( ) a ( ) CAPITOLUL 3. FILTRE CU RĂSPUNS INFINIT LA IMPULS

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "( ) a ( ) CAPITOLUL 3. FILTRE CU RĂSPUNS INFINIT LA IMPULS"

Transcript

1 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul 69 CAPITOLUL 3 FILTRE CU RĂSPUNS INFINIT LA IMPULS 3 Să e proieceze un FTJ numeric, cre lucreză l frecvenţ de eşnionre FS Hz, pornind de l filrul nlogic cu funcţi de rnfer: ( H H (3 + şi uilizând rnformre biliniră Se cer: H fel încâ filrul ă ibă un câşig de db l frecvenţe joe b fel încâ frecvenţ de ăiere normă filrului digil ă fie f c Funcţi de rnfer H ( z filrului numeric d Clculţi câşigul filrului digil l frecvenţele F Hz, F Hz şi F Hz 3 5 H ( H (3 b În czul rnformării bilinire: ω π 4 g Fg rd/ (33 T c Funcţi de rnfer filrului digil e obţine făcând chimbre de vribilă: z F (34 + z H H( z ( + z z F ( ( z + + z F + + z (35 F g( π ( + z 35( + z 45( + z F ( ( ( z 59z + g π + g π z 7 Prelucrre numerică emnlelor Probleme d Se poe clcul direc în exprei obţinuă penru H ( z u e poe foloi relţi: ( ( F g H e H j (36 ω Penru F Hz: j 45 H H( e u H ( (37 59 Penru F Hz, ω π π jπ 45, ( + e j π H( e (38 jπ 59e u e obervă c F Hz ee chir frecvenţ de ăiere nenormă filrului digil ( f cărei îi corepunde în domeniul nlogic H( e H( j 77 (39 j+ Se obervă c F3 5 Hz F /, ω3 π j 45 H( e π (3 59( π u clculând câşigul filrului nlogic l 3 g : H j+ T ( j (3 3 Converiţi filrul nlogic d de + (3 ( înr-un filru digil RII foloind rnformre biliniră Se şie că T 5 : Avem deci z 4 + z ( z - z Hz ( + 6 z z (34

2 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul 7 7 Prelucrre numerică emnlelor Probleme 33 Fie filrul nlogic defini de + (35 ( + + b Deerminţi prin clcul nliic filrul numeric corepunzăor, foloind meod invrinţei răpunului l impul unir, penru o periodă de eşnionre T 5 5 H ( jb + jb ( H( z + jbt jbt e z e z (37 T e co( bt z H( z T T e co bt z + e z (38 deci ( ( ( 34 Reluţi problem nerioră penru funcţi de rnfer 5 ( în iuţiile: frecvenţ de eşnionre ee 8 rd/ b frecvenţ de eşnionre ee 6 rd/ c Reprezenţi grfic crceriicile mpliudine-frecvenţă în cele două iuţii şi comprţi-le cu crceriic filrului nlogic Ce obervţi? Ce concluzie pueţi rge în legăur cu frecvenţ de eşnionre? Indicţie Polii funcţiei de rnfer un: * * p, p 89 + j86, p, p + j65 (3 64z+ 6z 83z6z T Hd ( z + 5z+ z 3 + 8z+ z (3 b 3z+ 3z 37z3z T Hd ( z + 6z+ z 9 44z (3 c Frecvenţ de eşnionre mi mre conduce l o crceriică mi propiă de cee filrului nlogic penru că erorile provenind din fenomenul de liere un mi puţin pronunţe 35 Deerminţi ordinul şi polii unui FTJ nlogic Buerworh ce re bnd l 3 db de 5 Hz şi enure de 4 db l Hz : Aenure de 4dB înemnă δ Deci log ( δ N 664 (33 log Se lege N 7 Polii normţi un dţi de relţi: j π /+( + π /4 j( + π /4 e je,,,,6 (34 Pulţi nlogică de ăiere l 3dB ee: π 5 rd / (35 Polii nenormţi un dţi de relţi: j( + π /4 π je,,,,6 (36 36 Să e proieceze foloind meod invrinţei răpunului l impul, pornind de l un filru nlogic Buerworh, un filru digil rece-jo, cre îndeplineşe condiţiile: - l frecvenţ F Hz, enure filrului ee mi mică de db; - l frecvenţ F 4Hz, enure filrului ee de cel puţin db; - period de eşnionre ee T,5m - câşigul l frecvenţe joe egl cu unu Răpunul în frecvenţă l unui filru nlogic prooip de ip Buerworh de ordin N ee: H H ( j (37 N + (

3 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme Funcţi de rnfer H ( e deermină din formul: H ( ( ( N N H H H j (38 + ( ( Polii e deermină din ecuţi: N j( + N π e (39 Rezulă: π + j + π N e,,,n (33 Polii un loclizţi în plnul pe un cerc de rză unu Penru c filrul ă fie bil rebuie c oţi polii lui H ( ă fie în emiplnul âng Eviden, ceillţi poli corepund funcţiei H ( Rezulă: π + j + π N e,,, N (33 Funcţi de rnfer e obţine imedi: H H ( (33 N ( Penru c filrul nlogic ă ibă câşig unir l frecvenţe joe e impune H Ordinul filrului e obţine din formulele: lg δ e b δ N, f, (333 lg f b δ + δ δ ( ( Dcă e du enuările în db: m db şi M db, formul penru devine: M (334 m Penru meod invrinţei răpunului l impul pulţi nlogică corepunzăore frecvenţei nenorme penru filrul digil e clculeză direc: ωf π( F/ F F πf (335 Rezulă: e π F f,5 (336 b π F lg Rezulă N 5597 Se lege N 3 lg f b Pulţi nlogică de ăiere l 3 db e clculeză cu formul: b π rd/ (337 M N 9 Funcţi de rnfer filrului nlogic Buerworh de ordinul rei ee: H ( ( ( ( (338 Penru obţinere funcţiei de rnfer filrului digil prin meod invrinţei răpunului l impul rebuie ă decompunem H ( în frcţii imple: N A H ( (339 unde A un reziduurile în polii Polii filrului de ordin 3 un: + + in π + jco π, N N,, (34 π π 3 in + jco + j 6 6 3π 3π in + jco 6 6 (34 5π 5π 3 in + jco j 6 6 Reziduurile în ceşi poli un: A lim ( H( lim ( ( ( ( (34 3 j A 5 + j 3 j 3 3+ j 3 3 ( ( ( A ( ( 5 ( j 3( + j 3 3+ j A j 3 3 ( ( ( j ( j (343

