ÎRR IZOLŢII TRSFORMTORLOR PRI MTOD DISTRUTIV. ze teoretie Îerările edistrutive le izolţiei ehipmetelor de îltă tesiue se exeută folosid tesiue otiuă su ltertivă ărei mărime este iferioră tesiuii de fuţiore (tesiue e mi ridită petru ehipmet), stfel îât stre izolţiei să u fie fettă egtiv urmre efetuării îerărilor. Mjoritte trsformtorelor de forţă existete î explotre u izolţi iteră de tipul hârtie-ulei, fiid formtă di strturi de hârtie şi rto rigid impregte u ulei eletroizolt ître re există spţii petru irulţi uleiului, re sigură răire miezului şi îfăşurărilor. Stre izolţiei trsformtorului este o rezulttă stării estor mterile, supuse soliitărilor eletrie, termie şi himie timp îdelugt. urmre estor soliitări, izolţi se degrdeză treptt. litte izolţiei itere trsformtorelor pote fi preită pri rezulttele uor îerări edistrutive eletrie şi eeletrie. umărul estor este destul de mre, dr umi âtev sut sufiiet de simple şi rpide petru pute fi folosite î explotre uretă trsformtorelor, impliâd şi ehipmete esiile preţ şi omplexitte. Îerările folosite uret sut: Îerre uleiului di trsformtor; Măsurre rezisteţei de izolţie şi oefiietului de sorţie, pri îerre u tesiue otiuă; Măsurre ftorului de pierderi dieletrie (tgδ), pri îerre u tesiue ltertivă de freveţă idustrilă; lte îerări edistrutive, dr ăror relizre eesită prtură mi omplexă şi mi sumpă şi ăror rezultte se preteză mi les uei iterpretări littive, eputâd fi preis utifite î vedere luării uei deizii privid eesitte remedierii su otiure fuţioării sut: Măsurre ivelului desărărilor prţile; Spetrosopi î domeiul timpului su freveţei; Termogrfi. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
Î lurre de fţă se vor lu î osiderre umi metode eletrie de îerre edistrutive u tesiue otiuă şi de freveţă idustrilă, folosite î mod uret î istlţiile sistemului eletroeergeti, u pliţie l îerre trsformtorelor de forţă trifzte. ) Măsurre rezisteţei de izolţie Rezisteţ eletriă izolţiei, umită rezisteţă de izolţie, este determită experimetl rportul ditre tesiue otiuă plită şi uretul re tree pri izolţi îertă. osiderâd tesiue osttă, uretul sorit de izolţie desreşte eliir î fuţie de timp pe măsur vsării proeselor de polrizre di dieletriii ompoeţi. O mre iflueţă supr desfăşurării estor proese o exerită oţiutul de umiditte l izolţiei; u ât est este mi ridit, polrizre se desfăşoră mi repede şi osumă mi multă eergie. stfel rezisteţ de izolţie juge mi rpid l vlore stiliztă, ir estă vlore este orespuzător mi miă. Dtorită estui fpt metodele prtie de îerre ostă î: măsurre vlorii rezisteţei de izolţie l u momet preizt de l îeputul îerării (el mi dese l 60 s); lulul rportului ditre vlorile rezisteţei de izolţie măsurte l două momete preizte (frevet l 5 s şi l 60 s), rport umit oefiiet de sorţie. u ât izolţi îertă este mi lipsită de umiditte, u tât vlore R 60 este mi mre, ir oefiietul de sorţie este mi mre deât. Dă mărime rezisteţei de izolţie depide de volumul de mteril eletroizolt, oefiietul de sorţie, fiid rportul două vlori le rezisteţei eleşi izolţii u mi depide de volumul estei, putâd fi folosit petru omprţi