Modele de determinare a permitivitatii electrice a materialelor nanocompozite

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

STUDIUL EXPERIMENTAL AL CIRCUITELOR CU REZISTOARE NELINIARE

i1b Intrerupere i 2a În final prin suprapunerea efectelor se obţin valorile totale ale curenţilor prin rezistenţe:

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

CAP. 3 TRANZISTOARE BIPOLARE

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

BAZELE TEORETICE ALE INGINERIEI ELECTRICE

ELECTRONICĂ ANALOGICĂ

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

Factorul de amplificare (amplificarea) se introduce cu expresiile:

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

1. NOŢIUNI DE FIZICA SEMICONDUCTOARELOR

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -

INTRODUCERE ÎN METODA ELEMENTELOR FINITE

Gheorghe BARBU Maria MIROIU TEHNICI SIMULARE 2012

STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG

UTILIZAREA OSCILATORULUI FLAMMERSFELD PENTRU DETERMINAREA EXPONENTULUI ADIABATIC AL GAZELOR

LEC IA 1: INTRODUCERE

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

4. CALCULUL CAPACITĂŢII FRIGORIFICE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

ELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE

CAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

CARACTERISTICI GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢELOR PLANE

CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

MARCAREA REZISTOARELOR

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Durata medie de studiu individual pentru această prezentare este de circa 120 de minute.

SEGMENTAREA IMAGINILOR TEHNICI DE CLUSTERING

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Integrala nedefinită (primitive)

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

Legea vitezei se scrie în acest caz: v t v gt

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea


Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

3 Minimizarea cu diagramelor KV

CÂMPUL ELECTRIC STAŢIONAR

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

页面

DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE COMPRESIBILITATE ȘI A MODULULUI DE ELASTICITATE PENTRU LICHIDE

Laboraratorul 3. Aplicatii ale testelor Massey si

Subiecte Clasa a VII-a

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Sondajul statistic- II

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.1. Noţiuni introductive

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

2. Algoritmi genetici şi strategii evolutive

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic


MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

riptografie şi Securitate

3.1 CIRCUITE DE POLARIZARE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

SEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

MAŞINI ELECTRICE. Curs 2: NoŃiuni introductive (Continuare) Prof.dr.ing. Claudia MARłIŞ Catedra de Maşini Electrice, Marketing şi Management

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

CALCULUL PIESELOR ŞI STRUCTURILOR DIN MATERIALE COMPOZITE

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Bazele Electrotehnicii

SISTEME DE ACTIONARE II. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

EVALUAREA NECESARULUI DE CǍLDURǍ PENTRU ÎNCǍLZIRE ŞI PREPARARE APǍ CALDǍ DE CONSUM

1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.

Transcript:

Modele de determnare a permtvtat electrce a materalelor nanocompozte 1. Scopl lcrar Scopl general al aceste lcrar este de a determna permtvtatea echvalenta a materalelor nanocompozte c mpltr anorgance folosnd doa tpr de modele, nl analtc s nl nmerc. 2. Chestn de stdat 3.1. Determnarea permtvtat echvalente a n materal nanocompozt tlzand modell analtc. 3.2. Determnarea permtvtat electrce relatve a n materal nanocompozt tlzand modell nmerc. 3.3. Compararea rezltatele obtnte c cele expermentale s explcarea dferentele dntre ele. 3. Modele nmerce s analtce Determnarea permtvtat echvalente a n nanocompozt c mpltr anorgance, atat pe baza modell nmerc cat s a cel analtc, s-a realzat folosnd anmte poteze de lcr. S-a consderat tre regn dstncte n nanocompoztl polmerc modelat, s anme: regnea formata dn sfere dentce c dametrl d = 2r, reprezentand nanopartclele tlzate (nanompltra), regnea formata dn coj sferce de grosme r, reprezentand nterfata nanopartcla matrce polmerca (fg. 1).