4 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme Rezulă urmăore decompunere lui H ( în frcţii imple: 3 j 3+ j H ( + + ( ( + j 3 3 5( j 3 Penru obţinere unui FTJ nlogic denormre în frecvenţă e fce cu formul 3 j 3+ j H ( + + ( ( j 5( j 3 Am obţinu funcţi de rnfer denormă, decompuă în frcţii imple: N A H ( (346 unde şi A A Funcţi de rnfer filrului digil proiec prin invrinţ răpunului l impul ee dă de: N A H( z T (347 T e z Se obţine: TA TA TA 3 H( z + + (348 T 3 3 e z + j T j T e z e z După efecure clculelor rezulă: z Hz ( + ( z 69z + 484z 37 Proiecţi un filru digil rece jo pornind de l un filru nlogic Buerworh de ordinul, foloind rnformre biliniră Se impun: - frecvenţ de ăiere filrului digil l 3 db, F3 db Hz - frecvenţ de eşnionre, F Hz - mplificre uniră l frecvenţe joe Penru filrul digil obţinu clculţi câşigul l frecvenţele Hz şi 5Hz Funcţi de rnfer unui filru prooip, Buerworh de ordin, nlogic ee dă de: Hn ( (35 ( Polii normţi un dţi de relţi: + + in π + jco π, N N, (35 π π in + jco + j 4 4 3π 3π in + jco j 4 4 (35 Funcţi de rnfer normă devine: Hn ( ( ( ( (353 Penru obţinere unui FTJ nlogic denormre în frecvenţă e fce cu formul: (354 unde ee frecvenţ de ăiere l 3 db Funcţi de rnfer denormă ee: H H ( ( unde H ee câşigul l frecvenţă joă Pulţi de ăiere normă filrului digil ee: F3dB ω3db π,π (356 F Penru proiecre filrului digil prin rnformre bilinră, frecvenţ de ăiere filrului nlogic e clculeză cu: ω g 3dB F g (, π 65rd/ (357 T Câşigul filrului nlogic l frecvenţe joe e deermină din: H H ( H (358

5 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme Funcţi de rnfer H ( z filrului digil e obţine plicând rnformre biliniră: z, unde T T z (359 + F şi rezulă: ( + z ( 4F ( z + F( z ( + z + ( + z 4F g ( π ( + z ( + ( π( ( + + ( π( + H z 4F z 4F g, z z 4F g, z În czul numeric,,56( + z + z H( z z + z +,4596( z +,56( + z + z (36,675 +,35z +,675z,49z +,48z Câşigul filrului digil l frecvenţ F Hz F3dB corepunde câşigului filrului nlogic l frecvenţ: π F F g Fg(,π (36 F Înlocuind în exprei lui H ( j : H( j,77 (363 + j + Câşigul filrului digil l frecvenţ F 5 Hz F / corepunde câşigului filrului nlogic l frecvenţ: π F π Fg Fg (364 F Înlocuind în exprei lui H ( j : H j (365 ( (36 38 Proiecţi un filru digil rece u pornind de l un filru nlogic Buerworh de ordinul Se impun: frecvenţ de ăiere l 3dB, F3 db 6Hz, frecvenţ de eşnionre ee de Hz şi mplificre uniră l frecvenţ Hz Proiecţi filrul numeric prin meod rnformei bilinire b Puem proiec filrul numeric corepunzăor foloind meod răpunului l impul? Dcă d, proiecţi filrul Dcă nu, juificţi Denormre în frecvenţă în czul unui FTS nlogic e fce cu formul: (366 unde ee frecvenţ de ăiere l 3 db cre e clculeză penru rnformre bilinră: ω g 3dB F g (,3 π 5555rd/ (367 T Funcţi de rnfer denormă ee în ce cz: H ( ( Funcţi de rnfer H ( z filrului digil e obţine plicând rnformre biliniră: ( H z ( z ( z + g(,3π( z + g (,3π( + z (369 b În principiu, un două moive penru cre nu e poe foloi meod invrinţei răpunului l impul penru obţine un FTS digil dinr-un FTS nlogic: - eşnionre funcţiei pondere filrelor rece-u produce fenomenul de liere, din cuz fpului că un fel de filru, nevând bnd limiă, nu îndeplineşe condiţi Nyqui cu privire l eşnionre corecă unui emnl (penru o nediorionre crceriicii şi penru o refcere idelă eoreică emnlului nlogic din eşnionele le, în plu frecvenţ de eşnionre rebuie ă fie mi mre decâ dublul frecvenţei mxime din pecrul emnlului - Nici un filru fizic relizbil (chir FTJ nu re bnd perfec limiă Din ce moiv, după eşnionre răpunului l impul (din cdrul meodei invrinţei răpunului l impul, v păre oricum fenomenul

6 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul 79 8 Prelucrre numerică emnlelor Probleme de liere înr-o măură reduă, cee ce nu v grn în nici un cz conervre unei numie vlori mplificării filrului nlogic, l o numiţă frecvenţă, ş cum e cere în problemă (mplificre uniră l o numiă frecvenţă Ignorând ce de- dou problemă, vom lege o cle modifică de proiecre FTS-ului Penru ce reminim epele din proiecre unui filru digil IIR, indice în figur 3 Figur 3 Epele de proiecre unui filru digil IIR Din figură, rezulă că proiecre unui FTS digil poe fi reliză şi pe cle b, unde filrul nlogic denorm ee un FTJ Filrele de ip rece-u nlogice nu u în mod eviden bnd limiă, moiv penru cre nu e poe plic meod invrinţei răpunului l impul direc upr crceriicii în denorme Vom plec de l filrul rece-jo prooip pe cre îl vom rece în plnul Z, după cre vom plic o denormre în plnul Z Penru filrul rece-jo norm de ordinul, vem H ( j (37 N + 3π ± j 4 Polii ceui filru un, e ± j Su H ( j + j Prin decompunere în frcţii imple, rezulă j j ( (37 H (37 j + j Denormând în plnul H ( H (373 şi T T e ( j in z j HFTJ ( z T T T T e co z + e z (374 În finl HFTJ ( z ω ω e in z ω ω ω ω e co z + e z (375 ee funcţi de rnfer unui filru digil rece-jo vând frecvenţ de ăiere normă ω T Dcă H FTJ ( z ee un filru rece-jo vând frecvenţ unghiulră de ăiere l ω, unci obţinere unui filru rece-u H FTS ( z cu frecvenţ unghiulră de ăiere ω ' e fce cu rnformre de frecvenţă în plnul Z: zfts β zftj β zfts (376 unde ' ω + ω co β ' ω ω co (377