stării izolţiei uor ehipmete diferite, dr u elşi sistem de izolţie. Depedeţ de tempertură vlorii rezisteţei de izolţie re lo î ses ivers deât î zul rezisteţei odutorelor. stfel, u reştere temperturii rezisteţ de izolţie sde. Rportre (relulre) vlorii rezisteţei de izolţie măsurtă l tempertur t l o tempertură t se fe: pri îmulţire u ftorul de oreţie k, dă t < t, pri împărţire u ftorul de oreţie k,dă t > t. Ftorul de oreţie depide de Δt = t - t, oform telului. Telul - Ftorul de oreţie rezisteţei de izolţie î fuţie de tempertură Δt ( 0 ) 4 5 0 5 0 5 0 5 40 45 50 55 60 65 70 k,04,08,,7,,5,84,5,75,4 4,5 5, 6, 7,5 9,,,9 7 Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
Vlorile k idite î telul sut iformtive şi se foloses dă u există rezultte le măsurării rezisteţei de izolţie l diferite temperturi, petru trsformtorul îert. semee vlori pot fi meţiote î uletiul de îerre l friii. u jutorul estor perehi de vlori (R iz, t) se trseză drept R iz =f(t), re pote fi folosită petru determire vlorii medii ftorului k petru trsformtorul îert. ) Măsurre ftorului de pierderi dieletrie (tgδ) Ftorul de pierderi dieletrie este defiit rportul ditre ompoetele tivă şi retivă le uretului sorit de o izolţie supusă tesiuii de freveţă idustrilă. Dă mărime ompoetei retive (pitivă) este impusă, î priipl, de ofigurţi izolţiei (geometrie şi mterile), ompoet tivă refletă proesele de oduţie şi polrizre di dieletri, proese u tât mi itese u ât dieletriul este mi îmătrâit şi re u oţiut de umiditte mi mre. şdr, tgδ pote fi folosit petru rterizre pierderilor de putere tivă î izolţie, de ude şi deumire de ftor de pierderi dieletrie. Mărime tgδ u depide de volumul izolţiei, i umi de ompoeţ ei şi de grdul de deteriorre (î priipl umezire). Tempertur izolţiei iflueţeză proesele de oduţie şi polrizre di dieletri, stfel ă şi mărime ftorului de pierderi dieletrie este iflueţtă de tempertură î sesul reşterii vlorii l reştere temperturii. Rportre (relulre) vlorii tgδ măsurtă l tempertur t l o tempertură t se fe: pri împărţire u ftorul de oreţie k, dă t < t, pri îmulţire u ftorul de oreţie k, dă t > t. Ftorul de oreţie depide de Δt = t - t, oform telului. Telul Ftorul de oreţie tgδ de izolţie î fuţie de tempertură Δt ( 0 4 5 0 5 0 5 0 5 40 45 50 55 60 65 70 ) k,0,06,09,,5,5,5,75,,65,5 4 4,6 5, 6, 7 Vlorile k idite î telul sut iformtive şi se foloses dă u există rezultte le măsurării tgδ l diferite temperturi, petru trsformtorul îert. semee vlori pot fi meţiote î uletiul de îerre l friii. u jutorul estor perehi de vlori (tgδ, t) se trseză drept tgδ = f(t), re pote fi folosită petru determire vlorii medii ftorului k petru trsformtorul îert. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
