltă prte (Y-Yʹ Y-Yʹ Y-Yʹ; (Zʹ-Z Zʹ-Z -ZʹZ şi dei vem şi Y-Yʹ - (Zʹ-Z diă Y-Yʹ Z - Zʹ şi pri urmre Y Yʹ şi Z Zʹ 7 Cum î odiţiile euţului vem (Bi(-Bi -i(b-b deduem ă det(bi det(-bi (-i det(b-b Dă det(bi i (u R tui det(-bi -i stfel ă oţiem eglitte (-i det(b-b de ude se dedu imedit oluziile de l (i (ii şi (iii 9

50 8 Di relţi BB O rezultă B(BB O diă (B O Dă X M (R şi X O tui X O (vezi prolem (ii diă (B BB O Î zul lui M (R u otreemplu este oferit de perehe de mtrie şi B 9 (i (ii (iii se dedu imedit pri lul ir (iv rezultă di (iii Codiţi di euţ este ehivletă u (I (I B I diă I este iversilă şi (I - I B stfel şi (I B(I I de ude oluzi ă B B B (i Îtr-u prim mod lulăm det( u regul lui Srrus ir î lt mod duâd ultimele două liii l prim (ii Fie i i i Z ir i i i i i i i E (i Ţiâd ot de (i vem: E i -det( i ude i i i i i i i i i i i stfel ă E E det( det( det( ir pri lul vem ă dei E E det( u şi (i Pri lul (ii Notăm s şi s Utilizâd regul lui Lple proprietăţile elemetre le determiţilor şi (i vem: ( (

51 s B s s s C C B B C ss B ss C ( m sumt l ultim oloă opusele primelor două B C B-C-BC Totul rezultă di regul lui Lple dezvoltâd determitul C O B m det după primele m oloe Totul rezultă di regul lui Lple dezvoltâd determitul C B O det după primele oloe L olo k mtriei B B duăm olo k îmulţită u -i (k şi oţiem ă i B B ib B B det det um l lii k ultimei mtrie duăm lii k îmulţită u i (k şi oţiem ă ib O B ib i B B ib det det stfel (ţiâd ot şi de prolemele şi oţiem ă: det( det( det( det( det( det ib ib ib ib ib B B

52 6 Dă otăm d şi B tui d B M dei oform prolemei vem ă B det( M det( ib şi um i id det( id i deduem ă det(m ( d ib d 7 (i Se luleză t (ii Se ţie ot de formul det(b det( det(b (iii Rezultă diret di (ii 8 (i (ii Pri lul diret utilizâd proprietăţile determiţilor 9 Di lii i se sde lii îmulţită u i i Fie E {e e e p } Cosiderăm mtrie B M p (R B ( ij u i şi jp ude ( d e j i ij ( şi stfel B t B Totul rezultă um di d e j regul lui Lple det( (- - det( det( (- - - (- i

53 (i Pritte rezultă di fptul ă toţi termeii determitului sut umerele şi şi ei evetul se redu doi âte doi (iivlore mimă este de eemplu petru mtrie Vlore miimă este Vlore mimă pe re o pote lu det( este de eemplu petru mtrie 6 duâd prim liie l tote elellte liii oţiem o mtrie re re pe liiile de rg elemetele su ee e e permite să sotem ftor omu pe de pe este liii 7 Se pliă prolemele şi 6 Se oţie vlore mimă 6 ir e miimă 6 8 Deduem imedit ă det(x şi stfel dă X M (C tui X αx dei X α - X (u αd Oţiem d ă α - X diă α - α - α - şi α - d 6 6 Deduem imedit ă α α - (d α - α - d 6 8 şi pri urmre X u α 8 α 6 9 vem t ( - t ( - t I t I de ude oluzi ă ( t - ( - t Ţiâd ot de prolem 9 vem: ( - t ( t - - diă - este simetriă

54 Dă O totul este lr Să presupuem ă d O Relţi k O impliă det( şi dei (d Rezultă O k (d k- dei d Pri urmre O tui I k- I d şi dei det(i k- ((d- tât (i ât şi (ii se verifiă diret pri lul Deduem imedit ă este de form u R stfel det( > Putem srie i D i X det( det( ude D i este determitul oţiut di det(x pri îlouire oloei de ordi i u olo formtă umi u elemete egle u (i log

55 det( X det( D i i det( X det( X det ( de ude deduem ă ( D i i det ( Pri lul diret Petru reiproă fem î ( pe B u det( şi deduem ă det( det( 6 Fem iduţie după ; petru totul este lr deoree şi d d Sriid ă oţiem relţiile de d reureţă: petru orie Să presupuem dei ă d d dd d tui d d şi d stfel d d d d d ( d ee e este devărt di ipotez de iduţie log restul de eglităţi 7 Deoree det( rezultă ă -( O dei - petru orie Rezultă ă reprezetre erută este posiilă legâd de eemplu X (-/ α / şi Y (-/ β / u α β umere rele ritrre î α β αβ 8 Di I ( -I I det( De semee di I I (I I det(i şi reveid l I det(> 9 Vom demostr petru îeput următore:

56 Lemă Fie P u poliom u oefiieţi reli fără rădăii rele şi re re oefiietul puterii de grdul el mi mre pozitiv tui det(p( petru orie M (R Îtr-devăr P este de form k > < şi k N * petru orie k k tui r k r P ( ( k k k k det( P ( det( I k k k u şi rămâe să oservăm ă fiere ftor l produsului di memrul drept este pozitiv Se foloseşte fptul ă I k k k k I k k petru orie k şi ă det(x Y petru orie X Y M (R u XY YX (oform prolemei (iii Treem l rezolvre prolemei dte: (i Evidet k Di k I oţiem ( k- - I I dei det( Pe de ltă prte k şi dei (-I ( k- I Coform lemei det( k- I > Rezultă det((-i > Cum k p di relţi ( k- - I I deduem ă ( -I ( (p- I I şi de ii ă det(i > Cum k I şi k este impr oluzioăm ă det( > (ii Fie k u umr pr şi αi Eglitte k I este ehivletă u (α k -α-i O Dei α k -α- Deoree f(αα k -α- este otiuă f(- şi f( - rezultă ă f dmite o rădăiă α < şi î est z α I verifiă relţi k I dr det( α < Deoree mtriele B C omută ître ele putem srie ă: M B C -B-BC-C(αBα C(α BαC u α rădăi uiă uităţii (α stfel det(mdet(αbα C det(α BαC şi dă det(αbα C αα tui det(α BαC α α ( R şi stfel: I 6

57 det(m(αα (α α --- Fie X B şi YBB Cum: XY B BB(B şi X-Y B B-B(-B oţiem: det((b det((-b det( B det(bb (oform prolemei dei det( B [( det( B ( det( B det( B B ] şi um det(bb rezultă det( B Dă este iversilă tui putem srie αi B(αI B - şi stfel det(αi Bdet(det(αI Bdet( - det(αi B Dă u este iversilă oservăm ă eeptâd o sumulţime fiită de elemete di C vem det[αi ( I B]det[αI B(I ] petru orie α C Cum ei doi determiţi sut poliome î eglitte se meţie şi î dei di ou oţiem ă det(αi Bdet(αI B Fie um P de form P(X- (X- u C tui P(B ( B k I şi P(B ( B k I şi k stfel eglitte det P(B det P(B este imedită Se ştie ă dă B M (R tui det(b-i det(b-i şi det(bi det(bi (oform prolemei Rezultă ă k det[(b-i (B-I ] det(b-i [det(b-i ] ( Dr (B-I (B-I I -(BB (deoree B O log det(i (BB ( Folosid um relţi: det(xydet(x-y [det(xdet(y] petru orie X Y M (R (oform prolemei di ( şi ( rezultă det(i -(BBdet(I (BB[det(I det(bb] [det(bb] diă det(bb- Di B O rezultă 7

58 det(b dei [det(bdet(b] det(bbdet(b-b şi folosid prim ieglitte rezultă dou Oservţie Se pote demostr de ii ă det(b-bdet(bb det(b I det(bii det(b-ii Cum B M (R vem det(bii det(b-ii Fie g:r R g( det(bi vem g( α βγ petru orie R ude α β γ R αdet(i γdet(b Etizâd pe g l C petru i vem: ( det(bii -βidet(b dei β şi det(b Fie f:r R f( det(b petru orie R tui f( petru orie R ude f( det( şi f ( lim lim det B det( B k Relţi di ipoteză se srie su form f (( k k C Ţiâd sem de form fuţiei f se oţie eglitte: det( B k ( C k k ( C k k ( det( ( det( B C ( det( C Di ( şi ( deduem ă det( (i (ii Dă p O R dei (i (ii Fie p N * p î p O det( p (det( p dei det( 8

59 Luăm -(tdet( I O (t şi z t O pri iduţie p (t p- petru orie p N * dei (i su t Dă O şi R (ii Dă t t - şi det( z z Luăm os şi (si z (-si u R şi stfel rezultă (ii (ii (i Dă R O eistă p î p O Dă R O eistă p N * p> î p O 6 Vom demostr petru îeput următore: Lemă Dă două mtrii pătrtie X Y verifiă relţi XY I tui ele sut esigulre X - Y şi YX I Demostrţi lemei se zeză pe fptul ă XY I impliă det(x Rezultă ă mtrie X este iversilă Îmulţid l stâg relţi XY I u X - oţiem Y X - dei şi YX I Lem se pliă stfel: (i (ii Di relţi BC BBC deduem (I -B(I -C (B-B(I -C B-BC-BBC B dei (I -B(I -CB - I Coform lemei vem şi (I -CB - (I -BI diă (B - -CB - (I - - B - Pri urmre B - -B - -CB - CB - B - dei CB - CB - B - (ii (i Se demostreză log 7 Presupuem ă euţi X - X t dmite soluţi X M (R tui X - d d X t det(x şi d dei 9

