Lucrul si energia mecanica

Σχετικά έγγραφα
Lucrul si energia mecanica

Dinamica. F = F 1 + F F n. si poarta denumirea de principiul suprapunerii fortelor.

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

1. (4p) Un mobil se deplasează pe o traiectorie curbilinie. Dependența de timp a mărimii vitezei mobilului pe traiectorie este v () t = 1.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar

Curs 4 Serii de numere reale

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

x 1 = x x 2 + t, x 2 = 2 x 1 + x 1 + e t, x 1 (0) = 1, x 2 (0) = 1; (c) Să se studieze stabilitatea soluţiei nule pentru sistemul

Optica geometricǎ. Formula de definiţie

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Integrala nedefinită (primitive)

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Algebra si Geometrie Seminar 9

UNELE APLICAŢII ALE FORŢELOR DE INERŢIE

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Continue. Answer: a. 0,25 b. 0,15 c. 0,1 d. 0,2 e. 0,3. Answer: a. 0,1 b. 0,25 c. 0,17 d. 0,02 e. 0,3

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

III. Statica III. Statica. Echilibrul mecanic al corpurilor. 1. Sistem de forțe concurente. Sistemul de forțe

Clasa a IX-a - Set 1. Completat: Saturday, 10 May 2003 Nota: 100/100

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.1. Noţiuni introductive

Curs 1 Şiruri de numere reale

1,4 cm. 1.Cum se schimbă deformaţia elastică ε = Δ l o. d) nu se schimbă.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

MECANICA CINEMATICA. Cinematica lucrează cu noţiunile de spaţiu, timp, şi derivatele lor viteză şi acceleraţie.

PARTEA A II A COMPLETĂRI, ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI CAPITOLUL 1 - FENOMENE MECANICE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Capitolul 1. Noțiuni Generale. 1.1 Definiții

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Dreapta in plan. = y y 0

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Principiul Inductiei Matematice.

Mecanica. Unde acustice. Seminar

ALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ

Miscarea oscilatorie armonica ( Fisa nr. 2 )

riptografie şi Securitate

1. Introducere in Fizică

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Curs - programul Electrotehnică Versiunea Ș. L. Mihail-Ioan Pop

Transformata Laplace

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ROSTOGOLIRE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

IV. LUCRUL MECANIC. RANDAMENTUL. PUTEREA. ENERGIA MECANICĂ.

Transformări de frecvenţă

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

MARCAREA REZISTOARELOR


II. Dinamica (2) Unde F și F sunt forța de acțiune respectiv de reacțiune, Fig. 1.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Sistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal

Ecuatii trigonometrice

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Transcript:

Impulul mecanic 1 Impulul mecanic Impulul mecanic al punctului material ete produul dintre maa lui la viteza: p = m v. Din legea a II-a a lui Newton obtinem: F = m a = m v v 0 t F t = m v m v 0. F t poarta denumirea de impulul fortei, iar egalitatea exprima legea impulurilor: impulul fortei ete egal cu variatia impulului punctului material. Pentru un item izolat e realizeaza legea converarii impulului: uma geometrica a impulurilor corpurilor intr-un item inchi ramine contanta la orice interactiune dintre corpurile acetui item: Σm i v i = cont. Legea e atiface i pentru proiectiile impulurilor pe o anumita directie, daca uma proiectiilor fortelor pe aceata directie ete egala cu zero. O conecinta a legii conervarii impulului ete micarea reactiva. La arderea combutibilului dintr-o racheta, gazele formate in rezultatul arderii e ejecteaza din racheta cu o anumita viteza. In lipa fortelor exterioare: m 1 v 1 + m v = 0, unde m 1 i m maa rachetei i a combutibilului ar intr-un interval mic de timp; v 1 i v viteza lor. Deci, viteza rachetei ete orientata in en opu vitezei gazelor ete o micare reactiva, ete o micare care nu are nevoie de actiune din exterior. Important ete faptul ca pe maura arderii combutibilului maa m 1 a rachetei devine din ce in ce mai mica, ceea ce conditioneaza creterea vitezei rachetei. Lucrul i energia mecanica Lucrul in fizica ete produul dintre forta i deplaare: L = F S. Puterea exercitata de forta ete lucrul fortei intr-o unitate de timp: P = L t = F S t = F v, unde v ete viteza corpului la micarea rectilinie uniforma medie la micarea variata. Lucrul fortei rezultante ete: L = mv mv 0 = Ec Ec 0, unde Ec = mv ete energia cinetica a punctului material.

