3. LEGI DE STARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC. ECUAŢII

Σχετικά έγγραφα
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Eşantionarea semnalelor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Esantionarea semnalelor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Subiecte Clasa a VIII-a

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale

3.5. Forţe hidrostatice

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Q π (/) ^ ^ ^ Η φ. <f) c>o. ^ ο. ö ê ω Q. Ο. o 'c. _o _) o U 03. ,,, ω ^ ^ -g'^ ο 0) f ο. Ε. ιη ο Φ. ο 0) κ. ο 03.,Ο. g 2< οο"" ο φ.

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

Transformata Laplace

ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI CU DERIVATE PARŢIALE PRIN EXERCIŢII ŞI PROBLEME

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Integrale cu parametru

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

z a + c 0 + c 1 (z a)

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Curs 2 Şiruri de numere reale

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

I.2. Problema celor două corpuri. Legile lui Kepler

5.1. Noţiuni introductive

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

TIPURI DE DEZINTEGRĂRI NUCLEARE. Dezintegrarea α

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Subiecte Clasa a VII-a

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Algebra si Geometrie Seminar 9


Integrale generalizate (improprii)

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Probleme pentru clasa a XI-a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Sarò signor io sol. α α. œ œ. œ œ œ œ µ œ œ. > Bass 2. Domenico Micheli. Canzon, ottava stanza. Soprano 1. Soprano 2. Alto 1

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

ΠΑΝΕΠΙΣΤΗΜΙΟ ΑΙΓΑΙΟΥ ΣΧΟΛΗ ΕΠΙΣΤΗΜΩΝ ΤΗΣ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥ ΩΝ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΟ ΙΠΛΩΜΑ ΙΟΙΚΗΣΗΣ ΕΠΙΧΕΙΡΗΣΕΩΝ ΜΕ. Ι..Ε.

Παρασκευή 1 Νοεμβρίου 2013 Ασκηση 1. Λύση. Παρατήρηση. Ασκηση 2. Λύση.

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

CAPITOLUL I ECUAŢII DIFERENŢIALE. α, astfel că tgα=f(x,y).

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

riptografie şi Securitate

Transcript:

Câmpul lctomagntic LEGI E TARE ALE CÂMPULUI ELECTRIC ECUAŢII La 5 -a făcut o pznta gnală aupa lgilo şi tomlo tabilit în cadul toii macocopic claic aupa lctomagntimului In cl c umază pzntăm ti lgi d ta al câmpului şi cpuilo în ca intin xclui măimi fizic d natuă lctică Rlaţiil c xpimă lgi şi/au tom fomază cuaţiil itmului fizic conidat Acta contitui obictil pzntului capitol Lga polaizaţii lctic tmpoa Acată lg xpimă laţia d lgătuă dint polaizaţia lctică tmpoaă P t şi intnitata câmpului lctic dint-un punct c apaţin unui mdiu dilctic Rlaţia pin ca xpimă acată lg t P c E () Enunţul lgii t umătoul:: t Polaizaţia lctică tmpoaă dint-un punct al unui mdiu dilctic izotop şi linia t popoţională cu intnitata câmpului lctic din aclaşi punct factoul d popoţionalitat fiind poduul dint pmitiitata a idului şi ucptiitata lctică χ a mdiului - o contantă d matial adimnională pozitiă ci lga polaizaţii lctic tmpoa t o lg d matial in laţia () c xpimă lga mnţionată zultă că în mdiil dilctic izotop ctoii E şi P t unt coliniai acă mdiul dilctic t făă polaiza lctică pmanntă atunci P p şi P t P ( l 78) ia lga ci atfl: P c E () În ituaţia că mdiul pzintă şi polaiza lctică pmanntă atunci P c E + P () p La mdiil dilctic nlinia ucptiitata lctică înt-un punct dpind d aloaa intnităţii câmpului lctic în acl punct χ E ) In cazul mdiilo dilctic anizotop cum t d xmplu mdiul unui cital ucptiitata lctică t un tno imtic d odinul doi notat χ în ca caz lga polaizaţii lctic tmpoa ci în foma d podu contactat înt tnoul χ şi ctoul E : P t ( χ E (4)

Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii In acată ituaţi ctoii E şi P t nu unt coliniai Exită totuşi la mdiil anizotop ti dicţii cipoc otogonal şi dnumit dicţiil (axl) pincipal în lungul căoa ci doi ctoi unt coliniai atfl că: P c E P c E P c E (5) t t t und χ χ şi χ unt ucptiităţil lctic copunzătoa clo ti dicţii Lga lgătuii dint E şi P Int măimil ctoial d ta locală E şi P -a tabilit o laţi d lgătuă cu caact d lg în foma: E + P (6) Acata t o lg ta gnală find alabilă în oic punct la oic momnt şi în oic gim al câmpului lctomagntic In id în a şi în mdii conductoa nu apa fnomnul d polaiza lctică au t nglijabil dci P şi lga lgătuii xpimă pin laţia: E (7) In mdiil dilctic izotop ctoii E în mdiil anizotop nu unt coliniai (Fig b) şi P unt coliniai (Fig a) ia a) b) Fig Poziţiil ctoilo E şi P în mdii izotop (a) pcti în mdii anizotop (b) Rfindu-n la mdiil izotop linia şi făă polaiza lctică pmanntă am P p şi P P χ E ia laţia c xpimă lga ci atfl: t E + E (+ χ χ ) E au E (8)

Câmpul lctomagntic în ca + χ (9) t pmitiitata lctică latiă şi t pmitiitata lctică abolută a mdiului in laţiil (6) şi (8) obţin: P ( - ) E ( - ) E () acă mdiul dilctic izotop t polaizat lctic atât tmpoa cât şi pmannt atunci lga lgătuii din: E + P p () La mdiil nlinia pmitiitata lctică latiă dpind d aloaa intnităţii câmpului lctic în punctul conidat (E) In cazul mdiilo anizotop pmitiitata lctică latiă t un tno imtic d odinul al doila notat ia lga lgătuii xpimă pin poduul contactat dint tnoul şi ctoul E : E () Aând în d foma laţii (9) poat ci: în ca t tnoul unita d odinul al doila + c () Fig Fnomnul d hitzi lctic Lga fluxului lctic Obaţi La mdiil folctic (nlinia) ituat înt-un câmp lctic altnati maniftă fnomnul dnumit hitzi lctic ca contă în ămâna în umă a aiaţiilo aloilo lui în apot cu aiaţiil aloilo lui E (Fig ) Lga fluxului lctic t o lg d ta gnală din cadul toii claic (Maxwll - Htz) aupa lctomagntimului xpimă în foml intgală şi difnţială (locală) a Foma intgală a lgii fă la fluxul lctic pint-o upafaţă închiă ituată în câmpul lctic (Fig ) aând umătoul nunţ:

4 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Fluxul lctic pin oic upafaţă închiă aşzată în câmpul lctomagntic aând oic fomă şi oic poziţi în oica momnt t gal cu uma algbică a acinilo lctic adăat c apaţin copuilo din intioul upafţi: und Q k Q k ò d Q (4) acinil lctic din xtioul upafţi închi nu modifică fluxul lctic pin upafaţa acă Q atunci lga din: d (5) Fig chiţă xplicatiă pntu lga fluxului lctic b Foma difnţială (locală) a lgii fluxului lctic poat obţin din foma intgală (4) În act n admitm că olumul dlimitat d t un domniu d continuitat pntu câmpul d ctoi dci că nu xită upafţ linii au punct und -a găi acini lctic adăat ca a cauza dicontinuităţi pntu Int-un atfl d domniu pot xita numai acini lctic olumtic cu dnitata încât ò (6) Q d In act condiţiuni poat aliza tanfomaa d intgală d tip Gau- Otogadki:: d di d (7) Inlocuind laţiil (6) şi (7) în (4) şi nunţând la opaţia d intga zultă foma difnţială (locală) a lgii: cu umătoul nunţ: d i (8)

