Construcţia recipientelor sub presiune. Elementele componente

Transcript

1 77 Conrucţi recipienelor ub preiune Elemenele componene Recipienele ub preiune un relize în generl din lmine din oţel crbon u oţel li. Un recipien ub preiune, în czul cel mi generl, (ig. 8.) ee conrui din: recipienul propriu-zi compu din: mnu, undurile (cpcele), rcordul de încărcre, rcordul de r (golire), gură de vizire, rcordul penru mnomeru, rcordul penru upp de igurnţă, rcordul penru indicorul de nivel, iemul de uţinere (uporurile) ec.; echipmenul obligoriu coniui din: upp de igurnţă, mnomerul (evenul şi ermomeru), indicorul de nivel, plc de imbru; echipmenul inerior impu de copurile ehnologice şi cre ee înâlni l recipienele (prele) cu deinţie pecilă (de ex: lerele în czul colonelor de rcţionre) şi cre nu comporă clcule mecnice deoebie; conrucţii de deervire (în generl melice) penru crere condiţiilor opime de explore şi înreţinere recipienului compue din podeţe, cări, dipoziive de ridicre ec. Mnu cilindrică recipienelor ee reliză, în generl, din virole ude cp l cp. Virolele un relize prin vălţuire, dinr-un număr minim de ble, lăţimile blelor rebuind ă corepundă lăţimilor ndrdize de blă (cu excepţi virolei de închidere). Fundurile recipienelor un execue, în generl, prin mbuire (prere) l cld, ele puând ve divere orme geomerice, conecţione dinr-o ingură bucă de blă (unci când dimerul deăşur l ceui e încdreză în lăţime de blă ndrdiză), u din două u mi mule bucăţi. Fig. 8. Recipien ub preiune orizonl: mnu; undurile; 3 rcordul de încărcre; 4 rcordul de r (golire); 5 gur de vizire; 6 rcordul penru mnomeru (ermomeru); 7 rcordul penru upp de igurnţă; 8 rcordurile penru indicorul de nivel; 9 iemul de uţinere (uporurile); 0 upp de igurnţă; mnomerul; indicorul de nivel; 3 plc de imbru. L dimere mri de unduri e recurge l conecţionre ceor din egmenţi şi o cloă erică (rozeă cenrlă), ig. 8..

2 78 Fig. 8. Fund emieric execu din mi mule bucăţi Având în vedere proilul geomeric l upreţei medine, undurile şi cpcele prelor de ip recipien un de urmăorele ipuri: emierice, ig. 8.; elipoidle (u elipice), ig. 8.3; erice cu rcordre oroidlă (oroeric), ig. 8.4; erice ără rcordre, ig. 8.5; plne, ig. 8.6 şi 8.7; conice, ig Fig. 8.3 Fundul elipoidl (elipic) Fig. 8.4 Fundul eric cu rcordre oroidlă (oroeric)

3 79 Fig. 8.5 Fundurile erice ără rcordre:, b ud; c,d prevăzu cu lnşe; corpul recipienului; undul eric ără rcordre; 3 inel de rigidizre; 4 lnşă. Fig. 8.6 Fundurile plne ude ără rcordre: penru dimere de mm; b penru dimere de mm Fig. 8.7 Fundurile plne cu rcordre: cu porţiune cilindrică de groime eglă cu groime corpului; b cu recere coninuă de l groime corpului l groime undului.