7 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul 8 8 Prelucrre numerică emnlelor Probleme Penru filrul rece-u pe cre dorim ă-l proiecăm e clculeză: ' F 3π ω π (378 F 5 Prcic, puem lege orice frecvenţă unghiulră de ăiere l ω filrului rece jo ' 3π Dcă legem ω ω vem: 5 co ( ω 3π β co (379 co ( 5 ' π Puem înă ă legem ω π ω şi vem: 5 co ( π β (38 co ( π ω ' cz în cre chimbre de vribilă în plnul Z devine o expreie implă: zftj zfts (38 şi funcţi de rnfer filrului digil ee uşor de clcul: ω ω e in z HFTS ( z ω (38 ω ω ω + e co z + e z O vlore câ mi mică frecvenţei de ăiere impuă upr filrului nlogic rece-jo duce l o liere mi puţin pronunţă Touşi, dcă ceă frecvenţă ee leă pre mică, puem ve un β fore propi de, cre în precizie finiă r pue fi reprezen cu erori mri π De exemplu penru ω enure l frecvenţ normă FTJ şi l frecvenţ normă 5 FTS ee de 7dB Nu e repecă prin urmre cerinţ de igurre unui câşig unir l frecvenţe înle, cee ce er de nicip prin foloire ceei meode Siuţi e poe îmbunăăţi dcă e cde frecvenţ de ăiere filrului π nlogic rece-jo, de exemplu ω Se obţine un câşig l Hz de 79dB Îmbunăăţire e obţine penru că efecul lierii ee mi redu 39 Să e re că e poe proiec un filru rece-u digil, cu frecvenţ de ăiere F, l frecvenţ de eşnionre F şi câşig de 6dB l F /, foloind meod invrinţei răpunului l impul plecând de l un filru nlogic de ip rece-bndă, vând frecvenţele de ăiere F F + F, repeciv F F F şi câşig unir (db în cenrul benzii de recere Vom conider penru exemplificre czul unui FTS idel, cu F 8F Conform ipoezei, filrul rece-bndă nlogic de l cre e plecă v ve şi el o crceriică idelă şi re frecvenţele de ăiere F 9F şi F 5F Meod invrinţei răpunului l impul obţine funcţi pondere filrului digil în urm eşnionării cu T răpunului l impul l filrului nlogic Prin urmre hn ( Th ( nt (383 Aceă eşnionre v ve c efec periodizre pecrului lui h ( cu F Aş cum e şie, dcă ee repecă condiţi Nyqui de eşnionre ( F Fmx, nu pre fenomenul de liere şi crceriic filrului digil v fi în concordnţă cu ce filrului nlogic În czul prezen, ceă condiţie nu ee repecă deorece F > F, cee ce v conduce l priţi fenomenului de liere şi deci filrul digil rezul nu v mi fi un FTB cu crceriic doriă Rămâne ă demonrăm că priţi fenomenului de liere re c efec obţinere unui FTS cu cerinţele din ipoeză F, F F, F Penru ce ţinem con că benzile de frecvenţă [ ] [ ] e periodizeză cu F De exemplu bnd [ F, F] v păre l[ F + F, F+ F], ir bnd [ F, F ] l [ F+ F, F + F], cu înreg Înre [ F, F ], vom ve benzi de frecvenţă l [ F + F, F] provenind din [ F + F, F+ F], şi din [ F+ F, F + F],, precum şi l [ F, F F], provenind de l [ F + F, F+ F], şi din [ F + F, F + F ], Specrul norm rezul ee prezen în figur 3 Se poe uşor remrc fpul că în bnd de recere câşigul ee (6dB, deorece e dună conribuţiile din două părţi

8 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme 3 Să e ineizeze un filru digil rece-jo, vând o crceriică MLA (mxim de linirie mpliudinii Se precizeză că: - l frecvenţ F Hz, enure filrului ee mi mică de db; - l frecvenţ F 4Hz, enure filrului ee mi mică de db; - frecvenţ de eşnionre ee F Hz Se v uiliz meod rnformării bilinire Câ ee lărgime benzii de recere l 3 db? Figur 3 Penru verificre, fcem pel l Mlb Vom proiec filrul nlogic rece-bndă de ordin 3, cu frecvenţele de ăiere Hz, 3Hz şi vom foloi meod invrinţei răpunului l impul cu F 8Hz [b,]buer(3,[*pi*e3,*pi*3e3],''; %FTB nlogic [bz,z]impinvr(b,,8e3; %invrin l impul %crceriic de mpliudine FTB nlogic [H,w]freq(b,; figure,plo(w//pi,*log(b(h,grid % crceriic de mpliudine FTS digil [Hd,wd]freqz(bz,z; figure,plo(wd//pi,*log(b(hd,grid Figur 33 FTB nlogic bfts digil Crceriic mpliudine-frecvenţă obţinuă prin rnformre biliniră plică crceriicii unui filru nlogic Buerworh ee: H H ( e (384 N ω g + g ω Penru ve câşig unir l frecvenţe joe e impune H Penru clculul prmerilor N şi ω e pun condiţiile j lg H ( e ω (385 j lg H ( e ω (386 de unde rezulă N Alegem N 3 şi e clculeză ω 46π Acee vlori ifc condiţiile de proiecre Lărgime benzii de recere l 3 db ee: F 46Hz πt ω (387 Filrul nlogic Buerworh, de ordinul rei, re funcţi de rnfer 3 ( H H (388 ( + ( + + Mărime ee frecvenţ limiă uperioră, l 3 db, filrului nlogic dă de ω g 63 rd / (389 T Se obţine: 3 35( + z H( z (39 ( 4 z ( 6z + 48 z

9 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme 3 Să e proieceze un filru digil rece jo, cu T, pornind de l un filru nlogic Buerworh şi foloind Meod invrinţei răpunului l impul unir penru cre log H (j π (39 log H (j3 π 5 (39 b Trnformre biliniră, cu π log H jg (393 3 π log H jg 5 (394 c Reprezenţi, foloind mediul MATLAB, crceriicile mpliudinefrecvenţă şi fză-frecvenţă penru cele două iuţii d Deerminţi vlorile câşigului (în db penru frecvenţele π şi 3π e Reluţi puncul foloind procedur impinvr din mediul MATLAB Verificţi îndeplinire condiţiilor impue f Reluţi puncul b foloind procedur biliner din mediul MATLAB Verificţi îndeplinire condiţiilor impue Avem deci H j + N ( N (395,π,,3π,5 + şi + (396 Din ce iem rezulă N 588 şi 747 Alegem N 6 şi Avem rei perechi de poli, deci funcţi de rnfer ee obţinem 73 H şi ( 93 (397 ( ( ( N z H( z + 97z z ( z z z z 997z + 57z b Avem N N g( π g(5 π 5 + şi + (399 c Din ce iem cu două necunocue vem N 53 Alegem N 6 Obţinem imedi c 766 Avem rei perechi de poli, deci funcţi de rnfer ee 38 (3 ( ( ( şi plicând rnformre biliniră e obţine H( z ( + z ( 68z + 75 z ( z z ( 94z + 5 z (3 3 Să e ineizeze un filru rece-jo digil, cu o crceriică de mpliudine de ip Cebâşev în bnd de recere, vând: - o ondulţie de db - lărgime de bndă în en Cebâşev, normă, ω p π - o enure de cel puţin 5 db, l frecvenţ ω 3π Se v uiliz rnform biliniră Vlore lui ε e v deermin impunând enure mximă în bnd de recere de db mx lg( + ε db (3 Rezulă ε 588 Frecvenţele limiă penru filrul nlogic un: ω p p g 35, g ω 59 (33 T T T T

