Complemente teoretice. Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; DefiniŃii ale limitei DefiniŃia 1.1.

Σχετικά έγγραφα
Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Eşantionarea semnalelor

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Lucian Maticiuc. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 9.

Capitolul I ECUAŢII DIFERENŢIALE. 1 Matematici speciale. Probleme. 1. Să de integreze ecuaţia diferenţială de ordinul întâi liniară

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Curs 1 Şiruri de numere reale

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 2 Şiruri de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Subiecte Clasa a VII-a

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Principiul Inductiei Matematice.

( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este

z a + c 0 + c 1 (z a)

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Ecuatii trigonometrice

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Subiecte Clasa a VIII-a

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

ILE FUNCłIILOR DERIVABILE PE UN INTERVAL

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

2.CARACTERIZAREA GENERALĂ A RADIOACTIVITǍŢII

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

cateta alaturata, cos B= ipotenuza BC cateta alaturata AB cateta opusa AC

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

Al cincilea baraj de selecţie pentru OBMJ Bucureşti, 28 mai 2015

Siruri de numere reale

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Modele matematice pentru îmbunătăţirea calităţii sistemelor electrice

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Capitolul 7 DERIVATE. DIFERENŢIALE

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Integrale cu parametru

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

!!" #7 $39 %" (07) ..,..,.. $ 39. ) :. :, «(», «%», «%», «%» «%». & ,. ). & :..,. '.. ( () #*. );..,..'. + (# ).

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

În spectrul de rotaţie al moleculei HCl s-au identificat linii spectrale consecutive cu următoarele lungimi de undă: λ

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Sistem analogic. Sisteme

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

, m ecuańii, n necunoscute;

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

avem V ç,, unde D = b 4ac este discriminantul ecuaţiei de gradul al doilea ax 2 + bx +

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Concurs MATE-INFO UBB, 25 martie 2018 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

HONDA. Έτος κατασκευής

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

1Reziduuri şi aplicaţii


Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

5.1. Noţiuni introductive

Transcript:

Analiza matmatică clasa axi-a, problm rzolvat Complmnt tortic Limit d funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct d acumular a lui D; DfiniŃii al limiti DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric vcinătat V a lui l istă o α vcinătat U a lui α astfl încât D U, α, să rzult f() V DfiniŃia lim f = l, l R, dacă pntru oric şir ( n ) n, n D\{α}, având α lim =α rzultă lim f = l (critriul cu şiruri); n n DfiniŃia n lim f = l, l R, dacă ε >, δ ε > astfl încât D\{α} şi α - α < δ ε rzultă f() - l < ε; DfiniŃia lim f = l, dacă l s = l d =l, und l α = lim f şi l = lim f s <α α d >α α OpraŃii cu limit d funcńii f :D R, g:d R, α - punct d acumular a lui D, lim f = l lim ( f + g) = l + l ; α lim f g = l l ; α lim af = a l ; α l lim f daca, = α g l l α, lim g( ) = l α, l,l R; Limit tip α n n n n + a + + an ) = aα + aα lim ( a + + a n n lim ( a + a + + an ) = lim a ± ± n n n n a + a + + an aα + aα lim = m m m m α b + b + + bm bα + bα + + b n ; + + a n n m

n n n a + a + + an a lim = lim ; m m m ± b + b + + bm ± b n n n lim = α, α R+, n N, n ; = α * lim a α = a, α R, a R+ \ { }; a = α lim a =, lim a =, dacă < a < ; α a a + lim, lim n = ; lim, lim a =, dacă a > ; * + > a 5 lim log = log α, α > finita, α R \ { }; limlog = şi lim log = + dacă a >; limloga = + şi lim log = > a dacă <a< ; π 6 lim sin = sinα, lim cos = cosα ; lim tg= tgα, α + πz, lim ctg= ctgα, α πz ; α α α α lim tg=, lim tg= ; limctg=, limctg= ; π π < π π > > < 7 lim arcsin = arcsinα, α [, ], lim arccos = arccosα, α [, ]; α α π lim arctg= arctgα, α R, lim arcctg= arcctgα, α R ; lim arctg=, α α π lim arctg= =π ; lim arcctg, lim arcctg= ; sin tg arcsin arctg 8 lim =, lim =, lim =, lim = ; n a 9 lim =, n Z, a> ; lim = ln a, a>, a (+ ) lim =,lim(+ ) + = ; ± r lim = r, r R ln(+ ) lim = ; Continuitata funcńiilor DfiniŃia Fi f:d R, o D, o punct d acumular a lui D, f st continuã în o, dacã lim f = lim f = lim f = f ( ), iar o s numşt punct d continuitat < > DfiniŃia Fi α D, α st punct d discontinuitat d prima spńã dacã istã şi sunt finit limitl latral în α, dar funcńia nu st continuã în α DfiniŃia Fi α D, α st punct d discontinuitat d spńa a doua dacã nu st d prima spńã Tormã Dacã f:i R, I intrval şi f continuã p I, atunci J = f(i) st intrval (o funcńi continuã p un intrval ar propritata lui Darbou p acl intrval) a