Tempertur izolţiei este osidertă fi reprezettă de tempertur uleiului di trsformtor l prte superioră uvei. Î zul trsformtorelor trifzte, îerre izolţiei se pote reliz seprt pe zoe prţiâd elor două (su trei) îfăşurări, dr u şi pe zoe referitore l fzele îfăşurărilor, dtorită oexiuilor eletrie ditre oije. Di est motiv, pe durt îerărilor, orele de liie le elor trei fze le fieărei îfăşurări se legă glvi viziil, est fiid util di motive de eletroseuritte.. Idiţii metodie Îerările edistrutive meţiote mi sus se vor pli uui trsformtor trifzt u două îfăşurări, vâd priipli prmetri: U = 5/0,4 kv, S = 40 kv. oexiue îfăşurării de 5 kv fost modifită di triughi (ş um este, pe prte de medie tesiue,l trsformtorele flte î explotre) î ste u eutrul esiil pritro treere izoltă, mottă pe pul uvei. estă modifire fost eesră petru se pute exeut şi îerre u tesiue mărită idusă izolţiei, folosid sheme de motj moofzte. Îfăşurre de josă tesiue fost de semee modifită petru se pute reliz tote tipurile de oexiui: ste, triughi, zig-zg. Îfăşurările fzelor u fost divizte î âte două semioie le ăror extremităţi u fost oette l o plă de ore dăugtă pe pul uvei trsformtorului. Î este odiţii, se pot simul şi îerările u tesiue mărită speifie trsformtorelor IT/MT... Măsurre rezisteţei de izolţie şi oefiietului de sorţie Modul de măsurre rezisteţei de izolţie l trsformtorul u două îfăşurări este dt î telul î re IT reprezită îfăşurre de îltă tesiue, ir JT îfăşurre de josă tesiue. Telul - Măsurre rezisteţei de izolţie r. rt. Îfăşurre l re se efetueză măsurre Se legă l pămât IT uv, JT JT uv, IT IT+JT uv feture măsurării propriu-zise v fi preedtă de o surtiruitre şi legre l pămât orelor melor îfăşurări petru o durtă de el puţi 5 miute; ître îerări îfăşurările vor fi irăşi surtiruitte l pămât el puţi miute. este operţii u sopul de Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 4
elimi sriile eletrie rezidule di izolţie de l îerre terioră, deoree este pot fet rezulttul măsurătorilor. Măsurre se exeută u jutorul prtului MΩ-metru tip M5, ărui mod de utilizre este prezett î ex. Tesiue de îerre, furiztă de surs iteră MΩ-metrului, se lege î fuţie de tesiue omilă izolţiei îerte, stfel: 500 V petru îfăşurările de josă tesiue, 000 V petru îfăşurările u tesiue omilă ître şi 0 kv 500 V su 5000 V petru îfăşurările u tesiue omilă de peste 0 kv. După efeture motjului de îerre oform telului, se rordeză MΩ-metrul l zo de măsurt şi se psă pe utoul de măsurre, pri re se oeteză tesiue de îerre l oietul îert. Îtruât tesiue de îerre pote fi de pâă l 500 V, odutorele de măsură treuie să fie izolte orespuzător, ir opertorul să u le tigă pe durt îerării. Idiţiile MΩ-metrului se ites l 5 s şi respetiv 60 s după păsre pe utoul. Rezulttele măsurătorilor se oteză î telul 4, oloele şi 4. oefiietul de sorţie se determiă rport l rezisteţelor de izolţie: Telul 4 Rezulttele măsurării rezisteţei de izolţie r. rt. Îfăşurre. l re se măsoră Se legă l pămât R 5 (MΩ) Vlori măsurte l t med =... 0 R 60 (MΩ) R60 k s =. () R 5 Vlore R 60 relultă l t 0 = 0 0 k s R 60 (MΩ) k s Vlori ormte î explotre R iz l 0 0 k s (MΩ) oluzii 0 4 5 6 7 8 9 0 IT JT + 00 (5 kv) uv JT IT + >. (0,4 kv) uv IT+JT uv.. Măsurre ftorului de pierderi dieletrie izolţiei îfăşurărilor Strutur omplexă izolţiei trsformtorelor fe eesră determire tgδ izolţiei fieărei îfăşurări fţă de uvă şi izolţiei ditre îfăşurări, î oformitte u shem Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 5