60 X - X t d det( X ( ude evidet impuem odiţi det(x d ( d d Deoree M (R şi orie mtrie M (R verifiă euţi rteristiă -tr( det( I O deduem ă det( det(x - det(x t d det( X şi tr ( p det( X d Dă p (- I oţiem o otrdiţie Dei eistă p R \ {} î -pi O ude p fost defiit mi sus Dă eistă p R-{ î -pi O şi λi folosim fptul ă verifiă euţi rteristiă -tr( det( I O şi pri sădere deduem ă (tr(-p (det(-i de ude p tr( şi det( u v Pri urmre se srie su form pu u p u v d u u v R v şi deduem ă sistemul u d d p u d ( d d v ( pu u re soluţie dor d v u pu u u p dă p şi ume d d d v v v d u pu ude d R * şi dei mtrie X u v stisfe euţi v u p v X - X t m 8 Fie * q p q d mq-p m p p m q R Pri lul diret vem: det(d * m qd ( d p( d q md d[(d- (mq ] ir odiţi di euţ devie d şi mq 6

61 tui det(-d * det(- * -(mq (mq-p d m q p q m 9 Mtrie verifiă euţi s rteristiă dei -(d(d- I O Presupuem ă eistă î I Rezultă ă (det( dei det( {- } Cosiderăm poliomele fx -uxv gx - ude ud > ir v {- } Euţi f( re rădăiile rele deoree Δu -v> Rădăiile u pot fi rădăii le euţiei g( deoree dă rezultă şi um u v m ve u u v v otrdiţie Rezultă ă poliomele f şi g sut prime ître ele dei eistă poliomele u oefiieţi reli P şi Q î P fq g estă eglitte fiid o idetitte poliomilă se păstreză âd îlouim pe X pri mtrie dei P(f(Q(g(I Deoree f(g(o estă eglitte mtrielă devie O I otrdiţie Fie f:r R f(det( B C BC vem ă f(det[ (BC ] > şi f(- det[ (B-C ] > Să presupuem de eemplu ă det(bc det(bdet(c < Grfiul lui f este o prolă dei det( B C f( > z Fie M (R O î t I z t z t şi z - t t Di O rezultă ă det( dei este iversilă Fie B 6

62 Oservăm ă dei eistă t [ π î ost şi si t ost si t B si t ost Se verifiă pri iduţie după m ă B m os mt si mt şi poi petru m dei petru m Z tui m ( t m (B m (B t m m os mt I os mt m petru os mt m si mt os mt k k Dă k di k k rezultă k dk k k d k k α k şi um I d - u sut tote d ule vem k α k k α k d k α k d β k k α k β k şdr k α k β k I k (i Dă α k k { } tui k ( k det( k Dă α α k tui k ( k β k β I ( ( α β ( β I P( k k k k k dei α 6

63 P fiid u poliom de grd doi u disrimitul: P ( β ( α ( β k k k α Rezultă P z α ( z z ( z z C de ude ( z ( α ( zi ( zi dei det P( α det( z I α β (ii Di odiţi petru orie R rezultă α β diă Δ< pri urmre z C-R tui det P ( det( zi su det( zi dei z su z este rădăi euţiei u oefiieţi reli det( zi dei mele umere sut rădăii Di det( zi z ( d z ( d şi d ( d k O k ( I O rezultă P( diă Petru M (C vem djut * d d şi respetiv trspus t M (C Se oservă ă mtrie d C u C - verifiă propriette di euţ: * C t C - petru orie M (C Dă S M (C stisfe de semee odiţi di euţ tui: (C - S t t (C - S petru orie M (C şi reipro Cum f: M (C M (C f( t petru orie M (C este ijetivă se oţie ă C - S omută u tote mtriele di M (C dei se flă î etrul lui M (C Rezultă ă eistă α C î k 6

64 C - S αi dei S αc C urmre mtriele ăutte sut de form: α α C * α Fie P(X det( XI Q[X] P(X şi X - u sut prime ître ele î Q[X] Îtr-devăr presupuâd otrriul eistă poliomele R S Q[X] î PR (X -S de ude R P( Dr di ipoteză P ( otrdiţie Cum îsă ( X - este iredutiil î Q[X] (oform riteriului lui Eisestei deduem ă (X - P Deoree grd P şi P este moi rezultă P X - Dei det(xi X - şi oţiem: det( det( I -; det(i det( I -; det(-i det((- I (- - Rezultă: det(-i det((det(i Să otăm u ( mtrie di M determită de umerele Notăm u I şi petru orie i { } i mtrie determită de ij δ ij- Se oservă ă ( Fem oveţi să idetifiăm pe i u i i i i pe i u -i petru i şi pe u Se oservă uşor pri lul ă i j j i ij petru i j Fie i i i şi B j j tui: j B ( i i ( i j j j ( ijij i j ( j j ( i i B j i i j ( Reipro să presupuem ă mtrie B omută u orie mtrie M tui elemetul ij l mtriei se pote srie ţiâd ot de oveţi făută su form: i j j i 6