FuncŃii drivabil DfiniŃia drivati într-un punct f : E R, o E, o punct d acumular a lui E: f f ( ) lim = f istă şi st finită f f ( ) f s ( ) = lim f d ( ) = < f lim ( ) > f ( ) o funcńi st drivabilă într-un punct f ( ) = f s ( ) = f d ( ) Intrprtara gomtrică: - dacă f ( ) R, atunci acasta rprzintă panta tangnti la graficul funcńii în punctul, m=f ( ) - dacă f ( ) R, y - f( ) = f ( )( ) st cuańia tangnti la graficul funcńii f în punctul A(,f( )); - dacă f st continuă în, f d ( ) = +, f s ( ) =, sau invrs, st punct d întoarcr al graficului; - dacă f st continuă în şi istă drivatl latral în, cl puńin una fiind finită, dar f nu st drivabilă în, st punct unghiular al graficului Rguli d drivar f,g:e R, f,g drivabil în E: (f + g) () = f () + g (); (cf) () = cf (), c R; (f g) () = f () g() + f() g () f f g( ) f g( ) dacă g(), = ; g g 5 drivata funcńii compus: dacă f:i J, g:j R, f drivabilă în I şi g drivabilă în y = f( ), atunci (gbf) ( ) = g (y )f ( ); 6 drivat funcńii invrs: dacă f:i J continuă, bijctivă şi drivabilă în cu f ( ), atunci f - :J I st drivabilă în y = f( ) şi f - (y ) = f ( ) DfiniŃi: Punctl critic al uni funcńii drivabil sunt rădăcinil (zrouril) drivati întâi Drivat d ordin suprior Fi f:idr R, I, o funcńi drivabilă Spunm că f st d două ori drivabilă în dacă istă şi st finită: f f ( ) lim = f ( )

Drivatl funcńiilor lmntar Drivatl funcńiilor compus FuncŃia (condińii) Drivata (condińii) c, (constanta) n, n N* n n- r, r R, > r n-, log a, a, a>, > ln, > a, a, a>, > sin cos tg, π (k+ ), k Z ctg, kπ, k Z arcsin, [-,] arcos, [-,] arctg arcctg, > ln a a ln a cos -sin cos sin, (,), (,) + + FuncŃia (condińii) u n, n N* u r, r R, u> u, u log a u, a, a>, u> ln u, u> a u, a, a> u sin u cos u tg u, cos u ctg u, sin u arcsin u, u [-,] arccos u, u [-,] arctg u arcctg u Drivata (condińii) nu n- u u n- u u, u> u u ln a u u u a u ln a u u u cos u u - sin u u u cos u u sin u u, u u (,) u, u u (,) u + u u + u

ProprităŃi al funcńiilor drivabil DfiniŃi: Fi f:i R, cu IdR, intrval Spunm că punctul I st un punct d maim local strict pntru f, dacă istă o vcinătat U a lui, astfl încât: f < f ( ), U ( I \{ } ) Spunm că punctul I st un punct d minim local strict pntru f, dacă istă o vcinătat U a lui, astfl încât: f > f ( ), U ( I \{ } ) Torma lui Frmat: Fi f:i R drivabilă p I În oric punct trm local din intriorul lui I, f st nulă Torma lui Roll: Dacă funcńia continuă f:[a,b] R st drivabilă p (a,b) şi f(a) = f(b) atunci istă c (a,b) astfl încât f (c) = Torma lui Lagrang: Dacă funcńia continuă f:[a,b] R st drivabilă p (a,b), atunci istă c (a,b) astfl f ( b) f ( a) încât = f ( c) b a ConscinŃ al Tormi lui Lagrang: Fi f:e R o funcńi drivabilă şi IdE un intrval - Dacă I, avm f ()>, atunci funcńia st strict crscătoar p I - Dacă I, avm f ()<, atunci funcńia st strict dscrscătoar p I Fi f:(a,b) R o funcńi drivabilă şi c(a,b) Dacă f s anulază în c schimbânduşi smnul, atunci c st un punct d trm local pntru f Tormă Dacă funcńia f st continuă şi drivabilă p I (I intrval dschis), atunci: într două rădăcini conscutiv al funcńii istă cl puńin o rădăcină a drivati; într două rădăcini conscutiv al drivati istă cl mult o rădăcină a funcńii Torma lui Cauchy: Dacă f,g:[a,b] R continu p [a,b], drivabil p (a,b) şi g (), (a,b) atunci f ( b) f ( a) f ( c) c (a,b) astfl încât = g( b) g( a) g( c) FuncŃii conv şi funcńii concav O funcńi st convă p un intrval ral (a,b), dacă pntru, (a,b) graficul funcńii p intrvalul (, ) st situat sub sgmntul d draptă car unşt punctl (,f( )) şi (,f( )) O funcńi st concavă p un intrval ral (a,b), dacă pntru, (a,b) graficul funcńii p intrvalul (, ) st situat dsupra sgmntului d draptă car unşt punctl (,f( )) şi (,f( )) PropoziŃia Dacă funcńia f ar drivată d ordinul al doila strict pozitivă (f ()>) p intrvalul (a,b), atunci f st strict convă p (a,b) Dacă funcńia f ar drivată d ordinul al doila strict ngativă (f ()<) p intrvalul (a,b), atunci f st strict concavă p (a,b) 5

