DESCRIEREA CULORILOR ACHIZITIA IMAGINILOR COLOR CU CAMERE FOTO DIGITALE

Σχετικά έγγραφα
Spatii de reprezentare a culorilor

Analiza și Prelucrarea Digitală a Semnalelor Video

Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

V O. = v I v stabilizator

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Subiecte Clasa a VII-a

Curs 1 Şiruri de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Percepţia vizuală umană. Percepţia vizuală umană Teoria culorii Percepţi culorilor. Procesarea informaţiei vizuale. Ochiul uman.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Subiecte Clasa a VIII-a

Sisteme de culoare * Complemente Fiziologia vederii umane

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

prin egalizarea histogramei

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Integrala nedefinită (primitive)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)


2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Curs 4 Serii de numere reale

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

riptografie şi Securitate

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Reflexia şi refracţia luminii.

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Eleonora SCHILLER FIZIOLOGIA ŞI PATOLOGIA CROMATICII DENTARE

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

Algebra si Geometrie Seminar 9

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Compresia de imagini. Standardul JPEG

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.1. Noţiuni introductive

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

prin operaţii punctuale

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

CONCURSUL INTERJUDEȚEAN DE MATEMATICĂ TRAIAN LALESCU, 1998 Clasa a V-a

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Semnale 3D. Prelucrarea Semnalelor Video. Concept general:

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Dreapta in plan. = y y 0

CURS 11: ALGEBRĂ Spaţii liniare euclidiene. Produs scalar real. Spaţiu euclidian. Produs scalar complex. Spaţiu unitar. Noţiunea de normă.

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Grafuri planare Colorarea grafurilor. Curs 12. Grafuri planare. Colorarea grafurilor. Polinoame cromatice. 23 decembrie 2016.

Microscopie optica. Masuratori cu microscopul optic

Transcript:

Cursul 2 DESCRIEREA CULORILOR ACHIZITIA IMAGINILOR COLOR CU CAMERE FOTO DIGITALE

Sistemul vizual uman: perceptia vizuala Descrierea culorilor Camera digitala color: structura de baza

Sectiune laterala prin craniul uman nerv optic cortex vizual ochi obiect din campul vizual retina CGL : corp geniculat lateral

Sectiune transversala prin craniul uman cortex vizual Fiecare ramura a nervului optic are fascicule separate pentru campurile vizuale. CGL : corp geniculat lateral chiasma ochi optica nerv optic camp vizual temporal camp vizual nazal

Iris Pupila Ochiul uman : vedere exterioara Iris - muschi circular de control al deschiderii pupilei Pleoapa (protectie mecanica) Pozitia ochiului este reglata prin sase muschi. Fanta reglabila pentru captarea luminii

Sclerotica Ochiul uman : structura Coroida Cornee Pupila Retina Fovee Lentila oculara (umoare sticloasa) Iris Corp cilar (muschi pentru controlul formei lentilei oculare) Nerv optic

Retina fovea nerv optic Vedere la microscop Retina ochiului uman Vedere prin oftalmoscop Celulele fotoreceptoare : conuri si bastonase

Structura retinei Celulele fotoreceptoare : conuri si bastonase Flux celule orizontale informatie celule bipolare celule amacrine lumina celule ganglionare (on-off) fibre ale nervului optic

conuri pentru vederea diurna sensibilitate luminoasa mica rezolutie spatiala mare adaptate la diferite lungimi de unda a radiatiei luminoase (S, M, L) bastonase Structura retinei : celule receptoare pentru vederea nocturna sensibilitate luminoasa mare rezolutie spatiala mica

Cateva numere : aria retinei : 5 x 5 mm numar conuri : 5 milioane numar bastonase : 100 milioane numar fibre ale nervului optic : 1,6 milioane densitate maxima conuri : 0,16 milioane / mm 2 Structura retinei

Trebuie realizata o specificare numerica a culorii : uniformitatea denumirii repetabilitatea crearii senzatiei de culoare pastrarea principiului de diferenta de culoare (culori opuse) incorporarea unei semnificatii fizice

Lumina vizibila : portiune a spectrului electromagnetic din domeniul lungimilor de unda de [360 nm, 830 nm] (sau [380 nm, 780 nm]). O radiatie luminoasa este caracterizata de distributia spectrala de energie f(λ). Dupa cum am vazut, fiecare tip de fotoreceptor din retina (con) are o caracteristica spectrala proprie C i (λ) ; raspunsul unui con la radiatia luminoasa f este : c i = λ λ max min C i ( λ ) f ( λ ) dλ