10 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme Având în vedere că enure unui filru Cebâşev ee dă de ( lg( + ε ch ( Nrgch (34 rezulă că ordinul filrului e poe clcul cu, / min N rgch mx rgch p (35 5 / N rgch rgch 35 Se lege deci N 4, cu polii, ( 395 ± j9834 p (36 3,4 ( 3369 ± j473 p Funcţi de rnfer filrului nlogic ee dă de ( ε ( Rezulă i 4 P p p p (38 4 7( ( După efecure rnformei bilinire, e obţine 4 836( +z Hz ( (39 ( 4996z z ( 5548z z i Şim că H( j (34 N + ε CN c Impunând vlore în π e obţin c 7474rd/ şi ε 5885 Penru N 3 lg H( j3 π 3489 (35 şi penru N 4 Alegem N 4 Obţinem funcţi de rnfer lg H( j3 π 5834 ( ( ( (37 şi z z H( z 5658z z 4934z + 839z (38 b c g( π /, ε 5885, N 4 ( ( ( ( ( +z H( z ( 4996z z ( 5548z z (3 33 Dorim proiecre unui filru digil, cu T, pornind de l un filru nlogic Cebâşev de ipul şi foloind Meod invrinţei răpunului l impul unir în condiţiile lg H (j π (3 lg H (j3 π 5 (3 b Trnformre biliniră, în condiţiile ( jπ H e j3π H( e lg (3 lg 5 (33 c Reprezenţi, foloind mediul MATLAB crceriicile mpliudinefrecvenţă şi fză-frecvenţă penru cele două iuţii Deerminţi vlorile câşigului (în db penru frecvenţele π şi 3π 34 Dorim proiecre unei filru digil, crceriz prin: ( jπ ( ( j3π ( lg H e (3 lg H e 5 (33 pornind de l un filru nlogic elipic, şi uilizând rnformre biliniră, cu T Deerminţi funcţiile de rnfer penru filrul nlogic şi penru cel numeric b Deerminţi şi reprezenţi crceriicile mpliudine-frecvenţă şi fzăfrecvenţă c Deerminţi vlorile corepunzăore penru frecvenţele,π şi,3π Se v uiliz mediul Mlb

11 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul 89 9 Prelucrre numerică emnlelor Probleme Se deduce N 3, pornind de l 3 π lg H jg 5 (34 π lg H jg (35 Funcţiile de rnfer un 46( + 34 (36 ( ( şi 5634( +z ( - 66 z +z H( z (37 ( 683 z ( 446z z 35 Fie filrul numeric cu funcţi de rnfer 45( +z Hz ( (38-59 z Arăţi că ee un FTJ cu frecvenţ de ăiere l 3 db, ωc π b Trnformţi-l înr-un FTB cu frecvenţ de ăiere uperioră de ωu 3 π /5 şi inferioră de ω π / 5 unde l Se verifică implu că ( b Trnformre doriă ee z π H şi H ( e + + z z z + z + j u- l c K cg ω ω g ω ωu + ωl co α K K α,, ωu ωl co K + K + (39 (33 (33 Subiuind 45( ( z H( z ( z + ( + 59 z deci K,, şi 45( z H( z ( z 36 Fie ecvenţ x( n cu primele 6 vlori de de x [, 5, 75, 375, 875, 938] T (334 Modelţi ceă ecvenţă c răpun l impulul unie l unui filru RII, foloind proximţi Pde Se impun ordinele numărăorului şi numiorului, M şi N M, N (doi poli; b M, N (două zerouri; c M, N ( un pol şi un zero Avem de rezolv iemul de ecuţii x ( b( x ( x ( ( (335 x ( x ( x( ( unde b( x( Soluţi ee ( 5, ( 5, deci Hz ( (336 5 z + 5 z Funcţi pondere ee dă de h [,5,75, - 5, - 8, - 53,] T (337 Se obţin în mod exc numi primele 3 vlori Mi depre, pr diferenţe mri, modelul fiind de fp inbil b In ce cz numiorul ee egl cu unie Siemul de ecuţii ee imedi d de b( ( b( (338 ( b( H ( z + 5 z + 75 z (339

12 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul 9 9 Prelucrre numerică emnlelor Probleme Funcţi pondere ee dă de h [,5,75,,] T (34 Aproximţi nu ee uficien de bună decâ penru primele 3 vlori c Modelul ee de form b ( +b( Hz ( z (34 +( z Avem de rezolv iemul de ecuţii x ( b( x ( x ( b( ( (34 x ( x( Deci +z Hz ( (343 5z Clculând funcţi de pondere, e conă c e obţin în mod exc primele 6 vlori 37 Deerminţi prmerii filrului cu funcţi de rnfer b+bz Hz ( (344 +z foloind proximţi Pde, dcă vlore doriă răpunului iemului l impul ee: n hd ( n u( n (345 Relizţi o implemenre ceei meode în MATLAB Comprţi rezulele eoreice cu cele obţinue în urm plicării procedurii Obervăm că puem obţine direc, fără nici o proximţie, b, b, 5 Dcă foloim proximţi Pde cu δ ( n drep inrre lui H ( z, vem: Penru n > u echivlen hn ( hn ( + bδ ( n + bδ ( n (346 hn ( hn ( (347 hd( n h d( n (348 Foloind h d din ex obţinem 5 Penru obţine b şi b foloim, din eorie, cu hn ( hd ( n relţiile hn ( 5 hn ( + bn, n, (349 Penru n rezulă b, penru n obţinem b Deci H ( z H ( z 38 Fie ecvenţ x( n cu primele 5 vlori de de x [, 4,,, 3] T (35 Foloind proximţi Pde ă e deermine un filru RII cărui funcţie pondere ă proximeze ecvenţ x, penru N M Avem de rezolv iemul de ecuţii b( 4 b( 4 ( b( (35 4 ( 3 Din ulimele două ecuţii vem 4 ( ( 3 (35 Ace iem ee incompibil, dică nu exiă o pereche (, ( cre ă ifcă iemul de mi u In concluzie preupunere ( ee incorecă Preupunem ( şi vem 4 ( ( (353 Soluţiile un (, ( Revenind în prim ecuţie rezolvării, penru deermin coeficienţii b (,,, vem b( b( 4 (354 b ( 4 7 d