Câmpul lctomagntic 5 ignţa olumtică a ctoului câmp calculată în oica punct al unui domniu d continuitat t gală cu dnitata olumtică a acinii lctic adăat din acl punct acă în domniul d olum xită upafţ încăcat cu acini lctic d dnitat (Fig 4) în punct al uni atfl d upafţ d i şi în concinţă opază cu dignţa upficială:( A) d i (9) Conidând că şi unt inducţiil lctic în punct foat apopiat ituat d o pat şi d alta a upafţi (Fig 4) atunci: n n d i n ( - ) - + () Fig 4 upafaţă încăcată cu acini lctic adăat und n t oul nomal la upafaţă ia n n şi n n unt aloil componntlo nomal la acaşi upafaţă al inducţii lctic Rzultă: au - () n n V V ( ) - ( ) () n n V und E n şi E n n n Aşada pntu componntl inducţii lctic nomal la upafaţa unt dicontinui n ¹ n (nu conă) ia pntu act componnt unt continui n n ( conă) 4 Toma lui Gau a Foma intgală a tomi lui Gau fă la fluxul ctoului intnităţii câmpului lctic E pint-o upafaţă închiă : Ψ E E d () şi dduc din lga fluxului lctic în foma intgală (l 4) şi din lga lgătuii (l6) obţin:

6 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii ò ( E + P )d Q Aând în d şi laţia (8) zultă: ò E d ( Q + Q ) (4) adică: Fluxul ctoului intnităţii câmpului lctic E calculat p o upafaţă închiă ituată în câmpul lctomagntic în oic poziţi la oic momnt t popoţional cu uma algbică a acinilo lctic adăat şi d polaiza c apaţin copuilo din intioul upafţi factoul d popoţionalitat fiind b Foma difnţială (locală) a tomi lui Gau obţin din foma intgală (4) în ca fac înlocuia Q + Q ( + ) d (5) şi în condiţiuni d continuitat fctuând tanfomaa d intgal G-O zultă: + di E (6) In punct al uni upafţ d dicontinuitat încăcată cu acini lctic adăat aând dnitata şi cu acini lctic d polaiza aând dnitata toma lui Gau ci atfl: + di E (7) Aplicaţia Un mdiu dilctic izotop linia şi făă polaiza lctică pmanntă aând pmitiitata latiă ct t încăcat în olum cu acini lctic adăat cu dnitata Câmpul lctic din mdiu dtmină polaizaa tmpoaă a lui şi apa acini lctic d polaiza cu dnitata ă tabilacă lgătua dint şi Rzola foloc foml difnţial al lgii fluxului lctic (l8) şi tomi lui Gau (l6) pcum şi laţia Rzultă: + c + d und obţin E - + / c In caχ t ucptiitata lctică a mdiului dilctic ci acinil şi au mn opu Pntu c zultă (8) (9)

Câmpul lctomagntic 7 Aplicaţia conidă un cop mtalic încăcat cu acini lctic upficial cu dnitata înconjuat d un mdiu dilctic omogn izotop şi făă polaiza lctică pmanntă aând pmitiitata lctică La upafaţa dilcticului în contact cu mtalul apa acini lctic d polaiza cu dnitata ă tabilacă lgatua dint dnităţil acinilo şi Rzola Rcugm la aclaşi aţionamnt ca la aplicaţia cu mnţiuna că în mtal E mtal şi mtal obţin laţiil: + d i die adică din ca zultă : + o () pcti () + χ Pciza Rlaţii d foma (9) şi () nu pot fi tabilit la upafaţa d paaţi dint doi dilctici Aplicaţia Un cop dilctic izotop făă polaiza lctică pmanntă şi nâncăcat cu acini lctic adăat ( ) t ituat înt-un câmp lctic ă tabilacă în c ituaţii apa în olumul copului acini lctic d polaiza Rzola foloc laţiil (8) (8) şi (6) atfl că: E g a d + di E d i E diting umătoal ituaţii: ilcticul t omogn şi linia: gad di E şi atât în câmp unifom cât şi nunifom ilcticul t nomogn şi linia: gad di E şi atât în câmp unifom cât şi nunifom ilcticul t omogn şi nlinia (E) : gad gad E t gal cu zo în E câmp unifom ( E ct) şi t difit d zo în câmp nunifom ci nunifom numai în câmp Aplicaţia 4 O fă dilctică d ază a aând ct t încăcată unifom cu acini lctic adăat cu dnitata fa t înconjuată d o coajă mtalică fică d az a şi b (a < b) nâncăcată cu acini lctic In xtio t id (au a) c: a E şi P în punct din cl ti zon (-fa dilctică -coaja mtalică -a) şi potnţialul lctic al cojii mtalic b nităţil acinilo d polaiza pntu fa dilctică c ă ific lga fluxului lctic în punct din zonl şi