Impulul mecanic Deci, lucrul fortei rezultante ete egal cu variatia energiei cinetice: Lucrul fortei de greutate ete: L = Ec. L = mgh 1 mgh, unde h 1 i h unt inaltimea initiala i finala a punctului material in raport cu nivelul coniderat nul. Marimea fizica Ep = mgh poarta denumirea de energia potentiala a punctului material la inaltimea h. Deci, lucrul fortei de greutate ete egal cu variatia energiei potentiale a lui luate cu emnul minu: L = Ep 1 Ep = Ep. Nota: lucrul fortei de greutate nu depinde de forma traiectoriei i ete determinat in acet en de inaltimea initiala i finala a punctului material; lucrul fortei de greutate pe o traiectorie inchia ete egal cu zero. Lucrul fortei de elaticitate (F = kx: unde Ep = kx L = kx 1 kx = E p 1 Ep, ete energia potentiala a arcului deformat. Deci, lucrul fortei de elaticitate ete egal cu variatia energiei potentiale luate cu emnul minu i depinde numai de deformarea initiala x 1 i finala x. ( Lucrul fortei de atractie univerala F = G m 1m : r ( L = G m ( 1m G m 1m = Ep r 1 r 1 Ep, unde Ep = G m 1m r ete energia potentiala de interactiune a doua puncte materiale. Si in cazul dat lucrul nu depinde de forma traiectoriei i ete determinat de pozitia initiala i finala a unui punct material fata de altul. Fortele, lucrul carora nu depinde de forma traiectoriei, lucrul lor pe o traiectorie inchia ete egal cu zero, e numec forte conervative. Deci, forta de greutate, de elaticitate, de atractie univerala unt forte conervative. Lucrul fortei exterioare (fortelor exterioare toate fortele cu exceptia celor conervative ete L = E E 1, unde E = Ep + Ec ete energia mecanica totala. Pentru un item izolat are loc legea conervarii energiei in mecanica: E = cont

Impulul mecanic 3 Ep + Ec = cont. Daca in proceul micarii energia e micoreaza, atunci cea cinetica crete i inver. Exemple de rezolvare a problemelor 1. Care ete forta medie de preiune la umarul pucaului la efectuarea unor impucaturi din pitolul automat, daca maa glontelui ete de 10 g, viteza lui de 300 m/ i au loc 300 impucaturi pe minut? m = 10 g = 0,01 kg v = 300 m/ n = 300 1 min F? Cunoatem din legea impulurilor ca Proiectand pe directia vitezei, obtinem F t = m v m v 0. F t = mv mv 0. In cazul de fata v 0 = 0 (initial, glontele nu e mica, iar F ete forta ce actioneaza aupra glontelui. Conform legii a III-a a lui Newton, forta data ete egala numeric cu forta ce actioneaza aupra pitolului, deci i aupra umarului pucaului. t ete timpul mediu de efectuare a unei impucaturi i ete egal cu: t = τ n, unde τ ete timpul in care au loc n impucaturi (in cazul de fata τ = 1 min = 60, n = 300. Rezulta: F = mv t = mv τ n, 0, 01 300 F = 300 = 15 (N. 60. Un corp cu maa m e mica pe circumferinta cu viteza v. Se cere variatia impulului corpului la rotirea cu 60 o, 90 o, 180 o i 360 o. a Din deen rezulta ca Rezulta ca (m v = m v. v = v 0 in 30 o = v 0 1 = v 0 = v. m v = m v = mv,