di fig., re se referă l u trsformtor u două îfăşurări. Petru se pute determi ftorul de pierderi dieletrie l fieărei zoe treuies relizte trei măsurători, oetâd orele trsformtorului oform telului 5. IT JT uv 0 0 Fig.- Shem ehivletă izolţiei itere trsformtorului u două îfăşurări Telul 5 Măsurre tgδ l trsformtorul u două îfăşurări Mărimile r. Zo măsurtă măsurte rt. IT (JT + uv), tgδ (IT+JT) uv, tgδ JT (IT+uv), tgδ u mărimile măsurte, i, tgδ i se determiă pităţile şi vlorile tgδ orespuzătore izolţiei fieărei îfăşurări fţă de uvă şi ître îfăşurări, folosid relţiile de lul: petru pităţi + 0 =, petru ftorul de pierderi dieletrie tgδ + tgδ tgδ tgδ 0 =, + + 0 =, + = ; () tgδ + tgδ tgδ tgδ 0 =, + tgδ + tgδ tgδ tgδ =. () + Prmetrii i, tgδ i meţioţi se măsoră u o pute de uret ltertiv de îltă tesiue (Pute Sherig). Se v folosi o pute de tip MD-6, ărei mod de utilizre este dt î ex. Shem de măsurre, utiliztă el mi frevet î explotre, este shem iverstă (răsturtă), re permite meţiere uvei trsformtorului legtă l pămât pe durt îerării. Folosire estei sheme se v fe oetâd trsformtorul î motjul puţii (pitte x ) oform telului 6. Tesiue de îerre pote fi tesiue omilă puţii (0 kv) umi petru prim zoă măsurtă. Petru elellte două, tesiue de îerre u treuie să depăşesă tesiue omilă e mi miă orelor legte l sursă. estă tesiue pote fi oţiută folosid u trsformtor Tr. devt, de josă tesiue. Motjele sut prezette î fig.. Shem diretă (ormlă), re eesită izolre uvei trsformtorului îert fţă de pămât, pote fi folosită mi les î lortorele de îerări. Modul de oetre orelor Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 6
trsformtorului pote fi elşi î telul 6, u deoseire ă este ore se legă î motjul puţii î telul 7, respetiv fig.. Telul 6 - Măsurre tgδ î motj iverst l puţii Sherig Mărimile măsurte r. rt. Se legă l or x Se legă l pămât Tesiue de îerre (kv), tgδ IT JT + uv 0, tgδ JT IT + uv 0,4, tgδ IT+JT uv 0,4 H I 4 K M 4 I R ρ P Tr. I Fig. iruitul de îerre îerre u pute Sherig MD-6 î motj iverst Telul 7 - Măsurre tgδ î motj orml l puţii Sherig(I) Mărimile Se legă l surs măsurte de tesiue de r. rt. Se legă l or x Tesiue de îerre (kv) îerre, tgδ IT JT + uv 0, tgδ JT IT + uv 0,4, tgδ IT+JT uv 0,4 Tr. H K M 4 R I 4 I ρ P I Fig. - iruitul de îerre îerre u pute Sherig MD-6 î motj diret (I) Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 7
oetre trsformtorului îert î motjul orml l puţii se pote fe şi oform telului 8, modlitte re prezită vtjul determiării direte prmetrilor şi tgδ petru zoele de izolţie di fig.. Determire este fettă, teoreti, de o erore ărei mărime se dovedeşte, prti, u totul eîsemtă. r. rt. Telul 8 Măsurre tgδ î motj orml l puţii Sherig(II) Zo măsurtă Mărimile măsurte Se legă l surs de tesiue de îerre Se legă l or x Se legă l pămât Tesiue de îerre (kv) 0, tgδ 0 IT uv JT 0, tgδ IT JT uv 0 0, tgδ 0 JT uv IT 0,4 estă modlitte re şi vtjul posiilităţii de măsurre l o tesiue mi propită de tesiue omilă petru mele zoe de izolţie de îltă tesiue. iruitul de îerre este prezett î fig.4. Restriţi utilizării uui trsformtor de limetre devt petru tesiue de limetre de 0,4 kv se meţie