+ Asimptot Asimptot orizontal (f:d R) DfiniŃia Dacă lim f = l sau lim f = l, l R şi/sau l R, drptl y=l şi/sau y=l sunt asimptot orizontal a lui f spr +, rspctiv Asimptot oblic (f:d R) f DfiniŃia Dacă lim = m şi lim [ f m] = n, m, n R drapta y=m+n + st asimptotă oblică a lui f spr + f DfiniŃia Dacă lim = m şi lim [ f m ] = n, m, n R drapta + y=m +n st asimptotă oblică a lui f spr - Asimptot vrtical (f:d R) DfiniŃia Dacă lim f = ±, α - punct d acumular a lui D, drapta =α st α < α asimptotă vrticală la stânga a lui f DfiniŃia 5 Dacă lim f = ±, α - punct d acumular a lui D, drapta =α st α > α asimptotă vrticală la drapta a lui f Rgulil lui l Hospital Fi I un intrval p aa rală şi un punct d acumular al lui I Fi f şi g două funcńii dfinit p I { } Dacă: lim f = lim g = ; f şi g sunt drivabil p I { }; g( ), I \{ } ; lim f istă = l, l R, atunci lim g a) g, I \{ } şi f f b) lim = lim = l g g 6

Problm rzolvat = + a) Să s calculz drivata funcńii f b) Să s dtrmin intrvall d monotoni al funcńii f c) Să s dmonstrz că f() pntru oric < R a) FuncŃia st drivabilă p domniul d dfinińi doarc st o funcńi rańională Folosind formula d drivar a unui cât d funcńii drivabil, pntru oric avm S considră funcńia f:r\{ } R, f ( + ) ( + ) ( ) + + ( + ) ( + ) ( ) + f = = = + + = = b) Monotonia funcńii f st dată d smnul drivati f Cum numitorul ( + ) st pozitiv pntru oric din domniu, smnul lui f () st dat d smnul funcńii d gradul doi + Rzolvăm cuańia + =, ( + ) = şi găsim rădăcinil = şi = Tablul d smn al drivati: - + + + + + + + + + + + + + + + (+) + + + + + + + + + + + + + + + + + + f () + + + + + / + + + + + + f() Ma - p intrvalul ( ; ), avm + >, dci f () > f st strict crscătoar p ( ; ] - p intrvalul ( ; ), avm + <, dci f ()< f st strict dscrscătoar p [ ; ) - p intrvalul ( ;), avm + <, dci f () < f st strict dscrscătoar p ( ; ] - p intrvalul (;+), avm + >, dci f () > f st strict crscătoar p [;+) c) Conform punctului b), f în intrvalul ( ; ) ar un maim, punctul = Dci f() f( )=, pntru oric < S considră funcńia f: R R, f() = - f f () a) Să s calculz lim b) Să s arat că funcńia f st crscătoar p R c) Să s calculz S = g() + g() + + g(8), und g: R R, g()=f ()-f () R a) Punctul = st punct d acumular pntru R şi limita st f f () lim = f Calculăm f = +, und 7

= = = după formula d drivar ( u u ) = u şi f f () f = + = + =, dci lim = b) În f = + avm şi - sunt strict pozitiv R, atunci şi suma lor f ()>, R şi funcńia st crscătoar p domniul d dfinińi, R c) Doarc f () = -, avm g() = f () f () = - Atunci suma S din nunń st suma primilor 9 trmni ai uni progrsii gomtric d prim trmn g() = - = şi rańi - n q <, Sn = b Dci, S = g() + g() + + g(8)= q 9 9 8 ( ) = + + + + = = 8 ln S considră funcńia f: (,+ ) R, f = a) Să s calculz drivata funcńii f b) Să s dtrmin intrvall d monotoni al funcńii f 5 c) Să s dmonstrz că < 5 Ra) Folosind formula d drivar a unui cât, avm: ln ( ln ) ln ln ln f = = = = b) Dtrminăm punctl critic: f ()= ln= ln= = ; (,+) > şi > Tablul d smn: + -ln + + + + + + + + + + + + f () + + + P intrvalul (, ), f ()>, atunci f st funcńi strict crscătoar p acst intrval P intrvalul (,+), f ()<, atunci f st funcńi strict dscrscătoar p acst intrval c) Din,7 >,7 =7,9 şi atunci <<5<, adică şi 5(, ), intrval p car ln ln5 funcńia st strict crscătoar (punctual b) Avm: < 5 f () < f (5) < 5 5 5 ln< ln5 ln < ln5 şi funcńia logaritm natural fiind strict crscătoar s păstrază ingalitata şi într argumnt, adică 5 < 5 S considră funcńia f:r R, f() = + - a) Să s calculz f (), R b) Să s arat că f st dscrscătoar p (-,] şi crscătoar p [,+ ) c) Să s dtrmin cuańia asimptoti oblic cătr + la graficul funcńii f 8

