13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

Σχετικά έγγραφα
14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

IV. STATICA SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE. GRINZI CU ZĂBRELE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1

Curs 4 Serii de numere reale

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

riptografie şi Securitate

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

MARCAREA REZISTOARELOR

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

9. Statica solidului rigid...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Subiecte Clasa a VIII-a

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Subiecte Clasa a VII-a

- Grinzile sprijină (se descarcă) pe diafragme, stâlp şi pe alte grinzi.

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

STATICA CONSTRUCȚIILOR STRUCTURI STATIC DETERMINATE - Îndrumător pentru lucrări -


Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

CUPRINS 2. Sisteme de forţe... 1 Cuprins..1

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

FORŢE INTERIOARE. EFORTURI. DIAGRAME DE EFORTURI.

STATICA CONSTRUCȚIILOR CADRE STATIC NEDETERMINATE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Ecuatii trigonometrice

SOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Criptosisteme cu cheie publică III

, m ecuańii, n necunoscute;

2.1.1 Grindă dreaptă simplu rezemată încărcată cu o sarcină concentrată

Determinarea eforturilor din barele unei grinzi cu zabrele

Curs 1 Şiruri de numere reale

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Principiul Inductiei Matematice.

3. Locuri geometrice Locuri geometrice uzuale

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Algebra si Geometrie Seminar 9

CUPRINS 7. Statica punctului material... 1 Cuprins..1

STATICA CONSTRUCȚIILOR STRUCTURI STATIC NEDETERMINATE

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Aplicaţii ale numerelor complexe în geometrie, utilizând Geogebra

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Dreapta in plan. = y y 0

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

Lectia VII Dreapta si planul

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Circuite electrice in regim permanent

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL


CUPRINS 8. Statica solidului rigid... 1 Cuprins..1

CIRCUITE LOGICE CU TB

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Transcript:

SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor În acest seminar se vor determina eforturile din barele unei grinzi cu zăbrele plană, simplă şi static determinată utilizând metoda izolării nodurilor. Introducere seminar Aplicaţiile studiate sunt aplicaţii în plan. Obiective seminar După parcurgerea acestui seminar cursantul va şti: - să identifice o grindă cu zăbrele static determinată; - să determine reacţiunile unei grinzi cu zăbrele static determinată; - să identifice nodurile cu încărcare particulară; - să determine eforturile din barele unei grinzi cu zăbrele utilizând metoda izolării nodurilor. Durata medie de studiu individual ore Acest interval de timp presupune asimilarea noţiunilor prezentate în acest seminar şi realizarea aplicaţiilor.

Cunoştinţe necesare.. Aspecte teoretice Cunoştinţele necesare studiului acestui seminar sunt: - scrierea condiţiilor de echilibru scalare de tip ecuaţii de forţe (seminar, seminar 5, modul 7); - metoda izolării nodurilor (modul ). Se vor determina eforturile în barele unei grinzi cu zăbrele plană, simplă şi static determinată. Pentru ca un sistem de corpuri să fie static determinat trebuie să fie îndeplinite două condiţii: una cantitativă şi una calitativă. Condiţia cantitativă pentru o grindă cu zăbrele este: unde n este numărul de noduri iar b este numărul barelor grinzii cu zăbrele. Pentru o grindă cu zăbrele simplă este suficient ca aceasta să fie invariabilă din punct de vedere geometric (aceasta se rezolvă prin alcătuirea grinzii cu zăbrele prin alăturare de triunghiuri). Datorită ipotezelor simplificatoare, în barele unei grinzi cu zăbrele se dezvoltă doar eforturi axiale (de întindere sau de compresiune), constante pe lungimea barelor. Fie bara mărginită de nodurile,,i şi,,j (figura.). Se observă că dacă bara este întinsă, efortul axial iese din nod, iar dacă bara este comprimată efortul axial intră în nod. j j j i i bară întinsă, efort axial pozitiv i bară comprimată, efort axial negativ Fig.. Convenţia de semn pentru efortul axial

Pe schema rezultatelor, eforturile se reprezintă în raport cu nodurile grinzii cu zăbrele. În anumite situaţii de încărcare se poate determina efortul dintr-o bară a unei grinzi cu zăbrele fără a mai efectua calculul propriu-zis (noduri aflate în situaţii particulare). Aceste situaţii sunt: nod cu două bare, neîncărcat (figura..a) ambele bare sunt de efort nul (efortul din bare este zero); nod cu două bare, încărcat pe direcţia uneia dintre ele (figura..b) în bara coliniară cu forţa efortul este egal în mărime cu forţa şi produce acelaşi efect asupra nodului iar în cealaltă bară efortul este zero; nod cu trei bare neîncărcat, două bare fiind în prelungire (figura..c) în barele aflate în prelungire eforturile au aceeaşi mărime, cu acelaşi efect asupra nodului iar în cea de-a treia efortul este zero; nod cu două bare, încărcat pe direcţia barelor (figura..d) eforturile din bare sunt egale în mărime cu cele două forţe, cu acelaşi efect asupra nodului; nod cu trei bare, două bare în prelungire şi încărcat pe direcţia celei de-a treia (figura..e) în barele aflate în prelungire eforturile sunt egale, cu acelaşi efect asupra nodului iar în cea de-a treia bară efortul este egal cu forţa activă, cu acelaşi efect asupra nodului; nod cu patru bare neîncărcat, două căte două bare în prelungire (figura..f) două căte două eforturile sunt egale, cu acelaşi efect asupra nodului; N=P N P N a) b) c) P N =P P N N N P N N =P N=P d) e) f) Fig... Noduri încărcate particular N N

Barele de efort nul se pot considera inexistente în calculul stării de eforturi a unei grinzi cu zăbrele... Aplicaţii rezolvate Să se determine eforturile din barele grinzii cu zăbrele din figură utilizând metoda izolării nodurilor. Enunţ general Etape de rezolvare ) Se verifică dacă grinda cu zăbrele este static determinată; ) Se numerotează nodurile şi se determină cosinuşii directori ai barelor înclinate; ) Se determină reacţiunile grinzii cu zăbrele; ) Se identifică nodurile cu încărcare particulară şi se determină eforturile din barele aferente acestora (după caz); 5) Se identifică un nod cu două bare de efort necunoscut; acesta se izolează şi se încarcă cu forţele exterioare (cunoscute) şi cu eforturile (necunoscute) corespunzătoare celor două bare; iniţial, sensul acestor eforturi necunoscute se aleg de întindere (eforturile ies de nod) astfel încât să se respecte convenţia de semn (,,+ pentru întindere, - pentru compresiune); 6) Se scriu două ecuaţii de echilibru scalare: 7) Se rezolvă sistemul de ecuaţii, iar rezultatele se trec pe schema rezultatelor; eforturile se reprezintă pe schema rezultatelor în raport cu nodurile grinzii cu zăbrele (efortul de întindere iese din noduri, efortul de compresiune intră în noduri); 8) Se caută alt nod cu două bare de efort necunoscut, se izolează şi se încarcă cu forţele exterioare (cunoscute) şi cu eforturile (două necunoscute, alese iniţial a fi de întindere, iar celelalte cunoscute) din barele suprimate; 9) Se reiau etapele 5, 6 şi 7 până când se epuizează toate

necunoscutele; ) Ultimele două noduri ale grinzii cu zăbrele oferă trei ecuaţii de verificare. APLICAŢIA Pentru grinda cu zăbrele din figura. să se determine eforturile din bare utilizând metoda izolării nodurilor. Enunţ 6 x l Fig.. ) Se verifică dacă grinda cu zăbrele este static determinată. Condiţia de determinare statică: Grinda cu zăbrele din figură este alcătuită prin alăturare de triunghiuri, rezultă că este static determinată. ) Se numerotează nodurile (figura.) şi se determină cosinuşii directori ai barelor înclinate 5

α α α β γ γ 5 9 7 6 x l Fig.. ) Determinarea reacţiunilor grinzii cu zăbrele H = V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig..5 6

Rezultă: Verificare: ) Se identifică nodurile cu încărcare particulară şi se determină eforturile din barele aferente acestora (după caz) Nodul este un nod cu două bare neîncărcat. Rezultă că barele - şi - sunt bare de efort nul (figura.6). H = V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig..6 Nodul este un nod cu trei bare, două bare în prelungire şi încărcat pe direcţia celei de-a treia în barele - şi -5 eforturile sunt egale cu acelaşi efect asupra nodului iar în bara - efortul este egal, întindere (figura.7). H = V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig..7 7

Nodurile 6 şi sunt noduri nod cu trei bare neîncărcate, două bare fiind în prelungire (figura.8) în barele aflate în prelungire (-6 şi 6-8, respectiv 9- şi -) eforturile au aceeaşi mărime, cu acelaşi efect asupra nodului iar în barele 5-6, respectiv - efortul este zero. H = V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig..8 Dacă bara - este de efort nul, din punct de vedere al calculului eforturilor aceasta nu există. Consecinţa este că nodul devine un nod cu trei bare neîncărcat, două bare fiind în prelungire, deci bara 9- are efortul zero, iar in barele - şi - eforturile sunt egale, cu acelaşi efect asupra nodului (figura.9). H = V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig..9 În acelaşi mod, nodul 9 devine un nod cu trei bare neîncărcat cu două bare în prelungire, deci bara 9- este de efort nul, iar în barele 7-9 şi 9- eforturile sunt egale, cu acelaşi efect asupra nodului 9. Dacă bara 9- este de efort nul, atunci nodul devine nod cu trei bare neîncărcat cu două bare în prelungire (eforturile în barele 8- şi - sun egale, cu acelaşi efect asupra nodului, iar bara 7- are efortul zero). Rezultă situaţia din figura.: 8

H = V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig.. În acest moment nodul 7 este un nod cu trei bare, două bare în prelungire şi încărcat pe direcţia celei de-a treia. Rezultă că eforturile din barele 5-7 şi 7-9 sunt egale, cu acelaşi efect asupra nodului 7 iar efortul în bara 7-8 este de, compresiune (figura.). H = V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig.. Etapele 5, 6 şi 7 se tratează împreună. Acestea sunt: 5) Se identifică un nod cu două bare de efort necunoscut; acesta se izolează şi se încarcă cu forţele exterioare (cunoscute) şi cu eforturile (necunoscute) corespunzătoare celor două bare; iniţial, sensul acestor eforturi necunoscute se aleg de întindere (eforturile ies de nod) astfel încât să se respecte convenţia de semn (,,+ pentru întindere, - pentru compresiune); 6) Se scriu două ecuaţii de echilibru scalare: 9

7) Se rezolvă sistemul de ecuaţii, iar rezultatele se trec pe schema rezultatelor; eforturile se reprezintă pe schema rezultatelor în raport cu nodurile grinzii cu zăbrele (efortul de întindere iese din noduri, efortul de compresiune intră în noduri). Din câte se poate observa, sunt două noduri cu două bare de efort necunoscut (nodurile aflate în situaţii particulare se exclud). Acestea sunt nodurile şi. Se va izola nodul (figura.). N α N Fig.. Se observă că ambele eforturi sunt de compresiune. Rezultatele obţinute se trec în schema rezultatelor (figura.). În figura. s-a trecut şi efortul din bara -5, aşa cum reiese din etapa numărul. H = Se izolează nodul :,6P P P V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig.. N 6 α α,6p Fig.. N 5

Rezultatele obţinute se trec în schema rezultatelor (figura.). În figura. s-a trecut şi efortul din bara 6-8, aşa cum reiese din etapa numărul. H =,6P P,6P P V = V 7 = 6 x l 5 7 9 Fig.. Se izolează nodul 5:,6P N 58 α α N 57 P 5 Fig..5 Rezultatele obţinute se trec în schema rezultatelor (figura.6). În figura.6 s-au trecut şi eforturile din barele 7-9, 9- şi - aşa cum reies din etapa numărul.,6p P H =,6P,6P P V = V 7 = 6 x l Fig..6 5 7 9

Se izolează nodul : γ N Fig..7 Rezultatul obţinut se trece în schema rezultatelor (figura.8). În figura.8 s-au trecut şi eforturile din barele - şi 8- aşa cum reies din etapa numărul. 6,7P,6P,6P,6P 6,7P 6,7P P P 5 7 9 H = V = V 7 = 6 x l Fig..8 Se verifică rezultatele exprimând echilibrul nodului 8. 8 γ α 6,7P,6P Fig..9 Deoarece rezultatele obţinute se verifică, schema rezultatelor este redată de figura.8.

Prezentarea rezultatelor şi modul de evaluare Cursantul trebuie să prezinte următoarele: - verificarea grinzii cu zăbrele (dacă este static determinată) p; - determinarea reacţiunilor p; - identificarea tuturor nodurilor aflate în situaţii particulare p; - determinarea corectă a eforturilor din barele grinzii cu zăbrele p (punctele se împart la numărul de noduri izolate; se consideră doar nodurile pentru care s-au determinat corect eforturile necunoscute aferente); - verificarea rezultatelor p; - schema corectă a rezultatelor p. La cele 9 puncte se adaugă punct din oficiu. Cursantul îndeplineşte obiectivele acestui seminar dacă obţine în urma evaluării 5 puncte.