Young, Grassman, Maxwell : Teoria tricromaticitatii orice culoare poate fi reprodusa ca amestec (aditiv sau substractiv) a trei culori primare porneste de la realitatea biologica a fiziologiei sistemului vizual are suport matematic O culoare este un triplet de numere, corespunzand proiectiei spectrului radiatiei luminoase pe functiile caracteristice ale spectrelor primare.

culoare sintetizata prin amestec aditiv S(λ) culoare de test C(λ) A(λ) B(λ) Amestec aditiv a b S(λ) = aa(λ) + bb(λ) +cc(λ) S = (a, b, c) c surse de lumina primara reglare intensitate

culoare sintetizata prin amestec aditiv S(λ) culoare de test aditivata cu culoare primara C(λ) A(λ) B(λ) Amestec substractiv a b c S(λ)+ cc(λ) = aa(λ) + bb(λ) S(λ) = aa(λ) + bb(λ) - cc(λ) S = (a, b, c) reglare intensitate surse de lumina primara

In practica: spectrele luminoase sunt esantionate la interval de cel mult 10 nm; ecuatiile capata forma discreta. a b c = = = λ max A( ) f ( )d λ λ λ λ = min λ max B( ) f ( )d λ λ λ λ = min λ max C( ) f ( )d λ λ λ λ = min j j j A j f B j f C j f Reprezentarea unei culori prin tripletul (a, b, c) este univoca si universala daca A(λ), B(λ), C(λ), sunt standardizate. j j j

Tipuri de sisteme colorimetrice : sisteme primare de reprezentare (RGB, XYZ) sisteme tehnice derivate liniar (NTSC, PAL, SECAM) sisteme perceptuale derivate liniar (culori opuse, Ohta) sisteme cu cromaticitate uniforma (Lab) sisteme perceptuale neliniare (HSV, Munsell)

CIE - Comité International de l Eclairage Standardizarea Sisteme colorimetrice de reprezentare - recomandarea CIE 1931 stabileste doua sisteme primare de reprezentare: RGB si XYZ. RGB - (Red, Green, Blue) : culorile primare sunt spectre monocromatice de lungimi de unda de 700 nm, 546,1 nm si 435,8 nm. intensitatile sunt asfel alese incat valorile tristimulus asociate luminii albe sunt egale si unitare.

g Functii de corespondenta a culorilor CIE RGB

Cubul RGB LABORATORUL DE ANALIZA ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR

Culorile fizic realizabile prin amestecul aditiv de culori primare (gamut-ul de culoare) RGB sunt situate intr-un cub (valorile tristimulus sunt asociate unor coordonate carteziene). RGB Desi culorile primare sunt fizic realizabile, nu toate valorile tristimulus sunt pozitive (exista culori fizice ce nu pot fi sintetizate prin amestecul aditiv al componentelor primare RGB). Spatiul este cu variatie neuniforma - distantele euclidiene intre reprezentarile tristimulus nu corespund distantelor perceptuale dintre culorile corespunzatoare. :-) Calcularea valorilor tristimulus prin folosirea de adunari si scaderi alternate nu era exacta din cauza erorilor operatorilor umani ce operau masinile de calcul - s-a dorit deci gasirea unor alte primare, pentru care valorile tristimulus sa fie doar pozitive.

XYZ - transformare liniara a valorilor tristimuls RGB astfel incat : orice culoare fizica monocromatica sa fie caracterizata de valori tristimulus pozitive componenta Y sa fie o masura a eficientei luminoase (deci a luminantei culorii) pentru o lumina alba valorile tristimulus sa fie egale. X 0,490 Y = 0,177 Z 0,000 0,310 0,813 0,010 0,200 R 0,011 G 0,990 B

X Y Z Functii de corespondenta a culorilor CIE XYZ

X Y Z = 0,490 0,177 0,000 0,310 0,813 0,010 0,200 R 0,011 G 0,990 B XYZ Matricea transformarii nu este unitara, si deci transformarea nu este o rotatie a cubului RGB cu tot cu sistemul de coordonate. Gamut-ul de culoare XYZ este un paraleliped inclinat

Coordonate de cromaticitate Normalizare a valorilor tristimulus (T 1, T 2, T 3 ): 3 2 1 1 1 T T T T t + + = 3 2 1 2 2 T T T T t + + = 3 2 1 3 3 T T T T t + + = 1 t t t 3 2 1 = + + cele trei valori sunt liniar dependente; pot fi pastrate doar doua, coordonatele de cromaticitate.