R a) Folosind rgula d drivar a sumi obńinm f ()= - b) Pntru dtrminara monotonii folosim smnul drivati întâi Pntru tablul d smn al drivati dtrminăm punctl critic: f ()= - = - = = + f () - - - - - - - - - - - - + + + + + + + P intrvalul (,], f ()< f st funcńi dscrscătoar p (-,]; P intrvalul [,+), f ()> f st funcńi crscătoar p [,+ ) f c) Dacă lim = m, m R şi lim ( f m) = n, n R drapta y = m + n st + + asimptotă oblică spr + la graficul funcńii Calculăm rgula lui l Hospital f f m= lim = = lim = lim = şi + + + n= lim f m = lim + = lim = + + + EcuaŃia asimptoti oblic: y=a+ y= (prima bisctoar) 5 S considră funcńia f :R R, f () = 9 9( ) a) Să s calculz f () + f () b) Să s scri cuańia tangnti la graficul funcńii f în punctul d abscisă = c) Să s arat că funcńia f st convă p [;+ ) Ra) Calculăm f ()=9 8 9; f ()= 9 9( ) =9 =8 şi f ()=9A 8 9= 9 Răspunsul f()+f ()=8 9= b) EcuaŃia tangnti la graficul funcńii st y - f( ) = f ( )( ), und =, f( )=f()=8 şi f ()=8A 7 8= 8 Prin înlocuir s obńin: y 8= 8( ) y= 8+8 8 c) Calculăm drivata a doua f ()=(f ())=( 9-9) =9A8 7 Doarc 7, R f () şi atunci f st convă p R + 6 S considră funcńia f: [,+) R, f = + + + a) Să s calculz lim f b) Să s vrific că + f = + ( + ) ( + ), oricar ar fi c) Să s dmonstrz că f < pntru oric [,+) + lim f = lim + lim = lim + lim = + = + + + + + + + b) Aplicăm rgula d drivar a sumi şi câtului şi avm: ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) f = + = + + + + Ra) ( ) ( ) ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) + + + + + = + = + 9

c) Pntru dmonstrara ingalităńii utilizăm monotonia funcńii Monotonia s stabilşt cu ajutorul primi drivat S obsrvă că f ()> ca sumă d pătrat, [,+] şi atunci funcńia st crscătoar p domniul d dfinińi, adică + <+ f() f()< lim f Calculăm f () = + = şi din punctul a) + + + avm lim f = Înlocuind s obńin f < + 7 S considră funcńia f:r R, f() = + f f () a) Să s calculz lim b) Să s dmonstrz că funcńia f nu ar asimptotă cătr + c) Să s dmonstrz că funcńia f st convă p R R a) Din dfinińia drivati funcńii în punctul d acumular = s obńin f f () lim = f () Calculăm f ()= + şi f ()= +A=+ S obńin f f () lim = + b) Cătr + funcńia poat să aibă asimptotă orizontală sau oblică Vrificăm asimptota orizontală: lim f = lim + = lim + lim = + = nu ar asimptotă orizontală + + + + Vrificăm asimptota oblică: f + m= lim = lim = lim + lim = + = nu ar asimptota oblică + + + + c) Pntru dtrminara convităńii n folosim d drivata d ordinul II f " = f = + = + = + Din >, R, obńinm f ()>, R şi funcńia st convă p R 8 S considră funcńia f : (,+ )\{} R, a) Să s calculz lim f + ln f = ln b) Să s vrific că f =, (, )\{} ( ln ) c) Să s dtrmin cuańia asimptoti orizontal cătr + la graficul funcńii f + ln + lim f = f = = = ln ( + ln ) ( ln ) ( + ln ) ( ln ) f = = ln R a) b) Avm: ( ln ) + ( + ln ) ( + ln ) = =

ln ln + + = = = ( ln ) ( ln ) ( ln ) l Hospital + ln ( + ln ) c) Calculăm lim f = lim = lim lim = = = şi + + ln + ( ln ) + obńinm asimptota orizontală, drapta y= 9 S S considră funcńia f: R R dfinită prin f()= (a +b + c), und a,b,cr a) Pntru a=,b=c=, să s calculz lim f + b) Să s vrific că f () - f() = b c) Să s dtrmin a,b,cr, astfl încăt f() =, f () = şi f () = R a) Pntru a=,b=c=, f()= şi lim f = lim =+ ( + ) =+ + + b) Calculăm: f = a + b+ c + a + b+ c = a + b+ c + a+ b = ( ) ( ) = a + b+ c+ a+ b = a + a+ b + b+ c f() = (aa + ba + c) = Ac = c şi f () = [aa + A(a + b) + b + c] = b + c ObŃinm: f () - f() = b + c c = b c) Calculăm " f = ( a b c a b) + + + + = ( )( a + b+ c+ a+ b) + + a + b+ c+ a+ b = ( ) ( ) ( ) = a + b+ c+ a+ b + a+ b+ a = a + a+ b+ a+ b+ c şi f()= (aa+ba+c) = c; f ()= b+c; f () = a + b + c ObŃinm sistmul: c= c= c= c= b+ c= b+ = b= b= cu soluńia a=b= şi c= a+ b+ c= a+ + = a= a=, S S considră funcńia f:r R, f = +, < a) Să s studiz continuitata funcńii f în punctul = b) Să s calculz f () + f () c) Să s dmonstrz că funcńia f st concavă p (,) R a) Folosim dfinińia funcńii continu şi calculăm limitl latral în punctul = lim f = lim + = + = + = < < lim f = lim = = = > > şi f()= = Din lim f = lim f = f () = rzultă că funcńia st continuă în = < >