8 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Rzola: a Câmpul pzintă imti fică Intucât în toma lui Gau intin şi acinil lctic d polaiza (ncunocut) calculază mai întâi cu lga fluxului lctic Zona conidă upafaţa fică d ază [ a] pntu ca ò d ò Vctoii şi d unt coliniai şi ct Rzultă: d P 4p 4 p E P ( - ) E ( - ) Zona fiind ocupată d mtal obţin E şi P oac d înamnază că p upafaţa intioaă a cojii mtalic paă acina Q a - 4p a a - a a ia p ca xtioaă Q b - Q a b b In zona [b ] şi ò 4p a 4p a a d 4 p E P Potnţialul cojii mtalic calculază cu o laţi d foma ( b) în ca: V V obţin: a d a V ò E d l ò b b b b Calculul dnităţilo acinilo d polaiza fac cu laţiil (84) pcti (85) adică: - - d i P - ( - ) Ñ - Pn - P n a ( - ) a a acinil total d polaiza unt - 4p a - 4p ' a ' Q Q obă că ' Q + Q c calculază di şi di und şi au aloil calculat mai u 5 Ecuaţiil câmpului lctic

Câmpul lctomagntic 9 In gnal cuaţiil unui cto câmp diă din lgil / toml pcific câmpului fiind cl ca conduc la dtminaa uniocă a ctoului în toat punctl domniului conidat acă în domniul d tudiu al câmpului xită upafţ linii şi / au punct d dicontinuitat (ingulaităţi) acta tbui xclu pin conidaa lo în afaa domniului Mnţionăm aici cl pcificat la Anxa A4 fitoa la claificaa câmpuilo şi anum: Un câmp ctoial t d natuă potnţială dacă în toat punctl lui otoul ctoului c îl caactizază t nul (câmp notaţional) Câmpul t d natuă olnoidală (otaţională) dacă în toat punctl lui dignţa coului c îl caactizază t nulă În cazul gnal câmpul coial poat aa atât o componntă potnţială cât şi o componntă olnoidală 5 Toma d unicitat a oluţii cuaţiilo unui câmp ctoial N fim aici la unicitata oluţii cuaţiilo unui câmp ctoial în gim taţiona caactizat în fica punct pin ctoul F Mdiul în ca a loc câmpul t linia şi izotop Înt-un caz paticula act câmp poat fi câmpul lctic caactizat în fica punct al domniuluipin ctoiul E pcti pin ctoul Enunţul tom t: Vctoul F c caactizază un câmp taţiona dint-un mdiu linia şi izotop t unioc dtminat în domniul d olum măginit d upafaţa închiă (upafaţa d fontiă) dacă cunoc în fica punct al domniului: - dignţa olumtică: d i F f () ; - otoul olumtic: ot F g() ia în punctl upafţi d fontiă unt pci: - fi componntl noml F n - fi componntl tangnţial F t -a notat cu ctoul d poziţi al punctului ia funcţiil f ( ) şi g( ) unt conidat ca fiind continui montaţia tomi o facm numai pntu cazul când în toat punctl fontii unt pci aloil componntlo nomal F ' '' Pin abud fi F şi F două oluţii ditinct al poblmi ca atifac fica cuaţiil din domniu şi condiţia p fontiă Vctoul câmp difnţă F F - F" a atifac umătoal condiţiuni: d i F ot F şi F n () oac ot F înmnază că F diă dint-un potnţial cala ϕ F - ϕ ca atifac cuaţia Laplac ϕ ia în punctl fontii j F n adică In act condiţiuni cugând la fomula întâia a lui Gn n n

Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii pntu funcţii cala (l A) obţin ò ( Ñj ) d adică ϕ şi F ci "' ' F F ca c înmnază oluţi unică a cuaţiilo câmpului d ctoi F 5 Ecuaţiil câmpului lctotatic N fim la câmpul lctotatic dint-un mdiu linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă pntu ca dăm cuaţiil ca conduc la o oluţi unică omniul d xitnţă al câmpului conidă xtin la infinit und câmpul t nul Ecuaţiil intnităţii câmpului lctotatic E Acta unt cl copunzătoa fomlo difnţial (local) al lgilo/tomlo alabil în câmpul lctotatic adică: ' + di E ot E E n () Pima dint act cuaţii pzintă foma difnţială a tomi lui Gau (l6) ca d adoua cuaţi pzintă foma difnţială a lgii inducţii lctomagntic paticulaizată pntu câmpul lctotatic (toma potnţialului lctotatic) (l ) ia a tia cuaţi idnţiază că la infinit câmpul t nul acă în olumul Ζ al domniului xită ingulaităţi în punctl uno upafţ d limită (d paaţi dint mdii difit) în punctl uno cub au în punct popiu zi atunci la cuaţiil () adaugă cuaţiil condiţiilo d limită Q d i E + d i E d i E ; ot E l p l p (4) Act cuaţii unt foloit la xcluda ingulaităţilo din domniul în ca tudiază câmpul ( 6) Întucât dignţa ctoului E t nulă în toat puncl câmpului lctotatic act câmp t d natuă minamnt potnţială Ca uma ctoul intităţii actui câmp diă din funcţia calaă d paţiu V numită potnţialul lctotatic pin laţia E - g a d V Gupuil d cuaţii () şi (4) contitui condiţiil d xitnţă al ctoului intnităţii câmpului lctotatic E din domniul conidat Ecuaţiil inducţii lctic unt: d i ot ¹ (5) Pima dint act cuaţii pzintă foma difnâială (locală) a lgii fluxului lctic ca d a doua t o ingalitat doac în mdiul nomogn luat în conida ct şi ot ot( E ) g ad E + ot E E gd ¹ und -a înlocuit ot E ci ctoul inducţii lctic al câmpului lctotatic dint-un n

Câmpul lctomagntic mdiu nomogn a atât o componntă potnţială cât şi ocomponntă olnoidală acă mdiul t omogn atunci componnta olnoidală a lui t nulă Ecuaţiil copunzătoa condiţiilo d limită pntu câmpul d ctoi unt: di di di Q ; ot ¹ (6) l l p p În cazul upafţlo copuilo npolaizat lctic ituat înt-un mdiu npolaizabil copuil fiind încăcat numai cu acini olumtic cuaţiil:unt di E ot E ; (7 a) di ot (7 b) Înmnază că upafţl pcti nu contitui dicontinuităţi pntu componntl nomal şi / au tangnt al lui E pcti al lui Aplicaţia 5 ă ci cuaţiil câmpului lctotatic nunifom xitnt înt-un mdiu dilctic omogn da nlinia cu pmitiitata ( E ) podu d acini lctic xtn înt-un domniu finit Rzola : În ituaţia dată în intioul mdiului acumulază acini lctic d polaiza cu dnitata Ecuaţiil inducţii lctic unt indpndnt d natua mdiului şi au foma: d i ot in act cuaţii dduc cl al intităţii câmpului lctic aând în d că ( E )E Foma cuaţiilo t: n d i E - E ga d ( E ) ot E E g d ( E ) E n ( E ) ( E ) 6 Ecuaţiil Poion şi Laplac al potnţialului lctotatic 6 Foma cuaţiilo Câmpul lctotatic fiind d natuă potnţială intnitata actui câmp xpimă pin gadintul cu mn chimbat al potnţialului lctotatic: E - gad V Aând în d şi toma lui Gau (l 6) adică di E ( + )/ obţin cuaţia lui Poion a potnţialului lctotatic: - d i g a d V ( + )/ au + V Ñ - (8)

Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii în ca + + Ñ x y z (9) t opatoul linia a lui Laplac (coodonat catzin) In punctl din câmpul lctotatic und nu xită acini lctic ( ) cuaţia (8) din V au V (4) fiind dnumită cuaţia lui Laplac a potnţialului lctotaticcâmpuil potnţial ca atifac cuaţia lui Laplac numc adoi câmpui laplacn 6 Toma unicităţii oluţii cuaţii lui Poion conidă câmpul lctotatic din domniul d olum măginit d upafaţa închiă caactizat pin potnţialul lctotatic V ( )Toma unicităţii oluţii cuaţii lui Poion a potnţialului lctotatic (l 8) nunţă atfl: acă în toat punctl din domniul funcţia V ( ) atifac cuaţia lui Poion şi dacă în punctl fontii unt pci: - fi aloil V(P ) pzntând condiţiil p fontiă d tip iichlt - fi aloil { n g ad V } P pzntând condiţiil p fontiă d tip Numann atunci oluţia cuaţii lui Poion t unică -a notat cu n oul nomal la aând nul p intioul domniului ' montaţi pupun pin abud că xită două funcţiuni V ( ) şi '' V ( ) ca atifac acaşi cuaţi Poion şi aclaşi condiţiuni p fontiă Apoi intoduc funcţiuna difnţă V () V () - V"() ca idnt atifac cuaţia Laplac şi condiţiunil p fontiă: V V V ( P Î ) (iichlt) au { n ÑV ( Numan ) } P Î P Î n In continua cug la fomula întâia a lui Gn pntu funcţii cala (la4) ciă pntu funcţia V Rzultă: - în condiţiuni p fontiă d tip iichlt: ò ( V ) d V V ct doac V ( P Î ) V () V" () (oluţi unică); - în condiţiuni p fontiă d tip Numann: ò V ( ÑV ) d V V ct doac P Î n şi

Câmpul lctomagntic şi V () V" () + ct oluţia t unică cu apoximaţia uni contant 6 oluţia cuaţii Poion a potnţialului lctotatic conidă câmpul lctotatic xitnt înt-un mdiu omogn p domnii linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă Ecuaţia Poion a potnţialului lctotatic V înt-un punct dint-un atfl d domniu a fot tabilită la 6 şi a foma: V (4) Intgaa acti cuaţii în condiţii d limită şi d fontiă dat şi cunocând ditibuţia acinilo lctic în întg domniul conidat fac foloind fomula a II-a a lui Gn (A4) aând foma: ( U V V U ) d (U V V U )d (4) în ca U şi V unt funcţii cala d paţiu ultima pzntând potnţialul lctotatic Pntu funcţia U pun umătoal condiţii: - ă fi o funcţi numai d ditanţa d la punctul P în ca dtmină potnţialul la lmntl d olum d şi d upafaţă d ; U U( ) (Fig 5) - ă aibă laplacianul nul în oic punct al domniului: Ñ U Foma funcţii U ( ) dtmină galând cu zo laplacianul i Rzultă umătoaa fomă a acti funcţii: U (4) Înlocuind laţia (4) şi condiţia impuă Ñ U în (4) obţin: d òñ ( ÑV - V Ñ )d - ò (44) Conct în cl c umază n fim la intgaa cuaţii (4) în apot cu potnţialul lctotatic V din punctul P al câmpului dint-un domniu dlimitat d upafaţa d fontiă podu d copul dilctic omogn C încăcat cu acini lctic adăat olumtic şi upficial aând dnităţil copul mtalic C încăcat cu acini lctic adăat upficial cu dnitata lctic d polaiza upficial (Fig 5) pcti şi d und apa şi acini

4 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Fomula a II-a a lui Gn ptind continuitata clo două funcţii U şi V şi a diatlo lo a contată că în domniul d olum funcţia U din infinită în punctul P (und ) ca c ncită izolaa actui punct cu o fă mică cu cntul în P şi d upafaţă p (Fig 6 a) amna funcţia V a diatl dicontinu în punctl upafţlo şi 4 und xită acini lctic upficial Et nca ca act upafţ ă fi liminat din domniu adică ă fi conidat ca upafţ d limită ci intgala upafaţă din mmbul tând al laţii (44) fctuază pntu upafţl p pntu ultiml două upafţ intgala fctuază d două oi adică pntu două upafţ infinit apopiat d o pat şi d alta a ficăia cu copul d a fi xclu din domniu (Fig 6 b c) Calculăm în continua act intgal Pntu upafaţa c dlimitază domniul am: cu obaţia că V ( V V ) d ( n V V n ) d ( V ) d (45) n n acă upafaţa t xtină la infinit zultă: V V )d ( (46) doac copuil încăcat cu acini lctic ocupă un domniu finit şi când V V tind la zo ca şi ( ) ca ia d cşt ca ci măima d n n intgat tind la zo ca Voul n t nomal la upafaţa ointat p xtioul i Pntu upafaţa P (Fig 6 a) obţin: V V ( ÑV - V Ñ )d d - V d ( ) md 4p - Vmd 4p ò ò ò (47) n n p p p und Fig 5 omniul d xitnţă al câmpului lctotatic V ( ) n md şi V m d pzintă aloil mdii al lui P Am aut în d şi umătoal laţii: V n pcti V p upafaţa