Coordonate r g b = = = R R + G + B G R + G + B B R + G + B r + g +b = 1 G 1 (r, g, b) de cromaticitate (R, G, B) 1 RGB R Triunghiul Maxwell 1 B

Coordonate de cromaticitate XYZ x = y = z = X X X X + Y + Z Y + Y + Z Z + Y + Z x + y + z = 1

Gamut-ul reprezentabil culori primare culori realizabile prin amestec aditiv

NTSC receptor SMPTE (Society of Motion Picture and Television Engineers) Standarde de televiziune corespunde culorilor primare realizate de afisajele cu fosfor (tuburi catodice) R G B r r r 0,842 = 0,129 0,008 0,156 1,319 0,069 0,091 R 0,203 G 0,897 B

NTSC National Television Standard Committee (Never Twice the Same Color) Y 0,299 I = 0,147 Q 0,615 0,597 0,289 0,515 Standarde de 0,114 R 0,437 G 0,100 B televiziune Y este componenta de luminanta; I, Q sunt diferente cromatice Y I Q = = 0,3R 0,493 0,877 + 0,6G + ( B Y ) ( R Y ) 0,1B

PAL Phase Alternating Lines (Peace At Last) Y U V = 0,299 0,196 0,211 0,597 0,274 0,523 Standarde de televiziune 0,114 R 0,322 G 0,312 B Y este componenta de luminanta; U, V sunt diferente cromatice Componentele de crominanta se pot subesantiona (1:2) Y U V = = 0,3R 0, 74 0,48 + 0,6G + 0,1B ( R Y ) 0,27( B Y ) ( R Y ) + 0,41( B Y )

SECAM Sequentiel à Memoire Standarde de televiziune Y 0,299 Cb = 0,169 Cr 0,500 0,597 0,331 0,418 0,114 R 0,500 G 0,031 B Y este componenta de luminanta; Cb, Cr sunt diferente cromatice Componentele de crominanta se pot subesantiona (1:2) Se foloseste si in compresia JPEG

Experimentele lui Hering : aranjarea de catre observatori pe un cerc in plan a unor esantioane de culoare, a. i. culorile similare sa fie vecine. Jumatati opuse ale cercului contin rosu si respectiv verde, sau galben si respectiv albastru. rosu Nici o culoare nu este descrisa ca fiind simultan ; albastru rosie si verde, galbena si albastra. Spatiul culorilor opuse galben verde

Culorile opuse sunt : rosu - verde galben - albastru [alb - negru] (prin extensie) Spatiul culorilor opuse Experimentul e sustinut de fenomenul de post-imagine (afterimage). Codare : cat rosu / verde, galben / albastru si alb contine culoarea. Y O O 1 2 = 0,333 0,500 0,250 0,333 0,500 0,250 0,333 R 0,000 G 0,500 B O alta varianta foloseste pentru codarea componentelor opuse raspunsul perceptual (logaritmat) al culorilor primare.

Sisteme colorimetrice neliniare: Motivatie Exista neliniaritati intrinseci in mecanismul perceptiei umane (fotodetectorii din retina au o caracteristica logaritmica) si in dispozitivele de achizitie (corectia de γ). Trebuie tinut cont de pragul de sensibilitate la culoare a sistemului vizual uman (culori diferite ce arata similar) si trebuie introdusa o distanta intre culori care sa fie proportionala cu distanta perceptuala dintre respectivele culori. Trebuie folosita o descriere de culoare similara cu descrierea semantica si perceptuala utilizata de observatorii umani.

Elipsele MacAdams Locul geometric al culorilor perceptual nediscriminabile fata de culoarea centrului elipsei (raport 1:20 pentru factorul de aspect si dimensiuni absolute). JND - Just Noticeable Difference Dorim ca elipsele sa devina cercuri.

Spatiu de cromaticitate uniforma (UCS) : elipsele MacAdams devin aproape circulare (1:1-1:2) si aproape egale in tot spatiul de cromaticitate. 4X u = X + 15Y + 3Z 6Y v = X + 15Y + 3Z Spatiul Yuv Distantele Euclidiene dintre numerele (u,v) si respectiv (U,V,W) sunt in continuare diferite de distantele perceptuale dintre culori.