65 petru i j ij δ i j petru i j Fie B( ij ij mtrie re omută u orie mtrie M ik k k j Dei B B su δ δ k i k kj k i δ k k j de ude rezultă ă ij- ij petru orie i j Fem pe râd pe i şi j şi oţiem: de ude deduem ă B M ( 6 vem: O O (I BdB Bd B -B-dB(I -B-dB dei I -B-dB O Rezultă I O Dă tui şi I dei B B B O surd dei Cum BdB O impliă I d O rezultă şi d 7 (i Cosiderăm oloele i < <i k { } le mtriei I Oservăm ă sigurul mior de ordi k eul este formt di liiile i < <i k dei petru orire k ditre oloe vem u sigur k mior eul Rezultă ă umărul miorilor euli de ordi k este C şi ă sum lor este - (ii Fie k { } fit şi oloele i < <i k { } Dă toţi miorii de ordi k re oţi este oloe r fi uli tui orie mior de ordi k re oţie este oloe r fi ul log orie mior de ordi k re oţie este oloe r fi ul şi î fil det( fls Dei eistă u mior de ordi k u elemete di 6

66 este oloe re este eul Rezultă ă vem el puţi k C miori de k ordi k euli (putem lege C sisteme de k oloe di şi tui umărul totl este el puţi - 8 Fie P M (C o mtrie iversilă stfel îât P PB tui: P (z kj kj (u kj iv kj kj UiV ude U V M (R Di relţi (UiV (UiVB seprâd prte relă şi prte imgiră rezultă ă U UB şi V VB Fie poliomul u oefiieţi reli f( det(uv Deoree f(i det(p rezultă ă f este eul şi dei eistă α R u propriette ă f(α tui det(uαv diă UαV este o mtrie iversilă î M (R Dr (UαV UαV UBαVB (UαVB dei şi B sut semee şi î M (R 9 Iversilitte mtriei BI este ehivletă u fptul ă sigur soluţie sistemului liir omoge (BI este soluţi lă (di C Presupuâd ă v este o soluţie vem (folosid fptul ă B B şi iduţi mtemtiă B k v (- k (I k v stfel v B 998 X (I 998 v Lemă Poliomele P(X (X şi Q(X X sut prime ître ele Demostrţie Fie z o rădăiă omuă tui z şi z Pri urmre şi z sut vârfurile uui triughi ehilterl Rezultă de ii ă rg(z {-π/ π/} π π π π Dei z os i si su z os i si Î mele zuri otrdiţie 997 z Coform lemei eistă două poliome R S C[X] u propriette ă R [(X 998 -]S [X 997 -] 66

67 tui R([(I 998 -I ]S([ 997 -I ] I î M (C pliâd l ei doi memri pe v oţiem î stâg şi î drept v Dei v 6 (i Evidet (ii Dă V este u K-spţiu vetoril de dimesiue tui V p Iterpretâd elemetele lui GL (K drept mulţime pliţiilor liire iversile pe V K se oservă imedit ă GL (K este egl u umărul sistemelor ordote (e e de elemete le lui V e ostituie ze le lui V peste K Îsă petru lege o ză lui V peste K putem lege mi îtâi pe e fiid orie elemet eul l lui V (vem p - posiilităţi poi pe e fiid orie elemet l lui V e u este de form e u K (vem p -p posiilităţi; poi pe e fiid orie elemet di V e u este de form e e u K (vem p -p posiilităţi et Dei GL (K (p -(p -p (p -p - (iii Cum det(u det(v deduem ă U V SL (Z Pri lul diret se verifiă eglităţile: U - ; V - ; U k k ; V k petru orie k Z preum k şi eglitte: ( U - V U - V Fie um M SL (Z u d- d Vom demostr pri iduţie mtemtiă supr lui ă M pote fi srisă su form erută de euţ Dă tui d dei d su d - stfel ă M U respetiv M U V U - V U - (ţiem ot de ( 67

68 Presupuem um ă şi fie q r R stfel îât qr u r< Deoree M V U -q- r ( q d M r qd t tm Coform ipotezei de iduţie putem srie: M T Tm u T i {U V} t i Z im de ude MU q V - M U q V - t tm T T m (iv Cum det(w - deduem ă W GL (Z Fie um M GL (Z u det(m su Dă det(m- um şi det(w- deduem ă det(wm(-(- dei WM SL (Z şi totul rezultă di (iii Dă det(m tui M SL (Z şi di ou se pliă (iii 6 (B dei rg((b rg((bbrg(b dei rg(b diă B este iversilă 8 Cum (B 8 vem (B -(B (B 8 Îmulţid l stâg u B şi l drept u se oţie (B -(B (B Cum B este iversilă rezultă (B -(BI Notâd u t tr(b d det(b vem (B -t(bdi Dă d tui d t şi r rezult B I de ude t (B d d BB I B B t t ee e se oservă ă u re lo Dei d 68