13 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme Obţinem z + 7z Hz ( z z (355 Obervăm că m obţinu un model în cre N M în loc de N M Clculând rnform inveră lui H ( z vem 3n hn ( δ ( n + un ( (356 Primele 5 vlori un x [,4,,,5] T (357 Aproximţi nu ee bună decâ penru primele 4 vlori 39 Fiind dă pre relă rnformei Fourier în imp dicre penru o ecvenţă cuzlă x( n coω XR( e, < (358 coω + deerminţi X( z, x( n şi părţile pră şi impră le lui x( n, x ( n şi x ( n e ( e + XR( e ( e ( e (359 ( v v + XR( v ( v( v (36 v ( v + z + v v z + v v R (36 d d X( z X ( v π j z v v j v v z v v C π C ( ( {, } C v v (36 După cum ee cunocu, inegrl e rezolvă prin meod reziduurilor Penru z în domeniul de convergenţă, z > (363 în ineriorul conurului de inegrre C e flă numi polii v şi v p i ( + / ( z + z z + z X( z + + z ( ( z z z Penru deerminre lui x( n vem unde un ( ee rep unie Deci z x n Z u n z n ( ( (364 (365 n n xp( n ( x( n + x( n ( u( n + u( n (366 n n xi ( n ( x( n x( n ( u( n u( n (367 3 Penru o ecvenţă cuzlă x( n, e cunoşe pre imginră rnformei Fourier X ( e inω, <, x( (368 Deerminţi X( z şi x( n X ( e I + co e e ( j ω ω ( e ( e I j j ω ( (, X ( v z + z I v v ( j ( v( v (369 z + v dv X( z XI ( v x( π + z v v C v z + v dv x( π j + (37 v v z v v C + ( z z z n x( n Z u( n z (37

14 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme Probleme propue 3 Fie filrul nlogic defini de (37 ( + ( + + Sineizţi nliic filrele numerice corepunzăore penru o frecvenţ de eşnionre de rd/, uilizând: meod invrinţei răpunului l impul unir b rnformre biliniră c Reluţi şi b foloind mediul Mlb d Comprţi câşigurile ceor filre l frecvenţele şi 5F e Comprţi frecvenţ de ăiere l 3 db filrului nlogic cu cee filrului obţinu l puncul b (nliic f Comprţi frecvenţ de ăiere filrului nlogic cu cee filrului obţinu l puncul (uilizând mediul Mlb 3 Fie filrul nlogic defini de (373 + Sineizţi filrele numerice corepunzăore penru o frecvenţă de eşnionre de rd/, uilizând: Meod invrinţei răpunului l impul unir Comprţi frecvenţ de ăiere filrului nlogic cu cee filrului obţinu (uilizând mediul MATLAB b Trnform biliniră Comprţi frecvenţ de ăiere filrului nlogic cu cee filrului obţinu (nliic c Reluţi şi b foloind mediul MATLAB d Comprţi câşigurile ceor filre l frecvenţele şi 5F 33 Se doreşe proiecre unui filru numeric, cu frecvenţ de eşnionre de Hz, pornind de l filrul nlogic cu funcţi de rnfer ( Puem proiec filrul numeric corepunzăor foloind meod invrinţei răpunului l impul? Dcă d, proiecţi filrul Dcă nu, juificţi b Proiecţi filrul numeric prin meod rnformării bilinire Verificţi că filrul obţinu ee de celşi ip (din puncul de vedere l crceriicii mpliudine - frecvenţă, cu filrul iniţil Indicţie: Filrul ee de ip rece o; de cee rezulele de de plicre meodei răpunului l impul un neifăcăore 34 Proiecţi un filru rece jo pornind de l un filru nlogic Buerworh de ordinul Se impun: frecvenţ de ăiere l 3dB, F3 db Hz, frecvenţ de eşnionre ee de Hz şi mplificre uniră l frecvenţe joe Puem proiec filrul numeric corepunzăor foloind meod invrinţei răpunului l impul? Dcă d, proiecţi filrul Dcă nu, juificţi b Proiecţi filrul numeric prin meod rnformei bilinire Penru filrele obţinue clculţi câşigul l frecvenţele Hz şi Hz 35 Proiecţi un filru digil rece jo pornind de l un filru nlogic Buerworh de ordinul foloind meod invrinţei l impul unir Se impun: - frecvenţ de ăiere l 3dB, F3 db 4Hz - frecvenţ de eşnionre ee de Hz Penru filrul obţinu clculţi câşigul l frecvenţele 4Hz şi Hz 36 Să e ineizeze un filru rece-jo digil, cu o crceriică de mpliudine de ip Cebâşev în bnd de recere, vând: - o ondulţie de db în bnd de recere - lărgime de bndă în en Cebâşev, normă, ω p,4π - o enure de cel puţin db, l frecvenţ ω,36π - period de eşnionre T Se v uiliz rnform biliniră 37 Proiecţi un FTJ cu urmăorele pecificţii: enure în bnd de recere cel mul db, frecvenţ limiă uperioră benzii de recere 4 Hz, enure în bnd de oprire mi mre de 4 db, frecvenţ limiă inferioră benzii de recere 6 Hz, r de eşnionre 4 Hz Se v uiliz rnform biliniră pornind de l un filru de ip Buerworh, Cebâşev şi elipic

15 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme 38 Fie un iem coninuu decri prin ecuţi N M d y ( d x ( c d (375 d d Se proximeză ce iem nlogic, cu un iem dicre în imp, penru cre x( n x( nt şi yn ( y( nt, înlocuind derivele cu diferenţele finie definie mi jo ( yn ( + yn ( D { y( n } (376 T ( + ( ( ( D y n D D y( n (377 Noăm : Deerminţi: fel încâ b Reprezenţi în plnul z funcţi φ ( z { } { } { } ( D { yn ( } yn ( (378 Y ( X ( şi Y( z H( z (379 X( z φ ( z (38 ( φ H ( z H ( z (38 39 Fie H ( de form r A H ( +G( ( (38 unde ee un pol de ordinul r şi G ( re dor poli de ordinul Deerminţi o formulă penru clcul A din H ( b Deerminţi o expreie penru h ( în funcţie de şi g(, rnform Lplce inveră lui G ( c Definim hn ( h ( nt răpunul l impul l filrului digil Foloind puncul b deerminţi H ( z 33 Fie un filru nlogic bil cu funcţi de pondere h ( Ae u( (383 unde u ( ee funcţi repă unie şi hn ( funcţi de pondere filrului numeric, proiec pornind de l filrul nlogic prin rnform biliniră cu o frecvenţ de eşnionre F / T Demonrţi că dcă F >> mx (384 unci hn ( Th( nt, penru n ( Se poe formul o meodă invrinţei răpunului l impul repă penru recere de l filrul nlogic l cel digil Fie filrul nlogic vând funcţi de rnfer N A (386 Se noeză cu y( răpunul l impul repă unie l filrului Sineizţi un filru numeric l cărui răpun l repă, yn, ( ee yn ( y( nt (387 unde T ee period de eşnionre Deduceţi exprei funcţiei de rnfer H ( z b Demonrţi că j H(e H ( (388 (invrinţ câşigului l frecvenţe joe Comprţi din ce punc de vedere ceă meodă cu meod invrinţei răpunului l impul unir c Demonrţi că dcă T <<,,, N, înre funcţiile pondere exiă relţi hn ( Th( nt ( Fie filrul nlogic vând ( α H, α > (39 + α Pornind de l ce conruiţi două filre numerice, uilizând meod invrinţei l impul unir şi meod invrinţei l impul repă unie (vezi problem nerioră Reprezenţi crceriicile mpliudine-frecvenţă Comprţi câşigurile celor două filre cu cel l filrului nlogic l frecvenţele,,5f,,5f