Câmpul lctomagntic 5 V u n Ñ V n Ñ - d ò d ò W 4 p La limită când V funcţiil ( ) md n şi V md tind p aloil lo finit din punctul P aşa că lim ò ( ÑV - V Ñ ) d - 4pV (48) P Pntu upafaţa (Fig 96 b) zultă: V n V n ( V V ) d [ ( + ) + V ( n + n )] d di E d und am aut în d că + n şi n + ' p d u Fig 6 upafţ d limită V V + + - ( E + E ) d i E n n n n Pntu upafaţa pzntată in figua 6 c obţin în mod analog: + ( ÑV - V Ñ ) d d ò ò (49) Intoducând zultatl d mai u în laţia (47) şi xplicitând funcţia V ajung la umătoaa fomă a oluţii cuaţii lui Poion: + + V d + π π d (5 4 4

6 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii Acată laţi a oluţii cuaţii lui Poion am ci-o aând în d că pntu un mdiu dilctic omogn izotop şi făă polaiza pmanntă cu pmitiitata am + mtalic şi un atfl d mdiu poat ci in laţia (5) obţin: ia la upafaţa d paaţi dint un cop + (Aplic ) ( + ) d ( + ) d E V u + π π u (5) 4 4 Mnţionăm că intgala d olum din laţiil (5) pcti (5) fctuază pntu acl domnii und xită acini lctic olumtic ia intgala d upafaţă fctuză pntu toat acl upafţ und xită acini lctic upficial acă oigina pntu ctoii d poziţi alg ca în figua 7 atunci oluţia cuaţii Poion a umătoa fomă: und R - V( ) d + d ( ) + ( ) ( ) + ( ) 4 p R 4 p R ò ò (5) Fig 7 Oigina ctoilo d poziţi 7 Ecuaţia d odinul doi a intnităţii câmpului lctotatic conida cuatia lui Poion a potnţialului lctotatic (4) şi calculaza gadintul actia adică g a d ( V ) - g a d În mmbul tâng al aci cuaţii inază opaţiil d dia şi obţin: gad ( V ) ( gad V ) E und E gad V Rzultă cuaţia ctoială d tip Poion a intnităţii câmpului lctotatic E g a d (5)

Câmpul lctomagntic 7 Pntu au ct obţin cuaţia ctoială d tip Laplac E (54) Eidnt fica dint cuaţiil ctoial (5) au (54) poat tanfoma în ti cuaţii cala d tip Poion pcti d tip Laplac Găia oluţii E () a cuaţiilo ctoial mnţionat ncită cunoaşta condiţiilo d tip iichlt au d tip Numan p fontia domniului ca unt mai puţin obişnuit pntu intnitata câmpului lctotatic 8 Toma uppoziţii câmpuilo lctotatic În mdii linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă t alabilă umătoaa tomă a uppoziţii: Câmpul lctotati podud două au mai mult patiţii d acini lctic t gal cu uma câmpuilo podu d fica patiţi în pat Înumaa fac gomtic pntu intnităţil câmpuilo (măimi ctoial) şi fac algbic pntu potnţial (măimi cala) Acată tomă t o concinţă a faptului că în mdii linia cuaţiil câmpului unt linia Pntu jutificaa tomi conidă câmpul lctotatic podu înt-un mdiu omogn/nomogn d căt acini lctic cu patiţi olumtică şi upficială apaţinând uno copui dint-un domniu finit Potnţialul întu-un punct al câmpului t: V d + π d 4 4π (55) Pntu o altă patiţi şi a acinilo p aclaşi copui potnţialul în aclaşi punct t: V ò d + d 4p ò 4p (56) Şi acum uma clo două patiţii al acinilo poduc potnţialul: + + V d + d obă că V V + V ò 4p ò 4p (57) 9 Toma facţii liniilo câmpului lctotatic Fi upafaţa d paaţi dint două mdii dilctic linia izotop şi făă polaiza lctică pmanntă aând pmitiităţil lctic ĺ pcti ĺ în