69 69 6 vem: r r r r r r r r r D ( ( ( ( ( ( r r r r r r r r r! ( r r r r r r r r r r r r! ( (dezvoltâd pe D după ultim oloă 6 Presupuem pri surd ă pqi O tui di idetitte pqi I q p I p rezultă ă I q p I p pliâd determitul î mii memri

70 p p q oţiem det I Memrul stâg l eglităţii este pozitiv ir memrul drept l eglităţii este strit egtiv deoree p -q < şi este u umăr turl impr dei m oţiut o otrdiţie Rezultă dei ă pqi O 6 Se oţie B-I şi odiţi α se pote srie stfel: (B-I α(b-i su B C B ( I αb αi B( B su B C B ( B α B αi ( I De ii putem srie C B ( I αi I (( α de ude ( B ( B CB ( I αi I ( α m ţiut ot ă α ± şi B I I B Di relţi ( rezultă ă mtrie B re iversă l drept şi dtorită fptului ă B omută u orie putere s rezultă ă estă iversă l drept este iversă şi l stâg Dei mtrie B este iversilă 6 Notăm zk os k i si k k { } zk Să oservăm ă kp şi k z p z z z os( i si( i z z z z z z z z z tui det( z z z z z z z z z 7

71 7 z z z V z z z z z z ude V este determitul Vdermode de ordiul (s-u dt ftori omui z z z pe liii şi z z z pe oloe vem şdr: < < < p k p k p k p k p k k p z z i z z z z z z z ( ( ( det( şi < < p k k p p k k p z z z z ( det( < p k z k z p ( ( < p k p k z z ( ( ( tui det( R det( det( ( ( i Este eesr petru est - să fie pr impr Î plus este şi sufiiet: k ( ( ] [( ( ( k k k k k k k i ee e îheie soluţi 66 Presupuem ă det(b şi vom demostr ă det( B orire r fi N * (elltă impliţie fiid evidetă Cosiderăm două zuri după um este pr su este impr pr diă p p N vem: p B p ( p (B p ( p ib p ( p -ib p ( p ib p ( p p ib şi treâd l determiţi rezultă: det( p B p det( p ib p det( p p ib det( p ib p impr diă p p N Să otăm u - p rădăiile omplee le euţiei iome ( p Ţiâd

72 7 sem de fptul ă mtriele şi B omută preum şi de relţiile lui Viète petru euţi ( putem srie: < p j p p p k j k j p p j j p j B B B B ( p B p Deoree - ir rădăiile p sut două âte două ojugte putem srie idetitte oţiută su form: ( p j p p j j B B B B ( ( ( Deoree şi B u elemete rele vem petru fiere j { p}: ( det( B B j j det( det( B B j j det ( det( B B j j det( det( det( B B B j j j ude m ott u X M k (C mtrie oţiută di X M k (C îlouid elemetele estei u ojugtele lor Deoree şi det(b treâd î ( l determiţi rezultă p j p p j j B B B B det( ( det(( det( 67 Dă tui se verifiă uşor ă petru orie mtrie M (C vem ( * * Petru deoseim zurile: i rg( Notăm ddet( Î est z * d - det( * d det( - d - ( * * d - ( * - d - d - d - şi tui ( * * d - d - d este rădăiă de ordiul - uităţii; ii rg( - Î est z presupuâd rezultă ă eistă i j { } î ij (de fpt eistă - semee elemete şi fiăm uul ditre ele Îlouim elemetul ij fit terior u ij t şi stfel rezultă o ouă mtrie ottă (t Î est mod oţiem ă det(t este o fuţie poliomilă de grdul îtâi î t şi det(

73 Îtr-devăr dezvoltâd det(t după lii i vem: det ( t i Γi ( ij t Γij iγi det ( tγij tγij Proedâd î zul i vem * (t det(t((t - petru t şi ( * (t * (det(t - (t Elemetele lui * (t sut fuţii otiue î t de grd el mult uu dei elemetele lui ( * (t * sut poliome de grd el mult - î t tui âd t rezultă ă elemetele lui ( * (t * tid ătre elemetele lui ( * ( * este fiid ule Dei ( * * Cotrdiţie şi pri urmre î est z iii rg( < - Î est z * ( * * şi dei ( * * tui: 68 Dă B M (C sut simetrie (diă t şi B B t i Dă B este simetriă vem ă (B t B B t t B B B ii Dă B B tui (B t B t t B B 69 Pri lul diret 7 Să presupuem ă rg( Dă rg ( vem ij orire r fi (i j { m} { } dei putem lu m Dă rg ( eistă u elemet eul kp ude (k p { m} { } este fită ir toţi miorii de ordiul doi i mtriei dte sut uli Deoree kp R * putem fi k R * p R * stfel îât kp k p Petru fiere i { m} vom ot şi petru fiere j { } vom ot j kj k i ip p Rezultă ip i p i { m} respetiv kj k j j { } Fie um i { m}-{k} j { }\{p} Sriid ă miorul de ordi doi oţiut pri iterseţi liiilor k şi i u oloele p şi j este ul rezultă kp ij ip kj estă eglitte se srie ehivlet k p ij i p k j şi împărţid pri k p R * oţiem ij i j 7