16 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul 99 Prelucrre numerică emnlelor Probleme 333 Fie un filru nlogic bil cu funcţi de rnfer H ( Demonrţi că dcă oţi polii ifc condiţiile: T <<,,, N (39 ir diferenţ dinre grdul numiorului şi l numărăorului ee de cel puţin, unci filrul digil H ( z obţinu prin meod invrinţei răpunului l impul unir îndeplineşe relţiile: j H(e H ( (39 jπ H(e H (j ( Reformulţi problem nerioră penru czul când filrul digil ee ineiz uilizând meod invrinţei răpunului l impul repă unie (vezi şi problem Proiecţi, foloind procedur buer, un FTJ RII de ordinul 5 cu frecvenţ de eşnionre Hz şi o enure de 3 db l frecvenţ de 6 Hz Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi crceriic fz-frecvenţă foloind procedur freqz Reprezenţi poziţi polilor şi zerourilor uilizând funcţi zplne Foloind procedur filer reprezenţi pre emnificivă răpunului l impul (circ de eşnione 339 Proiecţi, foloind procedur cheby din mediul MATLAB, un FTJ RII de ordinul cu frecvenţ de eşnionre de Hz, cu o enure de 3 db l frecvenţ de 6 Hz şi riplul de 5 db Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi crceriic fză-frecvenţă foloind procedur freqz Reprezenţi poziţi polilor şi zerourilor uilizând procedur zplne 335 Ce fel de filru ee H ( z dcă: z+ H( z H (394 z unde H ( z ee un FTJ digil idel? Deerminţi elemenele ce crcerizeză noul filru (frecvenţă de ăiere ec 336 Fie un FTJ Buerworh cu un ingur pol d de funcţi de rnfer: 5( + z H( z (395 5 z Deerminţi frecvenţ de ăiere Trnformţi ce filru înr-un FTB cu frecvenţ de ăiere uperioră de ω 3 π /5 şi inferioră de ω π / 5 u 337 Deerminţi ordinele filrelor digile rece jo de ip Buerworh, Cebâşev, Cebâşev şi elipic ce îndeplinec condiţiile: - o enure de cel mul 5 db până l frecvenţ de Hz; - o enure mi mre de 4 db penru frecvenţe mi mri de Hz; - frecvenţ de eşnionre ee Hz Se po uiliz procedurile buord, chebord, chebord şi ellipord din MATLAB Comprţi rezulele Reluţi problem penru o frecvenţă de eşnionre de 5 Hz Ce concluzie e poe rge? l 34 Sineizţi un filru numeric rece-jo, de ip Cebâşev, de ordinul 6, vând frecvenţ normă de ăiere,5 şi un riplu de, Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi deerminţi lărgime benzii de rnziţie, definiă l o enure de 3 db penru bnd de recere şi în en Cebâşev penru bnd de oprire Reprezenţi poziţi polilor şi zerourilor în plnul z şi explicţi efecul lor upr crceriicii de frecvenţă Reluţi problem penru ordinul 8 34 Proiecţi un filru digil rece u cu urmăorele pecificţii: enure minimă în bnd de oprire 4dB, enure mximă în bnd de recere,8 db, frecvenţ limi uperioră benzii de oprire 5 rd/, frecvenţ limiă inferioră benzii de recere 5 rd/ Frecvenţ de eşnionre ee rd/ Foloiţi proximările: Buerworh, Cebâşev, Cebâşev, elipică şi rnformre biliniră 34 Proiecţi un filru elipic rece bndă cu urmăorele pecificţii: riplul în bnd de oprire, riplul în bnd de recere, bnd de rnziţie inferioră de l 8rd/ l 9rd/ şi bnd de rnziţie uperioră de l rd/ l rd/ Frecvenţ de eşnionre ee 6 rd/

17 Cpiolul 3 Filre cu răpun fini l impul Prelucrre numerică emnlelor Probleme 343 Proiecţi un filru Cebâşev de ipul, opreşe bndă, cu urmăorele pecificţii: enure minimă în bnd de oprire db, enure mximă în bnd de recere db, bnd de rnziţie inferioră de l 8rd/ l 9rd/ şi bnd de rnziţie uperioră de l rd/ l rd/ Frecvenţ de eşnionre ee 8 rd/ Reluţi uilizând o proximre Cebâşev Se vor foloi procedurile corepunzăore din mediul Mlb 344 Proiecţi, foloind procedur ellip din mediul MATLAB, un FTJ elipic de ordinul 5 cu frecvenţ de eşnionre de Hz, cu o enure de 3 db l frecvenţ de 6 Hz şi riplurile de db în bnd de recere şi 4dB în bnd de oprire Reluţi poi penru ordinul 6 Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi crceriic fzfrecvenţă Reprezenţi poziţi polilor şi zerourilor şi explicţi pe bz ceei comporre crceriicii mpliudine-frecvenţă Deerminţi lărgime benzii de rnziţie 345 Proiecţi, foloind procedurile buord şi buer, un FTB RII cu enure minimă în bnd de oprire 4dB, enure mximă în bnd de recere db, bnd de rnziţie inferioră de l 5rd/ l 6rd/ şi bnd de rnziţie uperioră de l rd/ l rd/ Frecvenţ de eşnionre ee 6 rd/ Deerminţi ordinul filrului şi frecvenţele de ăiere l 3 db Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi crceriic fz-frecvenţă şi verificţi condiţiile de proiecre minimă în bnd de oprire 4dB şi bnd de rnziţie de l 9Hz l Hz Frecvenţ de eşnionre ee 4Hz Deerminţi ordinul filrului şi frecvenţ de ăiere l 3 db Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi crceriic fză-frecvenţă foloind procedur freqz Reprezenţi poziţi polilor şi zerourilor 348 Proiecţi, foloind procedurile ellipord şi ellip din mediul MATLAB, un FTS elipic cu enure mximă în bnd de recere db, enure minimă în bnd de oprire 3dB şi bnd de rnziţie de l 3Hz l 35Hz cu frecvenţ de eşnionre de Hz Deerminţi ordinul filrului şi frecvenţ de ăiere l 3 db Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi crceriic fz-frecvenţă Reprezenţi poziţi polilor şi zerourilor şi explicţi pe bz ceei comporre crceriicii mpliudine-frecvenţă 349 Fie un FTJ cu crceriic dă de -j5ω e, ω < π / H d ( e (396 in, re Deerminţi răpunul l impul Proiecţi un filru RII, vând grdele numărăorului şi numiorului M repeciv N, cre ă proximeze filrul de mi u, foloind proximţi Pde, în czurile: N, M b NM5 Reprezenţi crceriicile mpliudine-frecvenţă şi comprţi-le cu le filrului iniţil 346 Proiecţi, foloind procedurile chebord şi cheby din mediul MATLAB, un FTS cu enure minimă în bnd de oprire 4dB, enure mximă în bnd de recere db şi bnd de rnziţie de l 8Hz l 9Hz Frecvenţ de eşnionre ee 3Hz Deerminţi ordinul filrului şi frecvenţ de ăiere l 3 db Reprezenţi crceriic mpliudine-frecvenţă şi crceriic fză-frecvenţă foloind procedur freqz Reprezenţi poziţi polilor şi zerourilor 347 Proiecţi, foloind procedurile chebord şi cheby din mediul MATLAB, un FTJ cu enure mximă în bnd de recere 5dB, enure 35 Reluţi problem nerioră foloind meod Prony 35 Sineizţi prin meod Prony un filru RII cu N M cre ă proximeze funcţi pondere, n,,, N hd ( n (397, n N Evluţi erore (funcţi co minimiză Cz priculr N ; penru ceă vlore lui N reprezenţi funcţi de pondere obţinuă