8 Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii ca xită un câmp lctic tatic/taţiona cat d u xtioa P upafaţă nu xită acini lctic adăat ( ) La tca pin upafaţă liniil câmpului lctic ufă o facţi ca xplică după cum umază Confom lgii fluxului lctic -au obţinut laţiil (9) şi () în ca intoduc Rzultă că componntl nomal la upafaţă al inducţii lctic în două punct foat apopiat ituat d o pat şi d alta a upafţi conă (unt continui) (Fig 8 a): (58) n n P d altă pat confom cu toma potnţialului lctic (l4) componntl tangnţial al intnităţii câmpului lctic conă (unt continui) (Fig 8 b): E t E t au t t (59) Fig 8 chiţă xplicatiă pntu toma facţii liniilo câmpului lctic Unghiuil dint nomala la upafaţă şi dicţiil ctoilo ( au E ) pcti ( au E ) unt notat cu α şi α pntu ca t gα t / n Et / n t gα t / n E t / n şi ţinând ama d laţiil () şi (4) zultă: t g t g α α (6) Acată laţi t dnumită toma facţii liniilo câmpului lctotatic P R O B L E M E (P)

Câmpul lctomagntic 9 P O fă dilctică d ază a aşzată în id (au a) t încăcată unifom în olum cu acina lctică adăată d dnitat Ştiind că pmitiitata lctică latiă a matialului fi t ct c: a) E şi P în punct din intioul şi din xtioul fi dilctic; upafaţa i b) nităţil acinilo lctic d polaiza din olumul fi ' ' pcti d d p R: a) Ei nt i nt P i nt ( - ) a a E P xt xt xt - a - ( - ) ' ' ' b) P O coajă dilctică fică d az intioaă a şi xtioaă b ituată în id a pmitiitata lctică aiabilă în funcţi d ază confom laţii ituată acina lctică punctifomă Q ă calculz: () In cntul cojii t a) E şi P în punct din cl ti zon; b) difnţa d potnţial dint upafaţa intioaă şi ca xtioaă a cojii; c) dnităţil acinilo lctic d polaiza Q Q Q R: a) E E E ; E / 4 p R 4 p b 4 p Q Q b ; P P P ( - ) E ; 4π 4π Q a b b Q Q b ) V V ln ; c) a - ( - ) b ; 4π a a 4π a b 4 p b P conidă ituată în id o ţaă izolantă d az a şi b (a < b) aând pmitiitata lctică latiă ct şi fiind încăcată unifom în olum cu acina lctică d dnitat ă calculz dnităţil acinilo lctic d polaiza conţinut d ţaă ( b - a ) R : a b ( - ) - ( - ) b P4 Amătuil unui condnato lctic plan aând upafaţa unt lgat la o uă cu tniuna U paţiul dint amătui t ocupat d două tatui dilctic cu goimil d şi d aând pmitiităţil x ( x) ( - ) ; d x und x măoaă d la pima amătuă ( d ) ă calculz: a) capacitata lctică a condnatoului; b) E şi P în punct din cl două tatui dilctic b

Lgi d ta al câmpului lctic Ecuaţii C U C U R: a) C ; b) E i E i ; d ln + d (x) E / (x) E / ; P [ (x) - ] E P P5 ă zol cinţl pcificat la poblma P conidând că mdiul dilctic dint amătuil condatoului plan t omogn da nlinia: ( E ) ( E ) U R: a) C ; b) E i ( E )E P [ ( E ) - ] E d d P6 ă tabilacă cuaţia d odinal doi a ctoului inducţii lctic al câmpului lctotatic dint-un mdiu dilctic omogn şi linia ca conţin în olum acini lctic adăat cu dnitata R : g a d