m r + r r Fg. 1. Regnle, s m dntr-n nanocompozt 3.1. Determnarea permtvtat echvalente a n materal nanocompozt tlzand modell analtc. In acesta lcrare de laborator se va prezenta n model analtc de determnare a permtvtat echvalente a n nanocompozt polmerc tlzand programl MATLab. Modell tlzat repreznta o adaptare a modell props de Todd, prezentat n artcoll: Complex Permttvty of Composte Systems: A Comprehensve Interphase Approach, Mchael G. Todd and Frank G. Sh, IEEE Trans. Delectr. Electr. Insl., Vol. 12, pp. 601-611, Jne 2005, nsa pentr cazl n care nanocompoztele snt realzate dntr-o matrce de poletlena de joasa denstate (PEJD) n care a fost ntrodse nanopartcle sferce dn almna (Al 2 O 3 ). Modell consderat are la baza relata l Todd pentr calcll permtvtat echvalente, s anme: ε β β c = φε + φε + (1) φ ε β m m nde, φ φ sφ snt fractle volmce ale mpltr, nterfetelor s respectv a, m matrc polmerce, ε, ε sε snt permtvtatle relatve ale mpltr, nterfetelor s m respectv a matrc polmerce, ar β - n parametr ce depnde de forma s orentarea nanopartclelor. O nterpretare generala a parametrl β bazata atat pe forma mpltrlor, cat s pe orentarea acestora, este data de relata:

1 ( ) ( ) β = 1 2 (2) 2 1+ 1,6 a / b + 0,4 a / b nde (a/b) repreznta raportl dmensnlor elpsodl de-a lngl axelor paralele s a celor perpendclare pe campl aplcat. In cazl nanompltrlor sferce, cand a = b, aceasta relate se redce la valoarea 1/3. Relata de calcl fracte volmce a mpltr, n condtle n care valoarea concentrate masce este cnoscta, are expresa: nde, 1 φ = (3) 1 d 1+ 1 C m dm φ repreznta fracta volmca a mpltr, C m este concentrata masca a mpltr, c o valoare cnoscta, d s d m snt denstatle mpltr s a ale matrc polmerce, a caror valoare este de asemenea, cnoscta. Fracta volmca a nterfete, φ este dependenta de fracta volmca a mpltr, de sprafata partclelor de mpltra s de grosmea zone de nterfata dn jrl fecare partcle. Aceasta este determnata tlzand relata rmatoare pentr o nanodsperse a partclelor sferce: 3 3 2 [( r+ r) r ) f 6( 3( r+ r) r) r ] 4πφ φ 3 = 3 r (4) nde r este raza partcle de mpltra, fncta de probabltate a sprapner zonelor de nterfata. r este grosmea zone de nterfata s f este Avand fracta volmca a mpltr determnata c relata (3) s fracta volmca a nterfete determnata c relata (4), fracta volmca a matrc rezlta: φ = 1 m ( φ φ ) Utlzand aceste relat de calcl dn modell l Todd, a fost prespse cnoscte nele valor ale parametrlor mplcat n calcll permtvtat echvalente al nanocompoztl s s-a varat altele, precm: permtvtatea relatva a nterfete (cazl 1), grosmea nterfete (cazl 2) s dametrl nanopartcle sferce (cazl 3). C ajtorl programl MATLAB, se vor calcla valorle permtvtat relatve ale nanocompoztl n fncte de aceste varable, la dferte valor ale concentrate. (5) Exempl de calcl:

A fost consderate rmatoarele tre cazr: 1. = f ( ) β=1/3 m = 2,2 d = 2r = 40 nm = 10 r = 10 nm = 2,2-10 3.8 3.6 echvalent = f( nterfata) - nanopartcle de almna 10 % echvalent = f( nterfata) - nanopartcle de almna 5 % echvalent = f( nterfata) - nanopartcle de almna 2 % 3.4 3.2 echvalent 3 2.8 2.6 2.4 2.2 2 3 4 5 6 7 8 9 10 nterfata Fg. 2. Varata n fncte de permtvtatea zone de nterfata a nanopartclelor de Al 2 O 3 la concentrat dferte de 2 %, 5 % s 10 % n matrcea polmerca Cresterea permtvta zone de nterfata n lmtele consderate = 2,2 10, determna o crestere consderabla a permtvtat echvalente n fncte s de concentrata de mpltra.

2. = f ( r) β=1/3 m = 2,2 d = 2r = 40 nm = 10 r = 5-20 nm = 6 5 4.5 echvalent = f( r) - nanopartcle de almna 10% echvalent = f( r) - nanopartcle de almna 5% echvalent = f( r) - nanopartcle de almna 2% 4 echvalent 3.5 3 2.5 2 5 10 15 20 r [nm] Fg. 3. Varata n fncte de grosmea zone de nterfata r a nanopartclelor de Al 2 O 3 la concentrat dferte de 2 %, 5 % s 10 % n matrcea polmerca Cresterea zone de nterfata n lmtele r = 5-20 nm, determna o crestere a permtvtat echvalente n fncte de concentrata de nanopartcle consderata.

3. =f (d) β=1/3 m = 2,2 d = 2r = 10-40 nm = 10 r = 10 nm = 6 22 20 18 echvalent = f(d) - nanopartcle de almna 10 % echvalent = f(d) - nanopartcle de almna 5 % echvalent = f(d) - nanopartcle de almna 2 % 16 14 echvalent 12 10 8 6 4 2 10 15 20 25 30 35 40 dametr nanopartcla d [nm] Fg. 4. Varata n fncte de dametrl d al nanopartclelor de Al 2 O 3 la concentrat dferte de 2 %, 5 % s 10 % n matrcea polmerca Cresterea dametrl nanopartclelor n lmtele consderate d = 2r = 10-40 nm, determna o scadere consderabla a permtvtat echvalente, asa cm se poate observa n fgra 4. Varatle permtvtat echvalente a nanocompoztelor pe baza de poletlena de joasa denstate (PEJD) s nanopartcle de almna (Al 2 O 3 ) prezentate n fgrle 2, 3 s 4 arata ca aceasta este nflentata consderabl atat de caracterstcle nterfete (grosme sa permtvtate) cat s de dmensnle nanopartclelor.

3.2. Determnarea permtvtat electrce relatve a n materal nanocompozt tlzand modell nmerc. Utlzand date obtnte expermental a fost dezvoltat n model de calcl al permtvtat electrce echvalente a n nanocompozt pe baza analze elementl fnt 3D, tlzand pachetl de programe FLUX 3D. Unl dntre prncpalele obectve ale stdl comportamentl materalelor delectrce nanocompozte n camp electrostatc consta n determnarea permtvtat electrce relatve echvalente a materall analzat pe baza solte de camp [2]. Energa electrca W stocata n materall nanocompozt este calclata prn postprocesarea solte probleme de camp electrostatc obtnta tlzand metoda elementelor fnte, repectv folosnd rmatoarea relate de calcl: D E W = dv 2 Ω, (6) nde D s E repreznta modll ndcte electrce, respectv modll ntenstat campl electrc, ar Ω repreznta domenl de calcl. Calcll capactat electrce C corespnzatoare condensatorl elementar, fg. 5, prn doa metode, tlzand relatle (7) s (8), permte evalarea permtvtat electrce echvalente eq a materall delectrc nanocompozt stdat: W = CU 2 / 2 C = 2W / U 2 (7) C = (ε 0 eq A)/d eq = (C d)/(a ε 0 ) (8) In relatle (7) s (8), U repreznta tensnea aplcata condensatorl elementar, ε 0 repreznta permtvtatea electrca a vdl, ar A s d repreznta ara condensatorl elementar, respectv dstanta dntre ce do electroz. Un esanton dn materal delectrc nanocompozt caracterzat de o grosme de 1 mm a fost modelata nmerc. Strctra materall nanocompozt este alcatta dntr-o matrce polmerca contnand nanopartcle dentce nform dstrbte (fgra 5). Fecare partcla de raza r este nconjrata de o nterfata mltstrat de grosme r, plasat ntre partcla p s matrcea polmerca m. A fost analzate dferte tpr de concentrat ale nanopartclelor (1-10 %) pentr dferte dametre ale sferelor (15-100 nm).

Modell de calcl al campl electrostc exptmat n potental electrc scalar V, se bazeaza pe ecata l Posson: dv (ε grad V) = ρ v, (9) nde ε este permtvtatea electrca, ar ρ v denstatea de volm a sarcn. Domenl de calcl 3D al campl electrostatc se redce la n cb elementar ce reprodce ntreaga strctra a materall stdat (fgra 6), tnand seama de smetrle fzce consderate, mpse prn ntermedl nor condt pe frontere adecvate [2]. Smlarea a fost realzata tlzand pachetl de programe FLUX 3D [3]. Modell descrs ma ss permte sa stdem nflenta catorva parametr, precm dametrl nanopartclelor (d = 2r), grosmea fecar strat al nterfete ( r k, nde Σ r k = r), concentrata de nanopartcle, permtvtatea nanopartclelor s permtvtatea fecar strat al zone de nterfata, denstatea de sarcna de pe sprafata nanopartclelor s denstatea de volm a sarcn electrce al fecar strat al nterfete. Implementarea acestor parametr prespne nclderea lor ntr-n fser spon, ceea ce permte o generarea, rezolvare s post-procesare atomata a fecar model nmerc ce corespnde n set de parametr mps. Fg. 5. Nanodelectrc c o dstrbte deala a nanopartclelor [2] Fg. 6. Reteaa de dscretzare n elemente fnte a domenl de calcl [2]

Pemtvtatea electrca echvalenta corespnzatoare nanocompoztl pe baza de poletlena de joasa denstate (PEJD) s nanopartcle de almna (Al 2 O 3 ), obtnta expermental este eq = 2,483, n tmp ce permtvtatea calclata c ajtorl acest model este eq = 2,492. Dferenta relatva ntre cele doa valor, atat expermental cat s teoretc, este de 0,36 %. Dstrbta potentall electrc n nanocompozte c n contnt de 5 % nanopartcle avand dametrl de 40 nm este aratata n fgra 7. Fg. 7. Campl electrc n prezenta nanopartcle pe n plan de sectne ce trece prn axa nanopartcle [2] Valorle permtvtat snt m = 2,2 (corespnzatoare poletlene) pentr matrcea polmerca, = 6 pentr zona de nterfata s = 10 (corespnzatoare Al 2 O 3 ) pentr nanopartcle. Se poate remarca pertrbarea pternca a campl electrc n prezenta nanopartcle. Pe de o parte, campl electrc dn nterorl partcle este vzbl scazt fata de cel dn matrcea polmerca, ar pe de alta parte, campl electrc este amplfcat la exteror n aproperea nanopartcle. Aceasta dstbte a campl electrc poate nflenta semnfcatv comportamentl delectrc s dec permtvtatea efectva a nanocompoztl, alatr de cele dctate anteror c prvre la moblzarea lantrlor polmerce s polarzarea de neomogentate.

4. Mod de expermentare Pentr determnarea permtvtat echvalente a nanocompoztelor polmerce c mplttr anorgance se vor vara anmt parametr (grosmea nterfete r, permtvtatea electrca a nterfete s dametrl nanopartcle d) la dferte concentrat ale nanopartclelor n matrcea polmerca. Cazl 1: varata permtvtat echvalente a nanocompoztl n fncte de grosmea nterfete r [e =f ( r)] la dferte valor ale concentrate masce de mpltra: Date: β=1/3 c m = 1 % - 10 % d = 2r = 40 nm r = 4-20 nm m = 2,2 = 10 = 4 Cazl 2: varata permtvtat echvalente a nanocompoztl n fncte de permtvtatea electrca a nterfete [e =f ( )] la dferte valor ale concentrate masce de mpltra: Date: β=1/3 c m = 1 % - 10 % d = 2r = 40 nm r = 10 nm m = 2,2 = 10 = 2 10

Cazl 3: varata permtvtat echvalente a nanocompoztl n fncte de dametrl nanopartcle d [e =f (d)] la dferte valor ale concentrate masce de mpltra: Date: β=1/3 c m = 1 % - 10 % d = 2r = 10-50 nm r = 5-20 nm m = 2,2 = 10 = 4 5. Întrebar Care este dferenta relatva ntre cele tre valor ale permtvtat echvalente, atat expermental cat s teoretc (model Todd s model FLUX 3D)? Încercat sa determnat valoarea parametrlor ce ntra n calcll permtvtat echvalente a nanocompoztl (model Todd s model FLUX 3D), pentr care valorle teoretce cat s cele expermentale ale e snt aproxmatv egale. Bblografe: [1]. Mchael G. Todd and Frank G. Sh Complex Permttvty of Composte Systems: A Comprehensve Interphase Approach, IEEE Trans. Delectr. Electr. Insl., Vol. 12, pp. 601-611, Jne 2005. [2]. F. Cprna, T. Tdorache, Electrostatc nmercal model for nterface analyss n nanodelectrcs, Proc. of Int. Symp. on Electromag. Felds n Mechatroncs, Electr. and Electronc Eng. (ISEF), Prage, Czech Rep., pp.128.1-128.4, 2007. [3]. ***, FLUX 9.30 2D/3D Applcatons - User s Gde, 2006