Spatiul U * V * W * Spatiul de cromaticitate uniforma modificat (UCS modificat): translatie cu originea in albul de referinta neliniaritate a coordonatei de luminanta ( stralucire ) W * = 116Y 1/ 3 17 U V * * = 13W = 13W * * ( u u ) ( v v ) 0 0

CIE Lab 1976 = = = 0 0 0 0 0 Z Z f Y Y f 200 b Y Y f X X f 500 a 16 Y Y f 116 L unde albul de referinta este (X 0, Y 0, Z 0 ) si functia neliniara de transformare a stralucirii este ca la CIE Luv 1976: + =,in rest 116 16 7.787 x 0.00886 x, x x ) ( f 3 1/

CIE Lab 1976 L

Coordonatele de cromaticitate (diferente cromatice) a si b sunt independente de luminanta L. Se poate face o definire perceptuala a culorilor prin definirea unei nuante H si a unei saturatii C prin exprimarea coordonatelor de cromaticitate intr-un sistem polar de coordonate H C = arctan = a 2 + b b a 2 CIE Lab 1976 H C

Distantea euclidiana in spatiul Lab corespunde distantei perceptuale dintre culori: 2 2 2 ab = ( ΔL ) + ( Δa ) ( Δb ) Δ + CIE Lab 1976 In spatiul Lab, diferenta dintre doua culori abia perceptibile este definita de o distanta maxima de 2,3. Spatiul Lab este utilizat in majoritatea aplicatiilor de analiza automata a imaginilor.

Spatii perceptuale : familia HSV Descrierea culorilor in limbaj natural foloseste o terminologie specifica: nuanta - ce fel de culoare (verde, rosu, galben,.) saturatia - cat de pura este culoarea, cu cat alb a fost amestecata culoarea pura din care aceasta provine luminozitatea - luminanta, stralucire luminoasa Este deci un sistem de reprezentare de tipul celui utilizat de Munsell, dar cu o specificare numerica a nuantei.

Spatii perceptuale : familia HSV spatiul de culoare este modelat ca un dublu con exita variante cu model de cilindru, dubla prisma

Componenta de intensitate (V sau I) R + G + B V = 3 V = 0.3R + 0.6G + 0.1B = Y max( R,G,B ) min( R,G,B ) V = 2 Componenta de saturatie S Componenta de nuanta H H ( R G ) ( R B )) S = 1 S = 1 0.5 arccos,b > G 2 ( R G ) ( R B )( B G ) = 0.5 ( R G ) ( R B )) 2π arccos,b < G 2 ( R G ) ( R B )( B G ) Spatii perceptuale : familia HSV 3min( R, G, B) R + G + B min( R, G, B) max( R, G, B)

Sisteme de achizitie a imaginilor color: Achizitie digitala camera digitala senzori imagine Tehnologie: CMOS CCD Parametru esential: numarul de pixeli

CCD Sarcina acumulata in celule este proportionala cu intensitatea radiatiei (luminoase) incidente.

CCD interline frame transfer read noise

CCD shot noise

CCD dark noise

Cazul tri-ccd trei CCD, dispozitive de filtrare si separare a fluxului optic un CCD, set de filtre optice mobile ce se interpun pe rand in fluxul optic la fiecare poza

Cazul mono-ccd Bayer pattern (CFA Color Filter Array)

Schema operatiilor la achizitia imaginii in camera digitala

Imagine supraexpusa Controlul expunerii Imagine subexpusa Imagine normala partitionarea imaginii pentru masurarea luminantei medii

Controlul focalizarii

Gray world model: toate canalele se scaleaza la fel, astfel incat valoarea maxima sa corespunda culorii albe. Controlul punctului de alb

Refacerea unui triplet RGB pt fiecare pixel De-mozaicarea color aliasing

Prelucrarea imaginilor color prin extinderea metodelor de prelucrare scalare 1. Abordarea marginala : descompunere RGB R G B Scalar processing Scalar processing Scalar processing R G B

Prelucrarea imaginilor color prin extinderea metodelor de prelucrare scalare 2. Abordarea tranformarii colorimetrice liniare fixe (luminanta + crominante) R G B Direct transform Y C 1 C 2 Scalar processing Scalar processing Scalar processing Y C 1 C 2 Inverse transform R G B

Prelucrarea imaginilor color prin extinderea metodelor de prelucrare scalare 3. Abordarea tranformarii colorimetrice liniare adaptive (decorelare) R G B Decorrelation I 1 I 2 I 3 Scalar processing Scalar processing Scalar processing I 1 I 2 I 3 Recorrelation R G B

Prelucrarea imaginilor color prin extinderea metodelor de prelucrare scalare 4. Transformare neliniara R G B Direct transform S H V Scalar processing Y Inverse transform R G B