, > b) Calculăm f =, f st drivabilă p (-,)c(,+) +, < f ()= A+ = şi f () = A = ObŃinm: f ()+ f ()=+= c) Calculăm drivata a doua a funcńii p intrvalul (,) f () = ( + ) = < şi funcńia st concavă p (,) S considră funcńia f: (,+ ) R, f = + ( + ) a) Să s vrific că f =, oricar ar fi (, ) ( + ) b) Să s dmonstrz că funcńia f st dscrscătoar p intrvalul (,+ ) c) Să s calculz lim f + R a) Drivăm ficar fracńi: ( ) ( + ) ( + ) f = + = + ( ) ( + ) ( ) + + + + = + ( + ) + = ( + ) ( + ) b) Pntru dtrminara monotonii funcńii dtrminăm smnul drivati: > > < (, + ) ( + ) > < ( + ) şi atunci f ()<, (,+), rzultă că f st strict dscrscătoar p (,+) lim f = lim = lim = + + + c) ( + ) ( ) + = lim = = + + + + S considră funcńia f : (,+) R dfinită prin f()= -ln a) Să s calculz f (), (,+) b) Să s dmonstrz că funcńia f st convă p intrvalul (,+) c) Să s dmonstrz că f ln, (,+) R a) f = (ln ) = = = b) Pntru stabilira convităńi dtrminăm smnul drivati a II-a f = = = =, car vidnt st pozitivă p domniul d dfinińi Din f ()> f st convă p (,+)

c) Pntru dmonstrara ingalităńii stabilim monotonia funcńii f = = = =, punct critic Tablul d smn al drivati: + f () - - - - - - - - - - + + + + + + + + P (;], f ()< f st funcńi dscrscătoar, iar p [,+), f ()> f st funcńi crscătoar, atunci = st punct d minim local f f () Calculăm () ln ln ln ln ln ln f = = = =, obńinm: f ln S considră funcńia f: R\{ } R, dfinită prin f = + a) Să s vrific că f = oricar ar fi R\{ } ( + ) b) Să s dtrmin cuańia asimptoti cătr - la graficul funcńii f c) Să s dmonstrz că f(), pntru oric > R a) Calculăm drivata după rgula d drivar a funcńii cât ( )( + ) ( + ) ( + ) + f = = = = + + + + b) Calculăm lim f = lim = lim = = = şi atunci drapta + ( + ) + y= st asimptotă orizontală spr - c) Pntru dmonstara ingalităńii n folosim d monotonia funcńii f car st dată d smnul drivati f Dtrminăm punctl critic, f ()= = şi tablul d smn al drivati p intrvalul (-,+) + f () + + + ++ + + + + + + + P intrvalul (-,], f () f st funcńi dscrscătoar, iar p [,+), f () f st funcńi crscătoar, atunci = st punct d minim local f() f() Calcuăm f () = = = şi s obńin ingaliata crută, f () + ln S considră funcńia f : (,+ ) R dfinită prin f = a) Să s calculz f () b) Să s dtrmin cuańia asimptoti orizontal spr + a graficului funcńii f c) Să s dmonstrz că pntru oric > ln ( ln ) ln ln R a) Calculăm drivata funcńii f = = = ln = = = = iar f ( )

l Hospital ln ( ln ) b) Calculăm lim f = lim = lim lim = = = lim = = şi + + + + + + atunci drapta y= st asimptotă orizontală spr + c) Pntru dmonstara ingalităńii n folosim d monotonia funcńii f car st dată d smnul funcńii f Dtrminăm punctl critic, f ()= -ln= ln= = şi tablul d smn al drivati p intrvalul (,+) + f () + + + + + + - - - - - - - - - - - - - - - - P intrvalul (,], f () f st funcńi crscătoar, iar p [,+), f () f st funcńi dscrscătoar, atunci = st punct d maim local propf logaritm ln ln f() f() ln ln ln ln pntru oric > 5 S considră funcńiil f n :R R, dat prin f () = - - şi f f n+ = n pntru oric nn a) Să calculz f (), R b) Să s dtrmin cuańia asimptoti orizontal cătr + a graficului funcńii f f + c) Să s calculz lim R a) Dtrminăm f () pntru n=: f = f = = = = = b) Calculăm lim f = lim( ) = lim = = = şi obńinm + + + + asimptota orizontală drapta y = c) Calculăm mai întâi, pntru n =, f = f = = = = şi l Hospital + ( ) l Hospital ( + ) f + + + lim = lim = = lim = lim = = = lim = lim = =, < 6 S considră funcńia f: R R d forma f =, und a R + + a, a) Să s dtrmin ar astfl încât funcńia f să fi continuă în punctul = b) Să s scri cuańia tangnti la graficul funcńii în punctul d abscisă c) Să s arat că funcńia f st crscătoar p (; +), oricar ar fi ar R a) Calculăm limitl latral în : l = lim f = lim = = = s < <

d lim lim > > l = f = + + a = + + a= a Pntru ca funcńia să fi continuă în = trbui ca l s ()=l d () a= b) EcuaŃia tangnti la graficul funcńii st y f ( ) = f ( )( - ), und = < şi funcńia st f()= Calculăm f f = = =, ( + ) f ( ) = =, înlocuim şi s obńin: y = ( + ) y + = y + = + t : y+ = c) P (; +), f () = + + a şi funcńia f st crscătoar dacă f st pozitivă f = + şi f = >, a R, atunci funcńia f st funcńi Calculăm = =, crscătoar (Sau f () = +, funcńi d gradul I, cu coficintul lui gal cu > şi atunci st crscătoar) 7 S considră funcńia f :R * R, dfinită prin f = a) Să s calculz f (), R * b) Să s dmonstrz că funcńia f st dscrscătoar p (,] c) Să s arat că R a) Drivăm după cât : f = = = = ( ) = b) Dtrminăm smnul drivati p intrvalul (,]: > >, > şi - atunci f () şi f st funcńi dscrscătoar c) Pntru dmonstrara ingalităńii n folosim d punctual b) FuncŃia st dscrscătoar, adică f( ) f( ) Din intrvalul (,] luăm numrl şi obńinm: 8 S considră funcńia f :R R, f() = ( +) +(-) a) Să s vrific că f () = pntru oric R f b) Să s calculz lim + c) Să s dtrmin intrvall d monotoni al funcńii g: R R, g R a) Ridicăm la putr: f()= +++ += + şi apoi drivăm f ()=A+= f + b) lim = lim = lim lim + + = + = + = + + + = f f 5

c) Dtrminăm g = g şi calculăm drivata + ( ) ( + ) ( + ) ( + ) 8 + 8 6 = = = = = + + + + ( ) 8( ) ( ) 8 + 8 = = + + Punctl critic: g = = =±, tabl d smn: + g () + + + + + P (-,-]c[,+), g () g st dscrscătoar, iar p [-,] g () şi g st crscătoar ln 9 S considră funcńia f :(,+ ) R, f = a) Să s calculz f (), (, ) b) Să s calculz lim f + c) Să s dmonstrz că < f pntru oric, + ) R a) Folosim rgula d drivar a câtului ( ln ) ln ( ) ln ln ( ln ) ln f = = = = = b) l Hospital ln ( ln ) lim f = lim = lim lim = = = lim = = ( ) + + + + + c) Dtrminăm monotonia funcńii f Aflăm punctl critic: f ()= ln = ln = ln = ln = = = Tablul d smn + f () + + + + + + - - - - - - - - - ObŃinm: f st dscrscătoar p intrvalul, + ), adică <+ ln ln ln lim f <f() f( ) < f, und f ( ) + = = = = S considră funcńia f:[,] R, f = + a) Să s calculz f (), [,] b) Să s arat că f st funcńi crscătoar p [,], 6

c) Să s dmonstrz că, pntru oric [,] f R a) Calculăm după rgula d drivar a câtului ( ) ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) f = = = = ( + ) ( + ) ( + ) ( + ) b) Dtrminăm monotonia funcńii p intrvalul [,] S obsrvă că f () doarc sunt numai valori pozitiv şi atunci funcńia st crscătoar p [,] c) Conform dfinińii monotonii funcńi, avm: f () f () f () f şi invrsând rapoartl s obńin, [,] f + + S considră funcńia f:r\{} R, dfinită prin f = =, pntru oric R\{} a) Să s vrific că f ( ) b) Să s dtrmin cuańia asimptoti oblic cătr + la graficul funcńii f c) Să s arat că f f 8, oricar ar fi > R a) Calculăm după rgula d drivar a câtului ( + + ) ( ) ( + + ) ( ) ( + ) ( ) ( + + ) f = = = = = + ( ) ( ) b) Doarc gradul numărătorului st iar gradul numitorului, funcńia nu ar asimptotă orizontală şi atunci poat ava asimptotă oblică d forma y=m+n, und + + f lim lim + + m= = = lim =, doarc numărătorul şi numitorul + + + au grad gal, iar + + + + ( ) n= lim ( f m) = lim = lim = + + + + + + + = lim = lim = + + Asimptota oblică va ava forma y=+ c) Notăm h:(,+) R, + + + + + + + + h = f f = = = ( ) 7