4 80 Fig. 8.8 Fundurile conice:, b, c nercorde; d rcorde imple; e rcorde combin; ronconice; g biorice Fundurile emierice: orm emierică igură o re de eniuni minimă, în condiţiile preiunii ineriore, prin clcul rezulând groimi de rezienţă mi mici decâ penru învelişul cilindric, neceiând pţii de monre mi mri decâ le orme conruciv geomerice. Fundurile elipoidle (elipice) un recomnde i uilize l preiuni mri şi dimere D i < 4000 mm (D i dimerul inerior l recipienului). Acee unduri un crcerize prin coeicienul de elipicie, k e = D i /H. De vlorile ceui coeicien depinde inenie eniunilor dezvole, c şi modul de reprizre l lor. Fundurile erice cu rcordre oroidlă (oroerice), cunocue şi ub denumire în mâner de co, un relize dinr-o cloă erică de rză R, rcordă l o porţiune cilindrică de cpă prin inermediul unei zone oroidle de rză r (ig. 8.4). Fundurile erice ără rcordre un conruie în două vrine, şi nume: ie penru închidere unui recipien cilindric l cre e udeză (ig. 8.5 şi b), ie cu rol de cpc demonbil, cz în cre ee prevăzu cu lnşe de legăură (ig. 8.5 c şi d). Deorece recere de l corpul prului l undul eric nercord ee un puernic concenror de eniuni de încovoiere, zon de îmbinre undului cu corpul e înăreşe prin inermediul unor inele de conolidre rigidizre (ig. 8.5 b). L recipienele cre lucreză l preiuni ub 0,7 br şi emperuri mi mici de 00 0 C, cee ipuri de unduri şi cpce un preere celor plne. Fundurile (cpcele) plne un preere penru recipienele cre uncţioneză l preiuni şi dimere mici, deorece un ieine şi uşor de reliz. Penru dimere de mm un uilize undurile plne ără rcordre (ig. 8.6 ), ir penru dimere de mm un recomnde undurile plne ără rcordre (ig. 8.6 b). Fundurile plne po i relize şi cu rcordre de ipul nedemonbil (ig. 8.7), ele igurând condiţii mi bune de lucru penru cordonul de udură, ţă de cele nercorde ude. Fundurile conice un uilize l recipienele vericle penru c curgere ă e că în condiţii linişie, ără gire, cee ce coniuie o neceie, de exemplu, în czul decnării,

5 8 când dinr-un pr rebuie ă e elimine merile pulverulene u lichide cu un mre conţinu de ubnţe olide. Din punc de vedere conruciv e deoebec: unduri conice nercorde (ără bercluire), uilize l preiuni mici, în generl ub 0, MP (ig. 8.8, b, c); unduri conice rcorde (bercluie u cu zonă oroidlă), cre po i: - imple (ig. 8.8 d); - combine (ig. 8.8 e). unduri cu zone ronconice (ig. 8.8 ) u biorice (ig. 8.8 g), uilize în czul prelor de ip colonă cu zone de dimere dierie (de exemplu colonele de diilre în vid), în rononele de reducere dimerului. Fundurile conice de dimere mici e conruiec dinr-o ingură bucă, prin vălţuire conică (undurile conice nercorde şi zon conică celor rcorde) şi udură pe generore. Fundurile conice de dimere mri e conruiec din egmenţi (mi le zon oroidlă). 8.. Clculul de dimenionre şi veriicre penru mnlele cilindrice upue l preiune inerioră uniormă. Soliciările recipienelor ub preiune L clculul de dimenionre şi veriicre elemenelor componene recipienelor ub preiune e iu în coniderre urmăorele oliciări: oliciări dore preiunii, cre po i: - inerioră, mnomerică u hidroică; - exerioră propriu-ziă (l prele cu mn dublă) u doriă vcuumului din inerior (de exemplu l colonele de diilţie în vid). oliciări pecile provenie din: - rcini mice (mediu ehnologic şi greue proprie); - rcini ccidenle, în generl rcini climice cum r i oliciările eoliene (imporne l recipienele cre oeră o uprţă rnverlă mre cţiunii vânului, cum r i colonele); - rcini exrordinre, în generl eimice, l recipienele înle şi zvele (de exemplu l colone). oliciări divere cum r i: - oliciări locle dore rezemării pe uporuri u împingerii xile din conducele clde de inerconecre le recipienelor; - oliciări dinmice de rezonnţă; - oliciări provenie din explozii, deonţii ec; - oliciări doriă împingerii pămânului l recipienele îngrope. L proiecre unui recipien ub preiune rebuie nliz cre olicire ee predominnă şi evenul ăcuă o înumre eecelor oliciărilor. De exemplu, în czul unui recipien cilindric orizonl u eric de preiune mre, predominnă ee olicire din preiune inerioră, ir în czul prelor de ip colonă, predominne un oliciările mice, eoliene şi evenul eimice, cre rebuiec înume. În cdrul cpiolului de ţă e conideră, în generl, numi oliciările din preiune inerioră.

6 8 Noţiune de membrnă şi eori de membrnă Membrnele un corpuri delimie de două upreţe ore propie, deci de groime ore mică. Membrnele un, deci, învelişuri cu pereţi ubţiri. Cliicre membrnelor e poe ce după urmăorele crierii: după nur lor: - nurle, cu groime în generl neuniormă (de exemplu coj unui pepene, coj de ou ec.); - ehnice, cu groime connă u vribilă după numie legi. după ip: - închie (exemplul l recipiene); - dechie ce e po obţine prin ecţionre oricărei membrne închie. după ormă: - imerice, în generl cu imerie xilă u de revoluţie (mjorie membrnelor ehnice); - imerice. Elemenele crceriice le membrnelor un: uprţ medină, cre reprezină locul geomeric l puncelor echidine ţă de cele două upreţe (exerioră şi inerioră); groime membrnei, cre reprezină dinţ pe normlă dinre uprţ inerioră şi ce exerioră; rzele principle de curbură le upreţei medine cre u vlori exreme. Mjorie membrnelor ehnice prezină imerie, în generl, de revoluţie. Din punc de vedere l rezienţei, membrnele u proprieăţi ore bune; ele un cpbile ă prei numi eniuni normle şi eoreic nu po prelu deloc eniuni de încovoiere (din cuz groimii ore mici). Ace ee modul cel mi implu de r problem învelişurilor ehnice de revoluţie (roţie), c pe nişe membrne, olicie numi l rcţiune u, cum e mi pune, în eori de membrnă u eori ără momene. Ecuţiile învelişurilor de revoluţie (roţie) cu pereţi ubţiri încărce imeric în eori de membrnă Coniderând un înveliş de revoluţie (ig. 8.9, ), cărui geomerie ee deiniă de: groime de rezienţă învelişului; 00 x învelişului; curbele meridin un deinie de inerecţiile învelişului cu plne ce conţin x 00 ; curbele prlel un deinie de inerecţi învelişului cu plne normle l x 00 ; 0 cenrul de curbură l unui meridin în puncul P;

7 83 0 cenrul de curbură l unui prlel în puncul P; R prim rză principlă de curbură în P; R dou rză principlă de curbură în P Se deşeză un elemen de înveliş prin două plne prlele şi două plne meridine (ig. 8.9,b). Pe upreţele de ecţionre le elemenului de înveliş deş, e inroduc orţele de legăură cre un normle pe upreţele repecive. Se noeză eniunile principle: σ x eniune orienă după meridin; σ θ - eniune orienă după prlel. Forţ din preiune cţioneză după norml din cenrul elemenului. Ecuţi de echilibru (ecuţi de proiecţie) după norml din cenrul elemenului ee: dθ dx σ θ Rdxin + σ xrdθ in = prr dxdθ (8.) dx dx Înrucâ unghiurile dx şi dθ un ore mici, e po proxim: in şi dθ dθ in. Împărţind ecuţi (8.) cu R R dxdθ, e obţine ecuţi: σ x σ p + θ = (8.3) R R cre reprezină ecuţi lui Lplce, undmenlă în clculul recipienelor cu pereţi ubţiri. Clculul de dimenionre şi veriicre penru mnle cilindrice De Penru recipienele cu peree ubţire,, clculul de dimenionre penru Di mnu cilindrică e ce pe bz eoriei de membrnă coniderându-e mnu c iind un înveliş de roţie, vând proilul deermin de o curbă meridină, ecţiunile rnverle pe x longiudinlă iind cercuri.

8 84 Fig. 8.9 Schemele de clcul penru bilire ecuţiei de echilibru: - mărimile geomerice principle le upreţei medine; b elemenul de rucură; c chemă de clcul Fig. 8.0 Schem de clcul mnlelor cilindrice Coniderând un elemen din mnu recipienului (ig. 8.0), epr l o dinţă deul de mre de iemul de rezemre u de îmbinre und-mn, plicând ecuţi lui Lplce (8.3), în cre: σ x eniune orienă după direcţi meridionlă, în N/m ; σ θ - eniune orienă după prlel (direcţi inelră u ngenţilă), în N/m ; R rz de curbură penru meridin, în m; R rz de curbură penru prlel, în m; p preiune inerioră, în N/m ; groime de rezienţă pereelui recipienului, în m. Mnu cilindrică ee crceriză prin cee că re rz de curbură penru meridin ininiă, ir ce penru prlel (circumerenţilă) connă şi eglă cu rz medie mnlei.

9 85 R ) R = D m = Rm b) (8.4) unde: D m dimerul mediu l învelişului, în m. Mnu recipienului e lă în re plnă de eniuni, σ x şi σ θ iind eniunile principle. A rei eniune principlă, pe direcţi normlei, ee σ R = -p l uprţ inerioră şi σ R = 0, l ce exerioră. Înrucâ recipienele ub preiune cu pereţi ubţiri e conruiec penru preiuni reliv mici (mxim câţiv MN/m ), σ R e neglijeză. Ţinând em de relţiile (8.4), din relţi (8.3), rezulă: p Dm σ θ = (8.5) Scriind ecuţi de proiecţii pe x recipienului (ig. 8.) e obţine: Fig. 8. Schem de clcul penru deerminre eniunii după direcţi meridionlă π Fx = Dm p = σ xπdm (8.6) 4 pd σ m x = (8.7) 4 Aplicând eori III- de rezienţă (eori eniunilor ngenţile mxime), rezulă: σ ech = σ mx σ min u ( σ ) (8.8) Deorece: σ mx = σ θ ) şi (8.9) σ min = σ R = -p 0 b) Penru mnlele relize prin udură, condiţi de rezienţă v i: pdm σ θ = ϕ u ( ϕσ ) (8.0) în cre: ϕ - coeicienul de rezienţă l îmbinării ude;

10 86 u σ - eniune dmiibilă merilului de conrucţie, clculă penru emperur de clcul. Din relţi (8.0), groime de rezienţă mnlei cilindrice ee: pdm = (8.) ϕ Dcă e i în coniderţie proceul de coroziune şi procedeul de bricţie l virolelor mnlei, relţi de clcul groimii de proiecre mnlei v i: pdm p = + c + c (8.) ϕ unde: c doul penru pierderi de groime, dore coroziunii şi eroziunii, în m, exprim prin exprei: c = w c τ S (8.3) w c viez de coroziune, în m/n, deermină în uncţie de grup de rezienţă l coroziune din cre ce pre merilul de conrucţie; c doul de rounjire, cărui vlore ee eglă u mi mre decâ olernţ în minu l groime blelor, în m. Penru rece de l relţi (8.), cre cuprinde dimerul mediu l mnlei (D m ), l relţii ce cuprind dimerul inerior (D i ) u dimerul exerior (D e ) l mnlei cilindrice, e ţine em că: D i = D m ) (8.4) D e = D m + b) ir expreiile groimii de proiecre în uncţie de D i şi D e vor i (după eori III- de rezienţă): pdi p = + c + c ) ϕ p (8.5 pde p = + c + c b) ϕ + p Veriicre mnlei recipienului l preiune de probă hidrulică e ce cu relţi: p ph ( Di + p c c ) σ e = ϕ (8.6) ϕ c c ( ) Clculul undurilor emierice p Deorece învelişul eric ee crceriz prin ş-numi imerie erică, rezulă că: D R = pdm x = σ θ = m x = R θ = Rm ) σ b) 4 (8.7 Aplicând eori III- de rezienţă şi coniderând că undul ee ud, groime de rezienţă undului emieric v i:

11 87 pd = (8.8) 4ϕ m unde: D m dimerul mediu, în m; p preiune de clcul recipienului, în N/m ; ϕ - coeicienul de rezienţă l îmbinării ude; u σ - eniune dmiibilă merilului de conrucţie deermină penru emperur de clcul, în N/m. Penru rece de l relţi (8.8), cre cuprinde dimerul mediu l undului (D m ), l relţii ce cuprind dimerul inerior (D i ) u dimerul exerior (D e ) l undului emieric, e ţine em că: D i = D ) D e = Dm + b) ir expreiile groimii de rezienţă undului emieric vor i: p Di = ) 4ϕ p p De = b) 4ϕ + p Groime de proiecre undului emieric v i: p pdi = + c + c ) 4 ϕ p m p e + c p pd = c b) ϕ Preiune mximă de lucru undului emieric e deermină cu relţi: p 4 ( c ) pmx = ϕ (8.) p D + c i (8.0) (8.9) (8.) Clculul undurilor elipoidle (elipice) Form (emi)elipoidlă ee crceriză prin rporul emixelor D i /H, (ig. 8.), numi coeicien de elipicie. k e Di H = (8.3) Vlorile coeicienului de elipicie un cuprine înre,5 3,5. În czul în cre k e =,0, re de eniuni în undul elipoidl ee proximiv eglă cu ce de l monre cilindrică. Doriă ormei geomerice, în condiţiile preiunii ineriore, undul elipoidl re endinţ de e clibr, dică de rece l orm erică, p ce ce c în clculul de rezienţă undurilor elipoidle ă e ţină em de momenele încovoieore dezvole de enomenul de clibrre.

12 88 Fig. 8. Fundul elipoidl De cee, relţiile de clcul penru undurile elipoidle e obţin din relţiile bilie l mnlele cilindrice ece de un coeicien de ormă (ν): ν = ( + k e ) (8.4) 6 Coniderând relţiile (8.5) şi ţinând em de coeicienul de ormă d de (8.4), e obţin expreiile de clcul groimii de proiecre undului de ormă elipoidlă, plicând eori III- de rezienţă: p pdi ν = + c + c ) ϕ p (8.5) p pdi ν = + c + c b) ϕ + p Preiune mximă de lucru undului elipoidl e deermină cu relţi: p ϕ ( c ) pmx = (8.6) Dν + c i Clculul undurilor erice cu rcordre oroidlă (oroeric) Dcă l undul cu proil elipic crceriic er vriţi coninu rzelor de curbură, l undul eric cu rcordre oroidlă, crceriic ee vriţi brucă curburii, el că zon oroidlă ee o zonă de concenrre eniunilor (concenrre eniunilor e enueză cu câ vlore r/r, creşe).

13 89 Fig. 8.3 Fund eric cu rcordre oroidlă (oroeric u mâner de coş) Penru clculul groimii de rezienţă e reză c un înveliş eric de rză R, corec de coeicienul de ormă k, rezulând urmăorele relţii penru clculul groimii de proiecre undului eric cu rcordre oroidlă: p pdi k = + c + c ) 4 ϕ p (8.7 p pdi k = + c + c b) 4 ϕ + p Coeicienul de ormă k e deermină uncţie de rporul H/D i, din nomogrm reprezenă în igur 8.4. Fig. 8.4 Nomogrmă penru deerminre coeicienului de ormă k Preiune mximă de lucru undului eric cu rcordre oroidlă (oroeric) e deermină cu relţi: p 4 ( c ) pmx = ϕ (8.8) p Dik + c Elemenele geomerice crceriice le undurilor erice cu rcordre oroidlă (oroerice) un:

14 90 α = β = R = 0,9D i r = (0, 0,9)R Obervţie: Fundurile de ormă elipoidle (elipice), olicie l preiune inerioră lucreză mi bine decâ cele erice cu rcordre oroidlă (oroerice) doriă vriţiei coninue rzei de curbură, eniunile de încovoiere iind mi mici Clculul recipienelor upue l preiune exerioră. Coniderţii generle. Digrm crceriică de bilie. Coniderţii generle. Digrm crceriică de bilie. Sun iuţii când o erie de pre un upue l o preiune exerioră cum r i czul colonelor de diilre ub vcuum, prele prevăzue cu mn dublă, condenorele bromerice ec. În cee czuri, eniunile cre pr în învelişurile recipienelor repecive un de compreiune şi po produce deormre ceor, dică poe pre enomenul de pierdere biliăţii. Sbilie ee propriee unui iem de -şi păr orm, poziţi u re iniţilă u de reveni l orm, poziţi u re iniţilă când ee dernj din cee. Aigurre biliăţii unei rucuri preupune limire deormţiilor ce po pre în urm condiţiilor de explore, ub o vlore dmiibilă, c şi igurre poziţiei iniţile prului (învelişului), dcă poziţi inermediră dernjeză uncţionre. Srcin (încărcre) l cre un înveliş rece din orm, poziţi u re iniţilă conidere de echilibru înr-o ormă, poziţie u re diorionă ee rcin criică. În igur 8.5 un reprezene câev orme eoreice de pierdere biliăţii. Un înveliş cilindric olici l preiune exerioră xil imerică şi uniorm repriză, p e = p ecr, îşi pierde bilie ormând un număr de ondulţii inelre (ig. 8.5,); olici de o orţă xilă F = F cr ormeză ondulţii în lungul generorei (ig. 8.5,b); olici de un momen încovoieor M i = M icr, ormeză ondulţii în lungul generorelor olicie l compreiune (ig. 8.5 c); olici cu un momen de oriune M = M cr ormeză ondulţii elicoidle. Pierdere biliăţii e poe produce şi locl (ig. 8.5 d) c urmre oliciării de compreiune. Pe bz rcinilor criice e clculeză rcinile dmiibile: pcr preiune exerioră dmiibilă p e, = ) c (8.9) Fcr orţ xilă dmiibilă F = b) c

