Cpiolul 17 Amblri cu rângere proprie T.17.1. Ce un mblrile rbore-buuc prin rângere proprie? T.17.. Indici câev exemple de uilizre mblrilor cu rângere proprie (prin prere). T.17.3. Ce vnje prezin mblrile prin prere? T.17.4. Ce dezvnje prezin mblrile cu rângere proprie? T.17.5. Pe bz figurii 17.5 în cre ee reprezen o mblre pre exprimi rângere elic im S. T.17.6. Ce un mblrile free pre deoebire de cele pree? T.17.7. Deerre preiunii ime penru mblrile rbore-buuc prin prere e fce luând în coniderre unele dinre urmorele oliciri: ) momenul de oriune; b) for xil; c) for rdil; d) momenul de oriune i for xil; e) momenul de încovoiere i for rdil; f) momenul de oriune i for rdil. T.17.8. În czul în cre o mblre pre (fre) rebuie rnmi o for xil F, cre ee reli corec penru deerre preiunii ime (σ ) dinre uprfeele conjuge? ) F = πσ d l; b) F = µπσ dl; c) F = πσ dl; d) F = µσ dl. Cu d - no dimerul nol l mblrii, cu l - lungime ceei ir cu µ - coeficienul de frecre. T.17.9. Din ce relie e deduce preiune im (σ ) penru o mblre pre (fre) rbore-buuc, cpbil prei un momen de oriune M? ) M = 1 dl µπ σ ; b) M d l = µπ σ ; c) M = 1 µπd lσ ; d) M = µ d lσ Semnificiile penru noiile d, l i µ un cele din T.17.8.. 77
Fig. 17.5 Fig. 17.1 78
Fig. 17.13 Fig. 17.19 79
T.17.10. Din ce relie e deduce preiune im (σ ) penru o mblre pre (fre) rbore-buuc, cpbil prei imuln o for xil F i un momen de oriune M? 80 M F + µ d ) σ = µπdl ; b) σ = M F + d M M F + F + d c) σ = d ; d) σ µπdl =. µπdl Noiile d, l i µ un cele prezene în T.17.8. T.17.11.Cre un coreciile duge rângerilor eoreice (im i mxim), penru bilire rângerilor ole (corece) l o mblre pre? T.17.1. Figur 17.1 e refer l re de eniuni cre pre înr-o mblre pre. Ce reprezin eniunile noe cu, b i c? T*.17.13. În figur 17.13 ee prezen o mblre rbore-buuc reliz prin rângere proprie. Cu 1 i u fo noe orificiile penru ducere uleiului ub preiune în vedere demonrii, i 1 i i fiind cnlele circumferenile ferene. Explici ce fenomene e perec l demonre. T*.17.14. Indici firmiile corece, din cele enumere mi jo, referiore l nur deformiilor cre pr în pieele mble prin rângere proprie (prere): ) deformiile un dor plice; b) deformiile repec lege lui Hooke; c) deformiile un excluiv elice; d) deformiile un elo-plice; e) dori fpului c pie cuprinzore (buucul) ee olici l înindere ir pie cuprin (rborele) ee comprim, deformi ol ee nul. T*.17.15. Prin ce mijloce poe fi uur operiune de monre rborelui în buuc, prin pre xil? ) prin eire cpului de rbore; b) prin ungere uprfeelor rborelui i buucului; c) prin eire u rcordre muchiei lezjului buucului; d) prin recificre uprfeelor rborelui i lezjului. T*.17.16. Prin ce mijloce po fi înclzie pieelede ip buuc, penru dilre, în vedere relizrii unei mblri free? ) prin înclzire cu flcr; b) prin înclzire în bie de ulei; c) prin înclzire în cupor; d) prin înclzire în bi de ruri opie; e) prin inducie; ;
f) cu ulrunee. T*.17.17. L ce emperur mxim poe fi înclzi o pie din oel (buuc), penru dilre, în vedere relizrii unei mblri free? ) 50 o C; b) 300 o C; c) 600 o C; d) 800 o C. T*.17.18. Ce juj rebuie precri penru o mblre pre rbore-buuc? ) cu joc; b) inermedir; c) cu rângere. T*.17.19. În figur 17.19 ee reprezen o mblre rbore-buuc obinu prin rângere proprie. L monj, pe uprfeele de conc, e produce preiune de conc p - uniform diribui. În czul priiei unui momen de rurnre M, diribui de preiuni devine neuniform. Preupunând cunocue dimeniunile d i l, precum i preiune de prerângere p 1, indici un model de clcul în vedere deerrii preiunii mxime (p+p 1 ) cre pre în explore. T*.17.0. Idenifici firmiile corece din cele prezene mi jo. Amblrile prin prere i mblrile free u urmorele vnje, compriv cu mblrile prin form (pene, cneluri ec.) : ) igur o cenrre deoebi de bun; b) prezin concenrori de eniune neemnificivi; c) un nedemonbile; d) preiu â momene de oriune câ i fore xile; e) po fi frecven demone i mone; f) po fi uilize înr-o gm lrg de emperuri; g) un uor de reliz. T*.17.1. Coniderând, repeciv b (fig. 17.5) vrii dimeniunilor efecive le rborelui, repeciv buucului, în iui unei mblri rbore-buuc prin rângere, e indice ce reprezin: S= - b? ) rângere eoreic; b) rângere eoreic im; c) rângere corec; d) rângere efeciv; e) rângere eoreic mxim; f) rângere elic eoreic. T*.17.. Srângere eoreic im penru o mblre pre (fre) e deduce din condii de prelure eforurilor (vezi 17.10). Din ce condiie e poe fl rângere eoreic mxim? T*.17.3. Cre dinre reliile de mi jo un corece, privind rângerile corece S o i S o mx, în rpor cu rângerile bilie prin legere jujului ndrdiz (S i S )? mx ) S = S i S = S ; b) S S i S S ; o o mx mx o o mx mx mx c) S S i S S ; d) S > S i S < S. o o mx o o mx 81
T*.17.4. Ce for xil ee necer penru relizre unei mblri prin prere de ip rbore-buuc penru cre fo bili o rângere mxim ndrdiz S mx, crei îi corepunde o preiune σ mx? ) F µπd lσ ; b) F = µπdlσ mx ; c) F µπd lσ mx mx ; d) F µπdlσ mx. Noiile d, l i µ un celei c în eul 17.8. T*.17.5. Pe bz noiilor din eul T.17.8. i celor pecifice mi jo e bilec reli de clcul penru emperur de monj ( m ) necer mblrii rbore-buuc, prin dilre buucului. S mx - rângere mxim jujului ndrdiz; α b - coeficienul de dilre linir merilului buucului; j m - jocul l monj; o - emperur mediului mbin. T*.17.6. Cum e modific reli bili l eul T*.17.5 dc e relizez monjul prin ubrcire rborelui? Cu α e noez coeficienul de dilre linir merilului rborelui. * * * 8
83