Impulul mecanic 4 iar α = 10 o. b iar α = 135 o. c iar α = 180 o. v = v 0 + v = v m v = mv, v = v m v = m v = mv, d v = 0 m v = 0. 3. Un tingator de incendiu indrepta capul de furtun aupra focului. Viteza de ieire a apei ete de 16 m/, ectiunea tranverala a capului de furtun 5 cm. Se cere forta cu care tingatorul de incendiu tine capul de furtun. v = 16 m/ S = 5 cm = 5 10 4 m F? F t = m v m v 0. Initial in forma calara: v 0 = 0 F t = m v F t = mv F = m t v. In timpul t prin ectiunea tranverala a furtunului trece o cantitate de maa egala cu: unde ρ ete denitatea apei Prin urmare, m = ρv = ρsv t, ( ρ = 1000 kg. m 3 F = ρsv t t v = ρsv, F = 1000 5 10 4 16 = 18 (N. 4. Pe o uprafata abolut neteda e mica o lada cu niip cu viteza de 6 m/. Maa lazii ete de 9 kg. In lada cade o greutate cu maa de 1 kg de la inaltimea de 10 m, fara viteza initiala. Se cere viteza lazii dupa caderea greutatii in lada cu niip. M = 9 kg m = 1 kg v 0 = 6 m/

Impulul mecanic 5 h = 10 v? In genere, corpurile m i M nu formeaza un item izolat actioneaza uportul cu o forta de reactiune. Ina legea conervarii impulului e realizeaza pentru proiectiile lor pe axa x. Initial avem: (m u + M v 0 x = Mv 0. Final: Prin urmare, ((m + M v x = (m + Mv. Mv 0 = (m + Mv v = M m + M v 0 = 9 ( m 1 + 9 6 = 5, 4. 5. Un proiectil e deface in doua parti egale in punctul uperior al traiectoriei la inaltimea 15,9 m. Pete 3 dupa explozie una din parti cade pe Pamant ub locul unde a avut loc explozia. Cu ce viteza i ub ce unghi fata de orizont a inceput a e mite a doua parte a proiectilului dupa explozie, daca prima parte a cazut la ditanta de 636 m de la locul impucaturii? Rezitenta aerului e neglijeaza. l = 636 m H = 15,9 m t = 3 v? α? Conform legii converarii impulului, impulul pina la explozie ete egal cu uma impulurilor dupa explozie: m v = m 1 v 1 + m v. Conform conditiilor problemei: m 1 = m = m. Rezulta: m v = m v 1 + m v, de unde: v 1 + v = v. Viteza primei parti a proiectilului e determina din conditia ca ea cade pe Pamant ub locul exploziei pete t 1 = 3 : Proiectand pe axa y, obtinem: S y = v 1y t 1 + a y t 1. H = v 1 t 1 gt 1 v 1 = gt 1 H t 1 ;

Impulul mecanic 6 v 1 = 9, 8 3 15, 9 ( m = 9, 4. 3 Determinam viteza v in punctul uperior al traiectoriei din urmatoarele coniderente. Deplaarea H pe verticala ete: Deplaarea l pe orizontala ete: Dar i: de unde: H = v 0y t gt. l = v 0x t. v y v 0y a y = S y, H = v 0y g, doar v y = 0 i S y = H. Deci: v 0y = gh; v 0y = ( m 9, 8 15, 9 = 17, 7 Din prima ecuatie:. 9, 8 t 17, 7t + 15, 9 = 0 4, 9 t 17, 7t + 15, 9 = 0. t 1, = 17, 7 ± (17, 7 4 4, 9 15, 9 = 1, 8(. 4, 9 Atunci v 0x = l ; v 0x = 636 ( m t 1, 8 = 353. In enul axei x micarea ete cu viteza contanta v 0x, doar a x = g x = 0, deci ( m v 0x = v = 353. Prin urmare, v = v 1 + 4v ; v = ( m (9, 4 + 4 353 = 706, iar ( m Rapun: v = 706 tgα = v 1 v ; tgα = 9, 4 353 = 0, 0133 α = 46. ; α = 46. 6. Motoarele unei locomotive cu tractiune electrica la micarea cu viteza de 7 km/h conuma puterea de 800 kw. Randamentul motoarelor ete de 0,8. Se cere forta de tractiune