CAPITOLUL 3. FILTRE CU RĂSPUNS INFINIT LA IMPULS

CAPITOLUL 3. FILTRE CU RĂSPUNS INFINIT LA IMPULS Capiolul 3 Filre cu răspuns fini la impuls 69 CAPITOLUL 3. FILTRE CU RĂSPUNS INFINIT LA IMPULS 3.. Să se proieceze un FTJ numeric, care lucrează la frecvenţa de eşanionare FS khz, pornind de la filrul

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme de ordinul 2: model, funcţie de transfer, simulare, identificarea parametrilor

Sisteme de ordinul 2: model, funcţie de transfer, simulare, identificarea parametrilor Lucrre nr. 4 Teori siemelor uome. Scopul lucrării Sieme de ordinul : model, funcţie de rnsfer, simulre, idenificre prmerilor În ceă lucrre se vor nliz comporre în domeniul rel şi complex unui siem linir

Διαβάστε περισσότερα

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI) Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6) SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte. Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii

Convergenţa uniformă a şirurilor de funcţii Convergenţ uniformă şirurilor de funcţii Considerăm un inervl închis orecre [, b ] R şi noăm cu F [,b ] mulţime uuror funcţiilor definie pe [, b ] cu vlori în R, F [,b ] = {x : [, b ] R ; x funcţie orecre}.

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA, TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA, Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

ME.09 Transformate Fourier prin sinus şi cosinus

ME.09 Transformate Fourier prin sinus şi cosinus ME.9 Trnsformte Fourier prin sinus şi cosinus Cuvinte cheie Trnsformre Fourier prin cosinus, trnsformre Fourier prin sinus, trnsformt Fourier prin sinus, trnsformt Fourier prin cosinus, formule de inversre,

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE

7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE 7. CONVOLUŢIA SEMNALELOR ANALOGICE S numş funcţi (prous) convoluţi în imp smnllor şi ingrl: f ( ) Noţi conscră prousului convoluţi în imp s urmăor: no Convoluţi unui smnl cu (7.) (7.) δ su u conuc l rzul

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare: Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC. Să se rte că Rezolvre: SEMINAR

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 17. Asamblari cu strângere proprie

Capitolul 17. Asamblari cu strângere proprie Cpiolul 17 Amblri cu rângere proprie T.17.1. Ce un mblrile rbore-buuc prin rângere proprie? T.17.. Indici câev exemple de uilizre mblrilor cu rângere proprie (prin prere). T.17.3. Ce vnje prezin mblrile

Διαβάστε περισσότερα

Modele dinamice de conducere optimală a activităţii firmei 9. Modelul Jorgenson

Modele dinamice de conducere optimală a activităţii firmei 9. Modelul Jorgenson Modele dinmice de conducere opimlă civiăţii firmei 9 Modelul Jorgenson Ese un model în cre ese urmăriă sregi firmei în cee ce priveşe efecure invesiţiilor şi efecele deprecierii cpilului supr evoluţiei

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1 FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

TEHNICI PWM (MID) UTILIZATE IN COMANDĂ INVERTOARELOR Sisteme de comandă ce folosesc strategia de modulaţie PWM cu modulatoare sinusoidală

TEHNICI PWM (MID) UTILIZATE IN COMANDĂ INVERTOARELOR Sisteme de comandă ce folosesc strategia de modulaţie PWM cu modulatoare sinusoidală TEHNICI PWM (MID) UTILIZATE IN COMANDĂ INERTOARELOR.. Sieme e comnă ce foloec regi e moulţie PWM cu moulore inuoilă.. Generliăţi Foloire unor ipoziive emiconucore e puere in ce în ce mi performne (rnziore

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx 7 INTEGRALA IMPROPRIE 7 Erciţii rzolv Erciţiul 7 Să s sudiz nur urăorlor ingrl irorii şi să s drin vloril csor în cz d convrgnţă: d c sin d 3 / rcsin d cos d d sin d > R Soluţii Funcţi f : - R f s ingrilă

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC CURS I II Cpitolul I: Integrl

Διαβάστε περισσότερα

FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE

FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE LUCRAREA NR. 7 FILTRE ACTIVE CU AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE Scopul lucrării: Studiul filtrelor ctive relizte cu mplifictore operţionle prin ridicre crcteristicilor lor de frecvenţă.. Filtrele ctive Filtrele

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 5. functia sa de transfer (reprezentarea intrare-iesire a sistemului) determinandu-se cu relatia

LUCRAREA NR. 5. functia sa de transfer (reprezentarea intrare-iesire a sistemului) determinandu-se cu relatia LUCRAREA NR. 5 1. Proprieăţi rucurale ale iemelor liniare (abiliae, conrolabiliae, obervabiliae). Reprezenarea în frecvenţă a iemelor O problemă imporană în udiul iemelor auomae o reprezină proprieaea

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera. pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu

Διαβάστε περισσότερα

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se

Διαβάστε περισσότερα

Construcţia recipientelor sub presiune. Elementele componente

Construcţia recipientelor sub presiune. Elementele componente 77 Conrucţi recipienelor ub preiune Elemenele componene Recipienele ub preiune un relize în generl din lmine din oţel crbon u oţel li. Un recipien ub preiune, în czul cel mi generl, (ig. 8.) ee conrui

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

cele mai ok referate

cele mai ok referate Permur www.refereo.ro cele m o refere.noue de permure. Fe A o mulme f de elemee, dc A{,, 3,, }. O fuce becv σ:aàa e umee permure ubue de grdul. P:Numrul uuror permurlor de ord ee egl cu!..produul compuere

Διαβάστε περισσότερα

MECANICĂ*N* NC. CINEMATICĂ NC. CINEMATICĂ 1

MECANICĂ*N* NC. CINEMATICĂ NC. CINEMATICĂ 1 MEANIĂ*N* N. INEMATIĂ N. INEMATIĂ MEANIĂ*N* N. INEMATIĂ UPRIN Inroducere... piolul N.0. inemic mișcării bsolue puncului meril... 5 N.0.. Triecori, iez și ccelerți puncului... 5 N.0.. udiul mișcării puncului

Διαβάστε περισσότερα

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

2 Osciloscopul. 2.2 Schema bloc generală. 2.1 Prezentare generală MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII. Osciloscopul 13

2 Osciloscopul. 2.2 Schema bloc generală. 2.1 Prezentare generală MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ ŞI TELECOMUNICAŢII. Osciloscopul 13 Osciloscopul 3. Schem loc generlă Osciloscopul. Prezenre generlă Osciloscopul ese un insrumen vând c funcţie principlă vizulizre şi măsurre semnlelor elecrice în domeniul imp. Semnlul ese reprezen pe un

Διαβάστε περισσότερα

Transformata Laplace

Transformata Laplace Tranformaa Laplace GOM mai 8 Tranformaa Laplace În cele ce urmează vom udia ranformaa Laplace, care din punc de vedere maemaic nu ee decâ o inegrală improrie şi cu parameru (vezi formula ()), dar are numeroae

Διαβάστε περισσότερα

2.5 Discretizarea sistemelor în timp continuu

2.5 Discretizarea sistemelor în timp continuu Drgomir, TL, Teori iemelor, Cr nl II CTI, /5 9 5 Dicreizre iemelor în imp conin Dicreizre ni iem în imp conin reprezină operţi prin cre ni iem în imp conin i e ociză n iem în imp dicre cre nci când lcreză

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Tratarea numerică a semnalelor

Tratarea numerică a semnalelor LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT Tit Tihon CNRV Romn FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE Nr. crt 5 6 7 8 9 0 Nr. crt Nr. crt Crcteristici vizibile observte PUNCTAJ ACORDAT preciere D+ Nu Observţii privind preciere folosire mnulului

Διαβάστε περισσότερα

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1. Trigonometrie FuncŃii trigonometrice. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic b c b sin B, cos B, tgb c C c ctgb, sin B cosc, tgb ctgc b b. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice. sin:r [-,] A c B sin(-x)

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare

Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare Laboratorul 6 Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare 6. Tema Proiectarea filtrelor IIR utilizând prototipuri analogice şi transformarea biliniară. Utilizarea rutinelor Matlab pentru proiectarea

Διαβάστε περισσότερα

Integrale generalizate (improprii)

Integrale generalizate (improprii) Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem

Διαβάστε περισσότερα

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss

Cursul 4. Matrice. Rangul unei matrice. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Metoda eliminării a lui Gauss Lector univ dr Cristin Nrte Cursul 4 Mtrice Rngul unei mtrice Rezolvre sistemelor de ecuţii linire Metod eliminării lui Guss Definiţie O mtrice m n este o serie de mn intrări, numite elemente, rnjte în

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 9. Transformata Laplace. 9.1 Transformata Laplace

Capitolul 9. Transformata Laplace. 9.1 Transformata Laplace Capiolul 9 Tranformaa Laplace 9. Tranformaa Laplace Ideea de bază acalculuioperaţional conăîn inroducerea ranformărilor inegrale. Avanajul aceei meode conă în aceea că reduce rezolvarea unor ecuaţii diferenţiale

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2 5..04 u Fig..83.5..3. Elemeul de îârziere de ordiul doi, Elemeul de îârziere de ordiul doi coţie douǎ elemee cumulore de eergie su subsţǎ. Peru elemeul de ordi doi ecuţi difereţilǎ se oe scrie î mi mule

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE ONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE EL-nesss.r.l. ondenstorele sunt destinte imunttirii fctorului de putere si filtrrii rmonicilor superiore in retelele de medie tensiune. Dielectricul este de tip ll-film impregnt

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3 CINEMATICA MIŞCĂRII COMPUSE A PUNCTULUI MATERIAL

CAPITOLUL 3 CINEMATICA MIŞCĂRII COMPUSE A PUNCTULUI MATERIAL CAPITOLUL 3 CINEMATICA MIŞCĂRII COMPUSE A PUNCTULUI MATERIAL În plicţiile concee se înâlnesc siuţii când ese necesă sudiee mişcăii unui cop (S) ce efecueză o mişce în po cu un l cop (S ), fl l ândul său

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a

Διαβάστε περισσότερα

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

www.absolualarme.com met la disposition du public, via www.docalarme.com, de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont w. ww lua so ab me lar m.co t me la sit po dis ion du c, bli pu via lar ca do w. ww me.co m, de la ion nta t do cu me on t ed hn iqu tec les en ce s, rι fιr ma rq ue se t lo go s, so nt la pr op riι tι

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!

!!# $ %% %$ & % !'!  #$! " "" %%"" %" &" %" " " " % ((((( ((( ((((( " %%%% & ) * ((( "* ( + ) (((( (, (() (((((* ( - )((((( )((((((& + )(((((((((( +. ) ) /(((( +( ),(, ((((((( +, 0 )/ (((((+ ++, ((((() & "( %%%%%%%%%%%%%%%%%%%(

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale Torma Ridurilor şi Bucuria Intgrallor Ral Prntar d Alandru Ngrscu Intgral cu funcţii raţional c dpind d sin t şi cos t u notaţia it, avm: cos t ( + sin t ( i dt d i, iar intgrara s va fac d-a lungul crcului

Διαβάστε περισσότερα

Se cere determinarea caracteristicilor geometrice pentru secţiunea antisimetrică din figura de mai

Se cere determinarea caracteristicilor geometrice pentru secţiunea antisimetrică din figura de mai Seminr 7. Crcteristici geometrice l suprfeţe plne II.. Secţiune compusă cu profile lminte jos: Se cere determinre crcteristicilor geometrice pentru secţiune ntisimetrică din figur de mi fig.1 Poziţi centrului

Διαβάστε περισσότερα

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1) Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα