HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs) CUPRINS

Σχετικά έγγραφα
r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

3.5. Forţe hidrostatice

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

5.1. Noţiuni introductive

Conţinutul modulului:

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

HIDRAULICA PRELEGERE 1. Cuprins

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Integrala nedefinită (primitive)

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

Acţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

STATICA FLUIDELOR. Fluid în echilibru (repaus) = rezultanta forţelor care acţionează asupra masei de fluid este nulă.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de curs)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

MARCAREA REZISTOARELOR

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Curs 1 Şiruri de numere reale

F. Dacă forţa este CURS 2 MECANICA PUNCTULUI MATERIAL

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Dinamica punctului material supus la legaturi

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

riptografie şi Securitate

Curs 4 Serii de numere reale

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

CUPRINS PREFAŢĂ... BIBLIOGRAFIE

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Subiecte Clasa a VII-a

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CINEMATICA. Cursul nr.2

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

INTRODUCERE CAPITOLUL II CINEMATICA. II. 1. Cinematica punctului material

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

2. Bazele experimentale ale opticii electromagnetice

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Integrale cu parametru

CIRCUITE LOGICE CU TB

V O. = v I v stabilizator

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Subiecte Clasa a VIII-a

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Spatii liniare. Exemple Subspaţiu liniar Acoperire (înfăşurătoare) liniară. Mulţime infinită liniar independentă

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

7.1. Legile lui Kepler. Legea atracţiei universale (gravitaţionale)

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

z a + c 0 + c 1 (z a)

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

2. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

Transcript:

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu CUPRINS.. MODELAREA SEDIMENTĂRII ALUIUNILOR...... Caacteisticile aluviunilo...... Modelaea ientăii în egi hidostatic (MS)... 4... Modelul spatial... 4... Modelul paaetic... 5... Modelul enegetic... 5 Aplicatie MS... 9 BIBLIOGRAFIE...

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu.6. MODELAREA SEDIMENTĂRII ALUIUNILOR Studiul deplasăii ientelo ae ca obiective: explicaea foăii ocilo ientae pin acțiunea apei exploataea in condiții eficiente a constuctiilo şi instalațiilo hidotehnice. Rezultatele studiului deplasăii ientelo se finalizeză în două categoii de ăii fizice: viteza o de ientae în egi hidostatic ( viteza de cădee ) în egi hidodinaic ( viteză de ientae ) o de tanspot în egi hidodinaic ( viteza citică de antenae ) ccitatea de tanspot o pin alunecae (tanspot pe substatul solid) o în suspensie Miscaea/ deplasaea ientelo se face în tei etape (Fig..6.): eoziune: la nivelul supafetei topogafice, sub acțiunea factoilo eteoologici (tepeatuă, pecipitații, vânt) cu intensități vaiabile deteinate de gadul de acopeie cu vegetație, pantă şi natua litologică a foațiunilo geologice. Tanspot: sub acțiunea fluidelo în işcae (ae/; fiind pincipalul agent de tanspot) Sedientaea: finalizată acolo unde viteza agentului de tanspot (apă/ae) se educe. Fig..6.. Etapele deplasăii ientelo

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu Modelaea ientăii aluviunilo se bazează pe un odel conceptual cu tei coponente: odelul spațial cae in od scheatic defineşte geoetia spațiului în cae se poduce ientaea odelul paaetic cae pecizează caacteisticile paaetice ale : o ientului: geutate specifică, foă, diensiune etc. o fluidului în cae se poduce ientaea: geutate specifică, densitate, vâscozitate, tepeatuă, tensiune supeficială etc. odelul enegetic cae pecizează foțele ce acționează asupa ientelo şi fluidelo: o foțele asice o foțele hidostatice o foțele de tensiune (noale/tangențiale) o foțele de ezistență hidodinaică.6.. Caacteisticile aluviunilo Aluviunile sunt constituite din paticule solide sub foă de ganule de difeite foe şi diensiuni. Caacteizaea peliinaă a aluviunilo se face pe baza cubei ganuloetice (Fig..6..), scaa ganuloetică cea ai utilizată în ientologie fiind scaa ganuloetică Udden-Wentwoth (Tabel.6..) Fig..6.. Cuba ganuloetică cuulativă standad pentu studii geotehnice.

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu Tabel.6.. Scaa ganuloetica Udden-Wentwoth Diensiunea clastelo Denuiea categoiilo ganuloetice [] Phi: [-log (d[])] Roana Engleza (Shepad) >56.000 64.000 4.000.000 <-8-6 - - blocui galeți pietiş udit (psefit) bouldes cobbles pebbles ganules gavel.000 0.500 0.50 0.5 0.06 0.0 0.06 0.008 0.004 0 4 5 6 7 8 f.gosie gosie ediu fin f.fin gosie ediu fin f.fin aenit (psait) silt (aleuit) v. coase coase ediu fine v. fine coase ediu fine v. fine <0.004 >8 lutit (pelit) clay sand silt Caacteisticile pincipale ale ientelo sunt: tf geutatea voluică cupinsă înte γ,,8 si pentu cuat, ineal tf pedoinant în nisp γ cuat,65 ; foa ganulelo este expiată pin sfeicitate cae este definită ca apotul dinte aia supafeței paticulei şi aia unei sfee de volu egal. ăiea ganulelo, ipotantă pentu egiul de ientae al acestoa, este expiată pin ăiea hidaulică [ecuatiile (6.6) şi (6.0)] definita ca viteza constanta de cădee libeă, pin popie geutate înt-un lichid cu o anuită vascozitate aflat în epaus la o anuită tepeatuă (legea lui Stokes)..6.. Modelaea ientăii în egi hidostatic (MS) Modelul conceptual al ientăii în egi hidostatic ae tei coponente: odelul spatial, odelul paaetic şi cel enegetic..6... Modelul spatial Modelul spatial (Fig..6.) ae două coponente: spațiul de ientae este o pisă ectangulaă, suficient de ae (spațiu infinit ) în apot cu ăiea ganulelo astfel incât să nu influenteze deplasaea acestoa sub actiunea foțelo asice. Fig..6.. Modelul spatial al ientăii în bazine stagnante 4

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu geoetia ganulelo cae se ientează: pentu siplificae odelaii se utilizeaza ganule sfeice pentu a eliina influenta tubulentei şi a fotelo inețiale: aza sfeei < 0, 005c.6... Modelul paaetic Modelul paaetic este copletat de caacteisticile paticipantilo la pocesul de ientae : o caacteisticile fluidului în cae se face ientaea: densitatea apei: vâscozitatea apei: µ, ν o caacteisticile ganulei cae se ientează: densitatea ientului: asa ganulei de ient: 4 π.6... Modelul enegetic Modelul enegetic este constituit din pincipalele tei fote al căo echilibu stabilesc staea de işcae a ganulei ientae sfeice aflată întun fluid în epaus (Fig..6.4): o fota asică: F G 4 π g g (.6.) F A o foța ahiedică: F R _ vascoz F A 4 π g g (.6.) o foța de ezistență: F R _ vascoz 6 π µ (6.) datoată vâscozitătii şi valabilă cu apoxiație pentu o ganulă sfeică cu < 0, 0 cae se deplasează cu viteza. F G Fig..6.4. Echilibul fotelo din odelul enegetic al ientăii în egi hidostatic 5

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu d Foța cae deteină işcaea acceleata ( ) a ganulei sfeice de asa data ( ) ezultată din echilibul celo tei fote se obține din ecuația: d FG FA F in cae inlocuind expesiile celo tei fote se obtine: R _ vascoz (.6.4) d 4 π 4 π g g 6 π µ (.6.5) iteza constanta de ientae a ganulei de ient se obține din ecuatia d (.6.5) pentu 0 4 π 4 π g g 6 π µ 0 din cae ezulta g ( ) 9 µ (.6.6) Revenind la ecuatia (.6.5) in cae inlocui expesia asei ganulei de ient ( ) se obtine: 4 π d 4 π 4 π g g 6 π µ (.6.7) si pin siplificae ezulta: d 9 µ g d g K (.6.8) în cae a notat cu K d 9 µ Obsevand (din ecuatia (.6.6) ca: g K coeficientul vitezei de ientae. d : K g (.6.9) K K K g 9 µ g 6

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu ecuatia (.6.9 ) devine: K d d K ( ) cae pin integate de la oentul t 0 cand viteza ganulei este 0 pana la un oent t cand v viteza este < conduce la ecuatia: d K 0 0 t K t ( e ) in cae pentu t viteza de ientae ( aiea hidaulica a ganulei de ient) este: g 9 µ ( ) (.6.0) Foula (.6.0) este valabila pentu o ganula cu < 0, 0, int-un spatiu infinit si in egi laina pentu Re < 0,. ν d Int-un spatiu finit in oice egi de iscae peanent ( 0 ) pentu o ganula de ient sfeica de aza viteza de ientae liita se poate expia in functie de coeficientul unita de ezistenta la înaintae ( C ez ): 4 π 4 π 4 π FR _ vascoz FG FA Cez π g g g ( ) din cae ezulta: C ez.66 g Coeficientul unita de ezistenta la inaintae ( C ez ) si viteza de ientae ai depind si de: liitaea spatiului de ientae deteina educeea vitezei de ientae (dovedit expeiental; Fig..6.5): R o Daca 00 ezulta o educee de,5% R o Daca 0 ezulta o educee de 8% concentatia paticulelo solide expiata ca apot inte voluul de paticule solide ( ol ) si voluul total SED F G R F A Fig..6.5. Efectul diesiunii spatiului de ientae asupa vitezei de ientae 7

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu ( oltotal inclusiv lichid) conduce la educeea vitezei de ientae: olsed o % ol TOTAL ezulta o educee de 0% olsed o 4% ol TOTAL ezulta o educee de 5% Nuaul lui Reynolds cae indica egiul iscaii: o Re < -laina o < Re < 0 -tanzitie laina-tubulent\ o 0 < Re < 400 - tubulenta neteda /evesibila o Re > 400 - tubulenta patatica /ievesibila O sinteza a ezultatelo expeientale cae evalueaza viteza de ientae in functie de egiul de cugee si diensiunea ganulelo aata o cestee a acestei viteze pe asua ce egiul de cugee tece de la laina la tubulent si diensiunea ganulelo ceste (Tabelul.6. şi Fig..6.6.). Tabelul.6.. Doenii de valabilitate pentu viteza de ientae in egi hidostatic Regi cugee Nua Reynolds [ c] Laina Re < < 0, 005 Tanzitie: laina-tubulent < Re < 0 0,005 < < 0, 0 Tubulent neted 0 < Re < 400 0,0 < 0, Tubulent patatic Re > 400 > 0, iteza de ientae (Măiea hidaulică) g s 9 ν g 5 ν < ( ) g,8 ν s 0,56 0, s c sec s, g 0,56 8

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu Fig..6. 6. Aplicatie MS Aplicația ilustează vaiația în tip a vitezei de ientae în egi hidostatic, pentu tei facțiuni ganuloetice: Nisip oogen cu aza ganulelo: nisip 0 Silt oogen cu aza ganulelo: silt 0 Agila oogenă cu aza ganulelo: ila ag 0 Sedientaea ae loc în capul gavitational teestu la paalela de 45 gade latitudine nodică ( g 9,8 ) înt-un bazin cu apă ( sec 000 kg ; kg µ 0 ) şi pentu siplificae se sec consideă ca toate ganulele ientae au aceeaşi densitate ( 650 kg ). 9

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu Rezolvae Pentu evaluaea vaiației în tip a vitezei de deplasae a paticulelo ientae în egi hidostatic se utilizează odelul Stokes: în cae: K t ( t) ( e ) K 9 µ şi g ( ) 9 µ _ nisip _ silt _ ag ila Fig..6.7. aiația în tip a vitezei de ientae în egi hidostatic pentu nisip, silt şi agila 0

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu Tabelul.6.. aiația vitezei de ientae în egi hidostatic pentu nisip, silt şi agilă t[sec] ( t) [/sec] NISIP SILT ARGILA [/sec] ( t) [/sec] [/sec] ( t) [/sec] [/sec] 0.00E+00 0.00E+00.44E-0 0.00E+00.44E-05 0.00E+00.44E-07 4.00E-08.44E-07.44E-0.4E-07.44E-05.7E-07.44E-07 8.00E-08 4.88E-07.44E-0 4.80E-07.44E-05.9E-07.44E-07.0E-07 7.E-07.44E-0 7.4E-07.44E-05.4E-07.44E-07.60E-07 9.76E-07.44E-0 9.44E-07.44E-05.44E-07.44E-07 4.40E-07.68E-06.44E-0.45E-06.44E-05.44E-07.44E-07 4.80E-07.9E-06.44E-0.65E-06.44E-05.44E-07.44E-07 5.0E-07.7E-06.44E-0.85E-06.44E-05.44E-07.44E-07 5.60E-07.4E-06.44E-0.04E-06.44E-05.44E-07.44E-07 6.00E-07.66E-06.44E-0.E-06.44E-05.44E-07.44E-07 6.40E-07.90E-06.44E-0.4E-06.44E-05.44E-07.44E-07 6.80E-07 4.4E-06.44E-0.60E-06.44E-05.44E-07.44E-07 7.0E-07 4.9E-06.44E-0.79E-06.44E-05.44E-07.44E-07 7.60E-07 4.6E-06.44E-0.96E-06.44E-05.44E-07.44E-07.E-06 6.8E-06.44E-0 5.44E-06.44E-05.44E-07.44E-07.6E-06 7.06E-06.44E-0 5.59E-06.44E-05.44E-07.44E-07.0E-06 7.0E-06.44E-0 5.74E-06.44E-05.44E-07.44E-07.4E-06 7.55E-06.44E-0 5.88E-06.44E-05.44E-07.44E-07.8E-06 7.79E-06.44E-0 6.0E-06.44E-05.44E-07.44E-07.E-06 8.0E-06.44E-0 6.7E-06.44E-05.44E-07.44E-07.6E-06 8.7E-06.44E-0 6.0E-06.44E-05.44E-07.44E-07.40E-06 8.5E-06.44E-0 6.44E-06.44E-05.44E-07.44E-07.44E-06 8.76E-06.44E-0 6.57E-06.44E-05.44E-07.44E-07 Din analiza vaiției vitezei de ientae în egi hidostatic pentu cele tei tipui ganuloetice ezultă că (Tabelul.6. şi Fig..6.7): t ) ceşte în tip pana la o valoae axiă dupa cae devine iteza de ientae ( ( ) constantă ( ) iteza axiă de ientae ( ), cunoscuta si sub nuele de ăie hidaulică, este popoțională cu diaetul ganulelo daca au aceeaşi densitate: 5 7 _ nisip.44 0 > _ silt.44 0 > _ ag ila.44 0 sec sec sec Tipul dupa cae se atinge viteza axia de ientae ( t ) este popoțional cu diaetul ganulelo dacă au aceeaşi densitate: t > t t _ nisip _ silt > _ ag ila

HIDRAULICĂ SUBTERANĂ (note de cus) Daniel Scădeanu BIBLIOGRAFIE MATEESCU CRISTEA, HIDRAULICA (96), Editua de stat si pedagocică (https://guphidoach.files.wodpess.co/0/0/hidaulica-cistea-ateescu.pdf )