şi î zul folosirii shemei direte. xistă îsă, petru motjul diret, posiilitte folosirii uei surse itere de josă tesiue ilusă î ostruţi puţii şi re ostă ditr-o îfăşurre seprtă trsformtorului de limetre spotului glvometrului. estă posiilitte pote fi folosită petru zoele de izolţie di telele 7 şi 8 l re este prevăzută tesiue de îerre de 0,4 kv. Motjul de îerre este dt î fig. 5. Tr. H K M 4 R I 4 I ρ P I Fig.4 - iruitul de îerre îerre u pute Sherig MD-6 î motj diret (II) Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 8
Telul 7, lii 7/ Telul 7, lii 7/ X Telul 8, lii 8/ Fig.5 iruitul de îerre u pute MD-6 l josă tesiue Î drul lurării de lortor se vor reliz următorele măsurători : ) petru zoele de izolţie re pot fi îerte l tesiue omilă puţii (0 kv): î shem iverstă puţii Sherig oform telul 6 şi fig., petru zo IT-(JT+ uv); î shem ormlă puţii Sherig, oform telului 7 şi fig., petru zo IT- (JT+ uv); î shem ormlă puţii Sherig, oform telului 8 şi fig.4, petru zoele IT - uv şi IT- JT; ) petru zoele re eesită îerre l josă tesiue (0,4 kv): se foloseşte motjul î shem iverstă oform telului 6 şi fig. petru zoele JT- (IT+uv) şi (IT+JT)-uvă (limetâd pute de l u trsformtor de josă tesiue); se foloseşte motjul î shem ormlă oform telului 7 şi fig.4 petru zoele JT- (IT+uv) şi (IT+JT)-uvă, respetiv oform telului 8 şi fig.5 petru zo JTuvă (limetîd pute de l u trsformtor de josă tesiue); se foloseşte motjul î shem ormlă oform telului 7 şi fig.5 petru zoele JT- (IT+uv) şi (IT+JT)-uvă, respetiv oform telului 8 şi fig.5 petru zo JT-uvă; Vlorile dmisiile le tgδ petru trsformtore l puere î fuţiue u treuie să depăşesă u mi mult de 0% vlore di friă. Petru trsformtorele flte î explotre vlorile mxime dmise sut: petru U <0 kv: 4% l 0 0, respetiv % l 50 0 ; petru 0 <U < 60 kv:,5% l 0 0, respetiv 7% l 50 0. Rezulttele măsurătorilor se tre î telele următore. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 9
r. rt. Telul 9 Rezulttele îerărilor î motj iverst l puţii Sherig (T.6) IT (JT+uv) (IT+JT) - uv JT- (IT+uv) Vlori măsurte tgδ tg tgδ IT - uv JT-uv JT-uv Vlori lulte 0 tgδ 0 0 tgδ 0 tgδ t măs. ( 0 ) Vlori relulte l t=0 0 r. rt. Telul 0 Rezulttele îerărilor î motj orml l puţii Sherig (I) (T.7) IT (JT+uv) (IT+JT) - uv JT- (IT+uv) Vlori măsurte tgδ tg tgδ IT - uv JT-uv JT-uv Vlori lulte 0 tgδ 0 0 tgδ 0 tgδ t măs. ( 0 ) Vlori relulte l t=0 0 Telul Rezulttele îerărilor î motj orml l puţii Sherig (II) (T.8) r. rt. IT uvă IT-JT JT-uvă Vlori măsurte 0 tgδ 0 0 tgδ 0 tgδ t măs. ( 0 ) Vlori relulte l t=0 0 Folosid shem de motj di fig. 4 petru prim zoă de izolţie di telul 8, se v exeut măsurre δ petru mi multe vlori le tesiuii de îerre, uprise ître kv şi Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 0
0 kv. Rezulttele se tre î telul şi se reprezită grfi. Telul U ( kv ) 4 6 8 0 tg δ ( % ) ex. MΩ metrul M5R rteristii tehie: tesiue de măsură (V): 500, 00, 500, 5000; uretul de surtiruit l sursei: mi. m; odulţi tesiuii de măsură: mxim %; domeiile de măsurre: I - 0,.. MΩ / II -.. 0 MΩ / III - 0.. 00 MΩ / IV - 0,.. GΩ / V -.. 0 GΩ / VI - 0.. 00 GΩ. erore de măsurre: mx.,5%; tempertur de fuţiore: 0.. +40 0 ; Priipiul de fuţiore este măsurre rezisteţelor î shem serie, ir shem lo prtului este dtă î fig.. R X R ST - R X + R X / SIT M I Fig.. Shem lo MΩ-metrului M5 R redresor; ST-stiliztor tesiue; /- overtor /; SIT- sursă de îltă tesiue; M iruit de măsurre; I-istrumet iditor logi; -R X, +R X ore de măsură; R X -rezisteţ de măsurt. Pl frotlă prtului re spetul di fig... Petru utilizre, prtul treuie şezt î poziţie orizotlă, stfel ul istrumetului să se fle pe reperul 0 l slei. vetul deviţie se elimiă di oretorul mei de zero. Măsurre rezisteţei de izolţie oietului îert se pote efetu î două moduri: ) măsurre diretă, fără utilizre orei er : oietul îert se legă diret l orele Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
de măsură +R X şi -R X, fig..,. Dă se măsoră rezisteţ de izolţie fţă de pămât, or -R X se legă l pămât. ) măsurre utilizâd or er : dă pe suprfţ izolţiei măsurte există ureţi de surgere importţi, oetre zoei măsurte se relizeză î fig..,. +R X -R X 4 0 MΩ 5 5000 500 000 500 00 0 MΩ 0 00 GΩ 6 7 Fig..- Poul frotl l prtului M5 -omuttorul tesiuilor de măsură; -omuttorul gmelor de măsurre; -uto petru măsurre; 4-priză limetre; 5-iditor opti; 6-uto oetre/deoetre; 7-sigurţă fuziilă. +R X -R X +R X -R X R S R S R X R X ) ) Fig... Modul de utilizre MΩ-metrului M5 După oetre l reţe, se lege tesiue şi domeiul de măsurre, se oeteză l ore rezisteţ de măsurt. Măsurre îepe efetiv pri păsre utoului (fig..); dă utoul este răsuit l drept după e fost păst, se utoreţie î estă poziţie. Dă oietul de măsurt re o pitte mre, est se v îăr l tesiue de măsurt, ee e ere oree timp dtorită puterii reduse sursei de îltă tesiue. stt de îărre este proximtiv μf/7 seude. După efeture măsurării se reomdă desărre sriilor remete î pitte oietului îert şi sursei de îltă tesiue MΩ-metrului. ex PUT SHRIG MD-6 Pute Sherig este destită măsurării tgδ şi pităţii izolţiei ehipmetelor eletrie de îltă tesiue. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
rteristiile tehie le prtului sut: -tesiue omilă.. 0kV; -pitte odestorului etlo..50 pf; -limitele de măsurre pităţii 0pF-0,4μF; -limitele de măsurre tgδ..0,5-60%; -preizi de măsurre pităţii ± 5% di vlore măsurtă. Pute pote fi folosită şi l tesiui de îerre mi mri de 0 kv, dr umi i zul motjului î shemă ormlă şi utilizâd u odestor etlo u tesiue omilă orespuzătore. De semee, pote fi folosită şi l josă tesiue (0V), fiid limettă de l u trsformtor ilus î ostruţi s. Shem de priipiu puţii este redtă î figur următore. 0 V 7 V 0 Tr. x L I I X I 4 Tr. ρ R S R G I - 4 R 4 + 4 K 5 Fig.. Shem eletriă de priipiu puţii Sherig MD-6 oturul trst u liie-put reprezită rs metliă, re ostituie prte priiplă prtului, formtă di rţele de josă tesiue, re oţi elemetele reglile u jutorul ăror se ehilireză pute. Î exteriorul estei se flă ompoetele de îltă tesiue le motjului puţii: odestorele etlo şi de măsurt şi trsformtorul de îltă tesiue Tr.. odestorul vriil î trepte, 4, este formt di două dede omplete (0 x 0,00 μf, 0 x 0,0 μf) şi o semidedă (5 x 0, μf). Rezisteţ reglilă î trepte, R, este formtă di ptru dede omplete (0 x Ω, 0 x 0 Ω, 0 x 00Ω, 0 x 000Ω). Î serie u est se găseşte şi o rezisteţă ρ, reglilă otiuu ître 0 şi, Ω. Î prlel u R se găseşte rezisteţ R S, re re rolul uui şut reglil î ii trepte u jutorul omuttorului K. Poziţiile estui omuttor sut otte pe pl frotlă u Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005
vlorile ureţilor mximi prezumţi pri pitte de măsurt x. u jutorul estui şut este limitt l el mult 0,0 uretul re tree pri rezisteţele etlo R. Î prlel u pitte reglilă 4 este oettă o rezisteţă fixă R 4. Îtrerupătorul I permite oetre odestorului 4 fie î prlel u R 4, fie î prlel u R. estă dou situţie pre eesră umi tui âd tgδ oietului îert este mi miă deât tgδ odestorului etlo, situţie rr îtâlită. Istrumetul iditor de ul este u glvometru de uret ltertiv u oglidă, ărui sesiilitte se pote modifi u jutorul poteţiometrului P. Îtrerupătorul I serveşte iversor de polritte glvometrului şi petru oetre su deoetre estui î digol de măsură puţii. Glvometrul mi posedă şi posiilitte ordării freveţei proprii de virţie u freveţ tesiuii de măsurt î vedere oţierii sesiilităţii mxime. Î fig., lii îtreruptă re îojoră shem puţii, reprezită erul metli l rţelor puţii şi glvometrului. est er se otiuă şi de- lugul odutorelor de legătură l, l şi l or er odestorului etlo. Ître est er metli iterior, re re form uei utii u pereţii prleli u ei i rsei exteriore şi estă rsă, există u spţiu de er, re sigură izolţi petru tesiue omilă de 0 kv puţii. omuttorele de reglre elemetelor vriile di iteriorul erului sut ţiote pri itermediul uor izoltore motte ître utoele de ţiore de pe rsă si orpul omuttorelor di iteriorul erului. orele de legătură le puţii u elemete extere le motjului sît motte pe o plă izoltă fixtă pe peretele posterior l rsei. Legăturile se exeută u ordoe erte, rordte l u şteher re u pote fi itrodus î ore deât î poziţi oretă. ordoele u mrje orespuzătore destiţiei fieărui. H I rs metliă puţii, dr î fr erului iterior se găses odestorele etlo de 0,00/0,0 μf re se pot selet u jutorul îtrerupătorului I 4 (elemete utilizte tui âd pute este limettă l josă tesiue), trsformtorul de limetre Tr, oett pri îtrerupătorul I şi loul opti de formre spotului iditor, ehipt u lmp u ideseţă L. odestorul etlo (fig..) este formt di doi eletrozi de Fig..- odestor etlo er l presiue tmosferiă. or de îltă tesiue este izoltă fţă de formă dis, izolţi orespuzător fţă de rs metliă, dieletriul fiid 50pF/0 kv Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 4
rsă petru tesiue omilă de 0 kv. letrodul de josă tesiue, re zo etrlă legtă l or de josă tesiue H, ir ielul de grdă legt l rs metliă exterioră, prevăzută u or. rs este sprijiită pe suporturi izolte, dimesiote l eeşi tesiue de 0 kv; este sut eesre tui âd pute este folosită î shemă iversă. Pute pote fi utiliztă î două vrite de motj: shem ormlă, tui âd oietul îert re mele ore izolte fţă de pămât; shem iverstă, tui âd oietul îert re o oră legtă ferm l pămât. Î fig.. sît prezette shemele de motj î ele două vrite meţiote (î fig.. este dtă shem ormlă). Se oservă ă, î zul shemei iverste, tesiue de îerre se pliă pe or e- r puţii şi odestorului etlo. Î timpul utilizării motjului iverst, odutorele de legătură l şi, ilusiv erul lor, se flă l poteţil ridit (tesiue de îerre), stfel îât treuie sigurtă izolre orespuzătore fţă de pămât. Tote este prtiulrităţi le fuţioării î shemă iverstă u permit folosire puţii î estă situţie l o tesiue mi mre de 0 kv. H H Tr. X K M 4 R X K M 4 R Tr. X 0 V I 4 I ρ P 0 V I 4 I 7 V I 7 V I 0 V ρ P 7 V ) ) ) Fig. Motje de îerre u pute Sherig ) shem ormlă ; ) shem iversă; ) shem ormlă l josă tesiue. Determire pităţii oietului îert se efetueză u relţi: x 00 + R = R4, ( R + ρ ) î re ftorul depide de poziţi omuttorului K l şutului R S, oform telului următor : Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 5
Telul Poziţi omuttorului şutului R s 0,0 0,06 0,5,5 Vlore rezisteţei de şutre (Ω) 00+R 5 0 4 Mărime tgδ se determiă u relţi: tg δ = ω 4 R 4. legâd R 4 multiplu de π se oţie o exprimre forte simplă tgδ. Î zul puţii MD-6, R 4 = 0000/π, stfel îât, l freveţ de 50 Hz, tgδ = π x 50 x 4 x 0000/π = 4 x 0 6, su vlore tgδ este umeri eeşi u pităţii 4, exprimtă î μf. Operţiile re se exeută l măsurre pităţii şi tgδ u pute Sherig tip MD- 6 sît următorele: - se relizeză motjul oform shemelor di fig... Se v ord deoseită teţie legăturilor l pămât. Î zul folosirii shemei iverste ele trei odutore de rord ditre pute şi ompoetele de îltă tesiue se vor izol orespuzător fţă de pămât. Î estă situţie opertorul v lur ehipt u măuşi izolte petru îltă tesiue; - se poziţioeză tote utoele dedelor R şi 4 şi omuttorul de sesiilitte l glvometrului l zero. Se şeză iversorul de polritte l glvometrului pe poziţi medie (deoett), ir omuttorul şuturilor K pe poziţi orespuzătore uretului proil pri oietul de îert. Se oeteză îtrerupătorul I ; se pliă tesiue de îerre, urmărid omportre motjului; se pue iversorul glvometrului I pe u di poziţiile lterle. Se măreşte sesiilitte glvometrului, u jutorul utoului P pâă e spotul operă 50% di er. Î estă situţie se ordeză freveţ glvometrului u freveţ reţelei di utoul M; se îepe ehilirre puţii pri modifire rezisteţei R î ordie resătore dedelor ( Ω, 0Ω et.) pâă l determire dedei limită superioră re treuie folosită. est este e dedă pe prursul ărei spotul îepe să se lăţesă pe slă. Î otiure se oţie mximul de ehilirre reglâd dedele lui R î ordie iversă (de l mre l mi) pâă âd spotul re lăţime miimă; se relizeză o reglre semăătore pităţii 4, urmtă dă este evoie de o ouă reglre rezisteţei R. De regulă estă operţie pre eesră umi l trept de rezis- Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 6
teţă miimă su l rezisteţ ρ otiuu reglilă. Pe măsură e lăţime spotului se redue se v mări sesiilitte glvometrului; petru se verifi iflueţ uor perturţii exteriore se repetă măsurre iversâd, pri itermediul îtrerupătorului I, sesul de uplre l glvometrului î digol puţii. Dă u se pote oţie reduere semifitivă lăţimii spotului pe er utilizâd tote treptele de reglre le rezisteţei R, fie motjul este greşit, fie omuttorul şutului K u este i poziţi eesră. Tehi tesiuilor îlte Lurări de lortor 005 7