Impulul mecanic 7 a locomotivei. v = 7 km/h = 0 m/ N = 800 kw = 8 10 5 W η = 0, 8 F tr? Puterea fortei de tractiune ete: N 1 = F tr v = ηn F tr = ηn v ; 0, 8 8 105 F tr = 0 Rapun: F tr = 3 10 3 N = 3 kn. = 3 10 3 (N. 7. De pe virful unei pante aluneca un corp i e oprete in punctul din care punctul de pornire e vede ub un unghi de 6 o. Se cere coeficientul de frecare, daca el ete contant pe intregul parcur al micarii. α = 6 o µ? Se tie ca lucrul fortelor exterioare ete egal cu variatia energiei mecanice totale, adica: F fr1 l F fr b = E E 1 (lucrul fortei de frecare ete negativ forta de frecare ete orientata in en opu deplaarii. E 1 = mgh energia initiala; E = 0 energia finala. Rezulta: F fr1 = µn 1 ; F fr = µn F fr1 = µmg co β = µmg a l, F fr1 = µmg. µmg a l l µmg b = 0 mgh, de unde Rapun: µ = 0, 105. µ = h a + b = tgα; µ = tg 6 o = 0, 105.

Impulul mecanic 8 8. Un corp cu maa de 500 g e mica cu viteza de 3 m/ pe o uprafata orizontala i e ridica pe o panta mobila de maa 7,5 kg. La ce inaltime e va ridica corpul pe panta? Frecarea e neglijeaza. m = 500 g = 0,5 kg v 1 = 3 m/ M = 7,5 kg h? Vom aplica legea conervarii impulului i legea conervarii energiei: m v 1 = (m + M v mv 1 mv 1 = (m + Mv, = mgh + (m + M v, de unde i Rezulta: mv 1 v = mv 1 m + M = mgh + m + M m v 1 (m + M. mv 1 m v 1 (m + M = mgh, v 1 mv 1 (m + M = gh, (m + Mv 1 mv 1 (m + M = gh, de unde Rapun: h = 43 cm. h = h = Mv 1 g(m + M ; 7, 5 3 9, 8(0, 5 + 7, 5 = 0, 43(m. 9. Un corp aluneca fara viteza initiala de pe virful unei fere netede de raza R, care e afla pe o maa orizontala. La ce imaltime de la uprafata meei corpul e va rupe de la fera? Frecarea e neglijeaza.

Impulul mecanic 9 Corpul e mica pe uprafata ferei, deci i cu acceleratia centripeta. Aupra corpului actioneaza fortele m g i N. Proiectand N, m g, i ac pe axa y, obtinem din legea a II-a a lui Newton: N mg co α = ma c. In momentul ruperii corpului de pe uprafata ferei, forta de reactiune N ete zero (N = 0, deci: mg co α = ma c g h R R = v R ( a c = v R g(h R = v. Viteza v poate fi determinata din legea conervarii energiei mecanice. Energia initiala (potentiala ete egala cu mg h, iar in punctul final mgh + mv. Prin urmare, mg R = mgh + mv, de unde v = g(r h. Obtinem: g(h R = g(r h h = 5 3 R. Probleme pentru rezolvare de ine tatator 1. Un carucior cu niip e mica cu viteza de 1 m/. In intimpinarea lui zboara o bila cu maa de kg cu viteza orizontala de 7 m/. Cu ce viteza i in care directie va continua micarea caruciorul cu bila oprita in niip? Maa caruciorului cu niip ete de 10 kg. (Rapun: 0,3 m/ in enul micarii initiale a bilei.. Un om incearca a coboare dintr-un aerotat pe o cara din funie. Maa aerotatului ete de 350 kg. Sa e determine lungimea minima a carii, pentru ca paind de pe ultima cara omul a atinga Pamantul. Maa omului 70 kg, inaltimea initiala a aerotatului 10 m. (m + MH (Rapun: l = = 1 m. M 3. Un glonte ce zboara orizontal lovete intr-o fera atirnata de o vergea rigida imponderabila i e oprete in ea. Maa glontelui ete de 5 g, maa ferei 0,5 kg, viteza glontelui 500 m/. Se cere ditanta minima de la centrul ferei pina la punctul de upenie pentru ca fera de la lovitura a atinga punctul uperior de u. (Rapun: l = 0, 64 m.