+ + + + + + + + = = = h ( + ) şi calculăm + + ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( + + ) ( ) ( ) ( + ) ( + + ) ( + ) ( + ) ( ) ( ) = = = = = Dtrminăm punctl critic p intrvalul (,+): h() = + = = 6 =, =,, = ± Dintr acsta = + > şi tablul d smn: + + h () + + + + + + + + Punctul = + st punct d minim local, h( ) h ( + ) + + + 7+ 7 + 7+ + = = = = + + 5+ ( + )( ) 5+ 6 9 5 5 6 = = = 5+ 5 7 h() 8 f f 8 ( 5 7 + 5 5) S considră funcńia f: (,+ ) R, f() = -ln a) Să s calculz f (), (, ) f b) Să s calculz lim f ( ) c) Să s dtrmin intrvall d monotoni al funcńii f f = ln = ln = = Ra) = 6 8, adică ( ) f l Hospital ln ln ln b) lim = lim = lim = = lim = f ( ) ln + ( ) ( ln ) ln + ( ln ) = lim = lim = lim = ( ln + ) = lim = ln = = c) Dtrminăm punctl critic, f ()=, = = = şi tablul d smn 8

+ f () - - - - - - - + + + + + + + + P (,], f () f st funcńi dscrscătoar, iar p [,+), f () f st funcńi crscătoar S considră funcńia f:r R, f() = ( +) a) Să s calculz f (), R b) Să s dtrmin punctl d trm al funcńii f f c) Să s calculz lim f R a) S calculază drivata după rgula produsului f = + + + = + + = ( ) ( ) = + + = b) Dtrminăm punctl critic, f ()= şi din tablul d smn aflăm punctl d trm f = = =, =± - + + f () + + + + + + + + + + + P (+, ], f () f st funcńi crscătoar, iar p [-,+], f () f st funcńi dscrscătoar şi atunci = punct d maim local P [-,+], f () f st funcńi dscrscătoar, iar p [+,+), f () f st funcńi crscătoar şi atunci =+ st punct d minim local FuncŃia ar două punct d trm local, = şi = + f ( ) + c) lim = lim = lim = f ( ) + + = lim lim = = + + f ( )( + ) + sau lim = lim = lim = f + + = lim = lim = lim = S considră funcńia f:(,+ ) R, dfinită prin f = ln a) Să s calculz f (), (, ) b) Să s dtrmin punctl d trm al funcńii f c) Să s dmonstrz că ln pntru oric (,+ ) 9

R a) f = ( ln ) = = = b) Aflăm punctl critic, f ()=, = = ( )( + ) = =, =±, dar = nu st în domniul d dfinińi al funcńii şi atunci punct critic st = În tablul d smn contază numai smnul prsii -: - - + + - + + + + + + + - - - - - - - - + + + + + + + + + f () / / / / / / / / / / / / / / / / / - - - - + + + + + + + + + P intrvalul (,], f () f st dscrscătoar, iar p [,+) f () f st crscătoar şi atunci = st punct d trm c) Ingalitata s mai poat scri: ln ln ( ) ln, ca c n arată că s compară f ( ) cu f() Din monotonia funcńi d la pctb) avm funcńia crscătoar p [,+), adică f f ln, car st ingalitata d dmonstrat 5 S considră funcńia f : R R dfinită prin f() = a) Să s calculz f (), R b) Să s dmonstrz că f() pntru oric R c) Să s scri cuańia asimptoti oblic cătr la graficul funcńii f f = = R a) b) Dtrminăm monotonia funcńii şi punctl d trm f = = = = Tablul d smn: + f () - - - - - - - - + + + + + + f() m = punct d minim pntru f, adică f() f() f() =, pntru oric R c) EcuaŃia asimptoti oblic st y = m + n,und f m= lim = lim = lim = lim = = =, iar n= lim ( f m) = lim( ( ) ) = lim( + ) = lim = = şi asimptota oblică cătr la graficul funcńii va fi y = A + y = 6 S considră funcńia f : R R dfinită prin f() = a) Să s calculz drivata funcńii f b) Să s dtrmin intrvall d monotoni al funcńii f c) Să s arat că + + +, pntru oric R

R a) f = = b) Dtrminăm monotonia funcńii Punctl critic f = = = = Tablul d smn: - + f () - - - - - - - - + + + + + + f() m P intrvalul (-,], f () < f st dscrscătoar, iar p [,+), f ()> f st crscătoar c) Din punctul b) punctul d coordinat (,) st punct d minim, adică f() şi d asmna f( ) Adunăm cl două rlańii: + + + + ln 7 S considră funcńia f:(,+) R, f = a) Să s calculz f (), (, ) b) Să s dtrmin intrvall d monotoni al funcńii f c) Să s dtrmin cuańia asimptoti orizontal la graficul funcńii f R a) S calculază drivata funcńii după rgula d drivar a câtului ln ( ln ) ln ln f = = = b) Pntru studira monotonii dtrminăm punctl critic şi facm tablul d smn al ln drivati f = = ln = ln = = + f () + + + + + - - - - - - - - - - P (,], f () atunci funcńia st crscătoar, p [,+), f () şi funcńia st dscrscătoar c) Calculăm limita la +: l Hospital ln ( ln ) lim f = lim = lim lim = = = lim = = şi atunci drapta + + + + + + y=, (aa O) st asimptotă orizontală spr +, 8 S considră funcńia f:r R, f = ln, > a) Să s studiz continuitata funcńii f în punctul = b) Să s dtrmin cuańia asimptoti cătr - la graficul funcńii f c) Să s arat că funcńia f st concavă p (, + )