74 m demostrt dei ă ij i j orire r fi (i j { m} { } Dă eistă m R şi R î ij i j orire r fi (i j { m} { } se osttă uşor ă toţi miorii de ordiul doi i mtriei dte sut uli dei rg( 7 Cum rg( vem λ rg( λ 7 rg( λ-9 Petru λ rg( ir petru 7 vem ă rg(bmi{rg( rg(b}<m stfel ă î mod eesr det(b 7

75 Spţii vetorile (i Se verifiă iomele spţiului vetoril (elemetul ul fiid (ii Fie > ( dei este eul î V Deoree petru orie V (dei > eistă α R î α α ( şi ume α log deduem ă {} este sistem de geertori Dă α tui α şi um deduem ă α diă {} este liir idepedetă peste R Dei {} este o ză ir dim RV (i (ii Se verifiă iomele spţiului vetoril Cum α eistă α - î K stfel oţiem α - (αα - (α - α Dă K şi α k tui î mod evidet α K şi stfel (K devie k - spţiu vetoril îmulţire de pe K juâd rolul îmulţirii u slri Deoree de eemplu (- rezultă ă vetorii { } sut R - liir depedeţi Fie Q o omiţie liiră ulă elemetelor { } Dă uul di elemetele este zero tui oligtoriu şi elellte sut zero Presupuem ă u sut tote ule Îmulţid relţi de mi sus u şi elimiâd pe ître ele două relţii oţiem : ( ( şi deoree Q oţiem sistemul: Îmulţid prim euţie u şi dou u şi duâdu-le oţiem: ee e rtă ă este u umăr rţiol otrdiţie de ude Deduem imedit şi ă diă sistemul { } este Q-liir idepedet 7

Sisteme de ecuatii liniare

Sisteme de ecuatii liniare Sisteme e eutii liire Sisteme e ou eutii u ou euosute Def.U sistem e ou eutii u ou euosute re form ( S : ue,,, se umes oefiietii euosutelor, ir, termeii lieri. Def.Se umeste solutie sistemului orie ulu

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Matematica Semestrul 1

ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Matematica Semestrul 1 ILEA MIHAIL-OVIDIU NOTE DE CURS Mtemti Semestrul .SPAŢII VECTORIALE Noţiue de spţiu vetoril ostituie oietul de studiu l lgerei liire şi repreită u ditre ele mi importte struturi lgerie utilită î diferite

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

Laura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară

Laura Radu. Minime şi maxime în matematica elementară Lur Rdu Miime şi mime î mtemti elemetră Ploieşti MINIME ŞI MAXIME ÎN MATEMATICA ELEMENTARĂ (EDITIE ONLINE, FORMAT PDF, Autor: LAURA RADU ISBN 978-97--5- Site we: wwwmteiforo Tote drepturile preetei ediţii

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte

Διαβάστε περισσότερα

Integrale generalizate (improprii)

Integrale generalizate (improprii) Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA î ul uiversitr 9 PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii lor

Διαβάστε περισσότερα

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ petru emeul de bcluret şi dmitere î îvăţămâtul superior l UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii

Διαβάστε περισσότερα

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi. Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ.

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI 122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ DUMITRU BUŞNEAG FLORENTINA CHIRTEŞ DANA PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Editur UNIVERSITARIA

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre

Διαβάστε περισσότερα

2) Numim matrice elementara o matrice:

2) Numim matrice elementara o matrice: I TRANSFORMARI ELEMENTARE ) Cre di urmtorele opertii efectute supr uei mtrice este trsformre elemetr: ) dure uei liii l o colo; b) imultire uei liii cu sclrul α = c) schimbre dou liii itre ele; d) dure

Διαβάστε περισσότερα

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem

Διαβάστε περισσότερα

4. Integrale improprii cu parametru real

4. Integrale improprii cu parametru real 4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

OperaŃii cu numere naturale

OperaŃii cu numere naturale MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,