15 9 M icr momenul încovoieor dmiibil M i, = c) c momenul de oriune dmiibil M M =, d) c Srcin eecivă p e, F, M i u M, în czul în cre iecre cţioneză ingură, rebuie ă ie inerioră rcinii dmiibile: p e p e, ) F F b) M i M i, c) M M, d) (8.30) Fig. 8.5 Forme de pierdere biliăţii învelişurilor cilindrice ( c) şi erice (d) Comporre unui înveliş din punc de vedere l biliăţii poe i urmăriă pe digrm crceriică biliăţii (ig. 8.6) cre redă dependenţ dinre rcin plică, P (cre poe i p, F, M i u M ) şi deormţi de încovoiere exprimă prin vlore deplării rdile, r. Deplările r pre cenrul de curbură (ineriorul învelişului) e conideră poziive şi negive, cele îndrepe pre exeriorul învelişului. Se preupune înâi un înveliş cilindric, cu o ormă geomerică perecă, încărc cu o rcină xil imerică şi uniorm repriză în domeniul elic şi că olicire ică ceei e ce el încâ re de eniuni corepunde riguro iuţiei ără momen. Dcă e măreşe len rcin P, e conă că până l o vlore P cr, rcinii, deormţi rdilă ee nulă, r = 0; l ingere vlorii P cr, re loc recere învelişului, prin l, din poziţi de echilibru bil în puncul A (ig. 8.6, ) înr-o nouă poziţie de echilibru bil, în puncul B, cărui îi corepunde o deplre iniă r. În coninure, prin mărire încărcării P, creşe deormţi rdilă, r, după curb BC. Curb BC exprimă dependenţ P - r în nou re de echilibru: e crcerizeză comporre pocriică rucurii. Dcă din puncul C începe decărcre învelişului, dependenţ P - r urmăreşe curb

16 9 CBD. În puncul D, corepunzăor încărcării P cr,i e produce un nou l bruc căre poziţi de echilibru iniţilă, jungându-e în puncul F. Apoi, prin micşorre în FO. coninure încărcării P, e prcurge porţiune Slul de l re de după pierdere biliăţii, l re de echilibru iniţil, re loc l un nivel energeic (corepunzăor lui P cr,i ), inerior nivelului energeic din momenul pierderii biliăţii (corepunzăor lui P cr, ). Învelişurile rele nu un perece, ele u înodeun imperecţiuni de re, ormă, poziţie, conigurţie ( r 0), deci, în momenul iniţil, re, poziţi, orm, conigurţi repecivă ceor nu mi poe i conideră ără momen. În cee czuri, o dă cu creşere lui P, creşe şi r, după curb OA. În puncul A re loc lul pre nou poziţie de echilibru, B, corepunzăore deormţiei r (ig. 8.6 ). După pierdere biliăţii, curb crceriică urmeză reul B 'C'. L decărcre, echilibrul bil corepunde curbei C ' B' D'. În puncul D re loc lul l o nouă re de echilibru, corepunzăore puncului F. Fig. 8.6 Digrmele crceriice de bilie Dcă pierdere biliăţii vu loc în domeniul elic, unci învelişul poe reveni, l decărcre, proximiv l orm iniţilă.

17 93 Aberile iniţile de l orm geomerică perecă duc în czurile rele, l cădere vlorilor lui P cr, şi P cr,i, ţă de vlorile eoreice, corepunzăore ' ' învelişului perec: P cr, Pcr, şi P cr, i Pcr, i. Curb P - r în relie e be de l orm eoreică reprezenă în igur 8.6,. În igur 8.6, b un rede câev emene orme de curbe rele. Se obervă exienţ puncului de biurcţie, A, cre epră curb de dinine pierderii biliăţii de curb cre relecă comporre de după pierdere biliăţii, A B. Vlore încărcării criice rele P cr,r ee înodeun mi mică decâ P cr,. Curb primră OA ee crceriză de deormţii reliv mici, pe când curb ecundră A B ee crceriză de deormţii mri. Dcă înine de pierdere biliăţii, învelişul ee olici pee limi de proporţionlie, curb primră nu ee liniră, ir rcin corepunzăore pierderii biliăţii elo-plice P cr,p, ee mi mică decâ ce corepunzăore pierderii biliăţii elice, P cr (ig. 8.6, d). Echilibrul, după puncul de biurcţie A, poe i bil (ig. 8.6, c) u lbil (ig. 8.6, b). P cr, reprezină încărcre criică uperioră şi e ee ce mi mre vlore lui P până l cre re de echilibru iniţilă ee bilă în mic (dică în rpor cu ările de echilibru învecine). P cr,i reprezină încărcre criică inerioră şi ee ce vlore lui P până l cre re de echilibru iniţilă ee bilă în mre (dică ee ingur re de echilibru). Sbilie învelişului ee igură dcă P < P cr,i (vezi ig. 8.6). Lungime de clcul şi lungime criică învelişurilor cilindrice upue preiunii exeriore Penru bilire ecuţiilor crceriice de bilie, membrnele cilindrice un grupe în două cegorii: membrne cilindrice circulre cure; membrne cilindrice circulre lungi. Cegoriire mnlelor cilindrice upue preiunii exeriore e ce prin comprre lungimii criice de volore L cr cu lungime de clcul L c. Lungime criică de volore ee deiniă c iind lungime de inluenţă penru eecele de cpă (eec de conur), reprezenând lungime emiundei ub cre învelişul îşi v pierde bilie. Teoreic, exprei lui L cr e bileşe prin eglre relţiilor penru p cr, corepunzăor învelişurilor cure cu exprei lui p cr, corepunzăor învelişurilor lungi. Experimenl, penru 0,0097 0, 046, - găi exprei: D Lcr = kd (8.3) în cre: L cr lungime criică de volore, în m; m D m

18 94 D m dimerul mediu l învelişului; groime de rezienţă învelişului l ârşiul periodei de uncţionre, în m. Lungime de clcul e bileşe în uncţie de oluţi conrucivă rucurii repecive. Din igur 8.7 e conă că dcă dieriele elemene de rigidizre epră membrn pe lungime în pnouri de lungimi inegle, unci drep lungime de clcul (L c ) e conideră lungime celui mi mre pnou. Penru mnlele cilindrice prevăzue cu unduri bombe, înrucâ cee un de emene, elemene de rigidizre, prin convenţie, drep ulimă ecţiune rigidiză e conideră ecţiune lă - în rpor cu exremie undului - l /3 din înălţime undului bomb. În ce cz, lungime de clcul v i: L = c L + H 3 (8.3) în cre: L lungime zonei cilindrice, în m; H înălţime undului bomb, în m. În czul igurii 8.7,, lungime de clcul ee: L c = mx (L, L, L 3 ) (8.33) Ir în czul igurii 8.7, b: h L c = L + (8.34) 3 în cre: L ee lungime zonei cilindrice, în m. Fig. 8.7 Sbilire lungimii de clcul în czul recipienelor ub preiune

19 95 În czul igurii 8.7, c, lungime de clcul e dopă c iind: ' L c = mx( L i L ) (8.35) Cunocând şi comprând lungime criică de volre cu lungime de clcul rezulă: L c > L cr învelişul cilindric e reză din punc de vedere l clculului, l bilie c un înveliş lung upu l preiune exerioră; L c < L cr învelişul cilindric ee cur.