R a) Pntru dtrminara continuităńii calculăm limitl latral în punctual = şi valoara funcńii: ls = lim f = lim = = = > > < < ld = lim f = lim ln = ln=, f = = = Avm l s ()=l d ()=f ()= şi atunci funcńia st continuă în = b) lim f = lim = lim lim = + = = + = = = şi drapta y = st asimptotă orizontală cătr la graficul funcńii f c) Pntru dtrminara concavităńii uni funcńii n folosim d drivat a II-a a funcńii P intrvalul (,+) funcńia st f()=ln şi atunci f =, f, > = > car st ngativă doarc > pntru oric (,+) Dacă f () < atunci funcńia st concavă p (,+ ) 9 S considră funcńia f :(,+ ) R, f () = ln a) Să s arat că f() f ()= b) Să s dtrmin punctul d trm al funcńii f f c) Să s calculz lim + R a) ln f() f ()= = b) = st punct critic şi tablul d variańi la funcńii: + f () + + + + + + + + + + + f () f = = =, f = ( ln ) = şi f = = = Atunci P (,], f () şi f st dscrscătoar, iar p [, +), f () şi f st crscătoar, atunci A(,) st punct d minim f ln ln L H c) lim = lim = lim = lim = = lim = = + + + + + S considră funcńia f :R R, f () = + f f a) Să s calculz lim b) Să s arat că funcńia f st convă p R c) Să s rzolv în mulńima numrlor ral cuańia f () f () + f () =

f f () f f () R a) lim = lim car st drivata funcńii în punctul = ( f f () f = + ) = + şi f () = + = şi atunci lim = b) Convitata s dtrmină cu ajutorul smnului drivati a II-a: f = + = + = +, f ()>, R şi atunci f st convă p R c) Înlocuim p f şi f d la pcta), rspctiv b) s obńin: f ()-f ()+f() = + (+ )+ + = + + + += ++= (+) =, = S considră funcńia f :(,+ ) R, f ()= ln a) Să s arat că f ()=(ln+), oricar ar fi (,+ ) f b) Să s calculz lim ln c) Să s dmonstrz că f f = ln + ln = ln + R a), pntru oric > ( ln ) = + f ln + ln b) lim = lim = lim + ր = ln ln ln ln c) Dtrminăm monotonia funcńii: f = ( ln + ) = ln + = ln = =, tablul d smn > + f () + + + + + + + + + + + f() min Punctul =, f = ln = = st punct d minim f, pntru oric > f = a) Să s calculz f()+f () f + f b) Să s calculz lim c) Să s arat că funcńia f st concavă p R R a) f = ( ) = + = + şi f ( ) f + = + + = + + = S considră funcńia f :R R,

b) + + f + f + lim = lim = lim = f = + = = <, R f st concavă p R c) S considră funcńia f :[,+ ) R, f a) Să s vrific că f = ( ) ( + ) = +, pntru oric [,+ ) b) Să s dtrmin cuańia asimptoti orizontal cătr + la graficul funcńii f c) Să s arat că f, oricar ar fi + R a) ( + ) ( + ) + f = = = = + + + + b) Asimptota orizontală y = l, l= lim lim = = = y = + + c) Dtrminăm monotonia funcńii: f ()= = =, punct d trm Tablul d variańi: + f () + + + + + + + + + + f() +, + f = = = f = = = + + + + = punct d maim + f () + f = + + S considră funcńia f :R R, a) Să s calculz f (), R b) Să s dtrmin lim f f c) Să s dmonstrz că funcńia f st crscătoar p R R a) f = + + + + + = + + + + = ( 5 ) = + +

b) f f lim = f = ( + + 5) = 5 conf df drivati c) f = ( )( + + 5) + ( + + 5 ) = ( + + 5+ + ) = f st = + 6+ 9 = +, R crscătoar p R 5 S considră funcńia f :(,+ ) R, f = 6 a) Să s vrific că f =, pntru oric (;+ ) b) Să s dtrmin intrvall d monotoni al funcńii f c) Să dmonstrz că f ()+ f( ), pntru oric (;] R a) f = + = + b) Smnul drivati: f ()= 6= = = + f () + + + + + + + + + + + ) ) 6 = + = P intrvalul (,], f () f st dscrscătoar, iar p [, + ), f () f st crscătoar c) f f lim (,] = <, f = = şi f < [,] f ( ) f + f ( ) f ( ) 5