Διαβάστε περισσότερα

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

2AM = AI + AJ EF. Aplicând lema de mai sus în triunghiurile ABD şi ACD avem

2AM = AI + AJ EF. Aplicând lema de mai sus în triunghiurile ABD şi ACD avem Conursul Gzet Mtemtiă și ViitoriOlimpii.ro Prolem 1. Fie D un punt moil pe ltur (BC) triunghiului ABC. În triunghiurile ABD şi ACD se însriu erurile C 1, respetiv C. Tngent omună exterioră (lt deât BC)

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x

Διαβάστε περισσότερα

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul Zhri Virgil-Mihil Mic memortor mtemtic UPRINS ALGEBRÃ. 5 I. Elemete de logicã mtemticã 5 I.. Noţiue de propoziţie 5 I.. Opertori logici.. 5 I.. Epresii î clculul propoziţiilor 7 I.4. Noţiue de predict

Διαβάστε περισσότερα

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Inegalitati. I. Monotonia functiilor Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite

Διαβάστε περισσότερα

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger) CLASA XII- ALGEBRĂ Ordiul uui elemet l uui grup D Heuerger Teoremele lui Lgrge şi Cuchy petru grupuri iite D Heuerger 3 Aplicţii le teoremei lui Lgrge î proleme de teori umerelor V Pop 3 Noţiui şi rezultte

Διαβάστε περισσότερα

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen. Uiversitate Spiru Haret Facultatea de Matematica-Iformatica Algebră 1 Discipliă obligatorie; Aul I, Sem 1, ore săptămâal, îvăţămât de zi: curs, semiar, total ore semestru 56; 6 credite; exame I CONŢINUTUL

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele: ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute

Διαβάστε περισσότερα

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 7 CONICE SI CUADRICE

CAPITOLUL 7 CONICE SI CUADRICE Conie şi udrie CAPITOLUL 7 CONICE SI CUADRICE Definiţie Mulţime H {(,,, n ) R n n n j i, ij, b i, R, ij ji, n n j i ij ij n i b i i } se numeşte ij hiperudriă (su hipersuprfţă) în R n. În zul n hiperudri

Διαβάστε περισσότερα

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0 ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1

Varianta 1 Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

EXAMENE ŞI CONCURSURI

EXAMENE ŞI CONCURSURI 8 Examee şi Cocursuri EXAMENE ŞI CONCURSURI A IV-A EDIŢIE A CONCURSULUI FACULTĂŢII DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ A UNIVERSITĂŢII,,OVIDIUS DIN CONSTANŢA prezetare de Laureţiu Hometcovshi ) şi Diaa Savi )

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Adrian Stan Editura Rafet 2007 Dreptul de copyright: Crte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului Adri St Editur Rfet 007

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

Analiza bivariata a datelor

Analiza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

4. Serii de numere reale

4. Serii de numere reale I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,

Διαβάστε περισσότερα

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul   nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri reptul de copyright: rte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului, Refereţi ştiiţifici: Profesor

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

ANTOHE FLORIN-MIHAI. Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010 ISBN

ANTOHE FLORIN-MIHAI. Editura Sfântul Ierarh Nicolae 2010 ISBN ANTOHE FLORIN-MIHAI Eitur Sfâtul Ierrh Niole 00 ISBN 978-606-89-6-7 Cuât îite Lurre ştiiţifiă e fţă oreă Ieglitte eiilor, u itre ele i iportte şi i uosute ieglităţi i tetiă. Î oţiutul lurării sut preette

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ]. Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea

Διαβάστε περισσότερα

1.3 ESTIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂSURĂRII

1.3 ESTIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂSURĂRII .3 ETIMAREA ERORILOR ŞI PRELUCRAREA REZULTATELOR MĂURĂRII.3. TIPURI DE ERORI DE MĂURĂ După rterul lor î timp: dimie; sttie. După legătur u mărime iiă: solută: X Xe ; oreţie. reltivă: ε r Xe X rporttă:

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a CLASA a V-a 1. Îtr-o familie de 4 persoae, suma vârstelor acestora este de 97 de ai. Băiatul s-a ăscut câd tatăl avea 3 de ai, iar fata s-a ăscut câd mama avea de ai şi fratele său 4 ai.puteţi găsi ce

Διαβάστε περισσότερα

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă

Διαβάστε περισσότερα

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009 Grup Fie G-evidã şi *: GxG G, (x,y) x*y, œx,y0g. Axiomele grupului: G1. (x*y)*z = x*(y*z) x,y,z G (asociativitatea); G2. e G astfel îcât x*e = e*x = x, x G (e elemet eutru); G3. x G x G astfel îcât x *x

Διαβάστε περισσότερα

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii Tem 4 Primitiv şi itegrl Riem. Alicţii. Modulul 4. - Primitiv. Alicţii Noţiue de rimitivă s- degjt di licţiile mtemticii î situţii cocrete, cre costă î determire modelului mtemtic l uui roces tuci câd

Διαβάστε περισσότερα

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior 4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017 Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE

MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. 1. Precizari si recomandari privind desfasurarea activitatilor la disciplina MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE. Precizri si recomdri privid desfsurre ctivittilor l discipli MATEMATICI APLICATE IN ECONOMIE Tip curs obligtoriu Mulul de curs recomdt R. Trdfir I. Dud A. Bciu R. Io Mtemtici

Διαβάστε περισσότερα

REVISTÃ NATIONALÃ DE CULTURÃ MATEMATICÃ ; PUBLICAÞIE SEMESTRIALÃ, AN V, NR IX, 2012

REVISTÃ NATIONALÃ DE CULTURÃ MATEMATICÃ ; PUBLICAÞIE SEMESTRIALÃ, AN V, NR IX, 2012 REVISTÃ NATIONALÃ DE CULTURÃ MATEMATICÃ ; PUBLICAÞIE SEMESTRIALÃ, AN V, NR IX, ISSN 7-66 ISSN-L 7-66 Revistă ţiolă e ultură mtemtiă, puliţie semestrilă, A V, Nr IX, APRILIE, BUZĂU COLECTIVUL DE REDACTIE

Διαβάστε περισσότερα

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

REZIDUURI ŞI APLICAŢII Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Exerciţii de Analiză Matematică

Exerciţii de Analiză Matematică Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE

UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ MATEMATICI SUPERIOARE UNIVERSITATEA ŞTEFAN CEL MARE FACULTATEA DE SILVICULTURĂ DEPARTAMENTUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ MATEMATICI SUPERIOARE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL LA DISTANŢĂ - Ediţie reviuită - Lector Agel Picu Editur Uiversităţii

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE ALGEBRA

CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE ALGEBRA CAPITOLUL. ELEMENTE DE ALGEBRA. Mulţimi Definiţi.. (Cntor) Prin mulţime se înţelege un nsmlu de oiecte ine determinte şi distincte, cre formeză o entitte. Oiectele cre formeză o mulţime se numesc elementele

Διαβάστε περισσότερα

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit

Διαβάστε περισσότερα

TITULARIZARE 2002 Varianta 1

TITULARIZARE 2002 Varianta 1 TITULARIZARE 2002 Vrint 1 A. Omotetii plne: definiţie, oricre două triunghiuri omotetice sunt semene, mulţime omotetiilor de celşi centru formeză un grup belin izomorf cu grupul multiplictiv l numerelor

Διαβάστε περισσότερα

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela

MATEMATICĂ. - frecvenţă redusă - clasa a IX a. Prof. Baran Mihaela Gabriela MATEMATICĂ clasa a IX a - frecveţă redusă - Prof. Bara Mihaela Gariela CUPRINS. Mulţimi şi elemete de logică matematică Mulţimea umerelor reale Elemete de logică matematică Şiruri. Fuctii, ecuaţii, iecuaţii

Διαβάστε περισσότερα

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN Mirce Buzilă Şiruri recurete Editur eutrio 9 9 Editur eutrio Titlul: Şiruri recurete utor: Mirce Buzilă SB 978-97-896-7-9 Descriere CP Bibliotecii ţiole Roâiei BUZLĂ MRCE Şiruri recurete / Mirce Buzilă.

Διαβάστε περισσότερα

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII 7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate

Διαβάστε περισσότερα

CURS 11, Analiză matematică, semestrul I,

CURS 11, Analiză matematică, semestrul I, CURS, Anliză mtemtiă, semestrul I, 4 5 Integrle duble Fie R un domeniu ompt înhis şi mărginit. Să presupunem ă,,..., n este un şir finit de domenii ompte, fără punte interiore omune, stfel înât... n. Vom

Διαβάστε περισσότερα

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente LECłII DE SINTEZĂ î vederea pregătirii sesiuii iulie-august a eameului de BACALAUREAT - M petru cadidańii absolveńi ai liceelor di filiera tehologică, profil: servicii, resurse aturale şi protecńia mediului,

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Varianta 1 - rezolvari mate MT1 Variata - rezolvari mate MT Soluţii a + a + a + ; + 5 + 9 + + a + ; ; a + a ; a,, ;, y >, y + ; f :,,, f submulţimi cu trei elemete C 5 m + + m 6 cos ; m ± 6+ cos cos a Calcul direct b Se demostrează pri

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert

Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii normate. Spaţii Hilbert Metode de Optimizare Noţiui recapitulative de Aaliză Matematică şi Algebră Liiară Spaţii topologice. Spaţii metrice. Spaţii ormate. Spaţii Hilbert Reamitim o serie de defiiţii şi teoreme legate de spaţiile

Διαβάστε περισσότερα

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ

COMPLEMENTE de ALGEBRĂ Dumtru Buşeg D Pu COMPLEMENTE de LGEBRĂ 6 Preţă estă rte, struurtă e tole, urde umte hestu de lgeră, re, deş u se roudeă suet de mult î drul lor de leţă de l ultăţle de mtemtă ş u um!, sut totuş orte mortte

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα