TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE. Prof. dr. ing. Valer DOLGA,

Σχετικά έγγραφα
4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

Elementul de întârziere de ordinul doi, T 2

cele mai ok referate

2. CONVOLUTIA. 2.1 Suma de convolutie. Raspunsul sistemelor discrete liniare si invariante in timp la un semnal de intrare oarecare.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

4. Analiza în timp a sistemelor liniare continue şi invariante

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Sisteme de ordinul 2: model, funcţie de transfer, simulare, identificarea parametrilor

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

5. Polii şi zerourile funcţiei de transfer

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Tema: şiruri de funcţii

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

ibemo Kazakhstan Republic of Kazakhstan, West Kazakhstan Oblast, Aksai, Pramzone, BKKS office complex Phone: ; Fax:

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

2.1. Procese si sisteme dinamice. Model.

Punţi de măsurare. metode de comparaţie: masurandul este comparat cu o mărime etalon de aceeaşi natura;

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Capitolul 17. Asamblari cu strângere proprie

METODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

Rezulta ca polul în origine introduce un defazaj egal cu - απ/2 pentru tot domeniul de pulsatii. Indici de performanta ai sistemelor dinamice

Π Ο Λ Ι Τ Ι Κ Α Κ Α Ι Σ Τ Ρ Α Τ Ι Ω Τ Ι Κ Α Γ Ε Γ Ο Ν Ο Τ Α

TeSys contactors a.c. coils for 3-pole contactors LC1-D

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

EL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE

T : g r i l l b a r t a s o s Α Γ Ί Α Σ Σ Ο Φ Ί Α Σ 3, Δ Ρ Α Μ Α. Δ ι α ν ο μ έ ς κ α τ ο ί κ ο ν : 1 2 : 0 0 έ ω ς 0 1 : 0 0 π μ

METODA OPERATIONALA LAPLACE

Tehnici Avansate de Prelucrarea şi Analiza Imaginilor

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

m i N 1 F i = j i F ij + F x

Το άτομο του Υδρογόνου

SUPPLEMENTAL INFORMATION. Fully Automated Total Metals and Chromium Speciation Single Platform Introduction System for ICP-MS

9. STABILITATEA SISTEMELOR

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

页面

TEHNICI PWM (MID) UTILIZATE IN COMANDĂ INVERTOARELOR Sisteme de comandă ce folosesc strategia de modulaţie PWM cu modulatoare sinusoidală

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Γενικό ποσοστό συμμετοχής στην αγορά εργασίας πληθυσμού χρονών - σύνολο

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Γενικό ποσοστό απασχόλησης ισοδύναμου πλήρως απασχολούμενου πληθυσμού - σύνολο

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a


Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

rs r r â t át r st tíst Ó P ã t r r r â

Γενικός ρυθμός μεταβολής οικονομικά ενεργού πληθυσμού χρονών - σύνολο

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Ποσοστό απασχόλησης στον τριτογενή τομέα του πληθυσμού χρονών - σύνολο

o-r sub ff i-d m e s o o t h-e i-l mtsetisequa tob t-h-colon sub t e b x c u t-n n g dmenson.. ndp a

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

Ποσοστό μακροχρόνιας ανεργίας (διάρκεια 12+ μήνες) οικονομικά ενεργού πληθυσμού 15+ χρονών - σύνολο

OperaŃii cu numere naturale

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE


Errata (Includes critical corrections only for the 1 st & 2 nd reprint)

I S L A M I N O M I C J U R N A L J u r n a l E k o n o m i d a n P e r b a n k a n S y a r i a h

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

V O. = v I v stabilizator

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

2) Numim matrice elementara o matrice:

Μερίδιο εργοδοτουμένων με μερική ή / και προσωρινή απασχόληση στον εργοδοτούμενο πληθυσμό 15+ χρονών - σύνολο

Ó³ Ÿ , º 4(181).. 501Ä510

7. INTEGRALA IMPROPRIE. arcsin x. cos xdx

Associate. Prof. M. Krokida School of Chemical Engineering National Technical University of Athens. ΕΚΧΥΛΙΣΗ ΥΓΡΟΥ- ΥΓΡΟΥ Liquid- Liquid Extraction

COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

1. Functions and Operators (1.1) (1.2) (1.3) (1.4) (1.5) (1.6) 2. Trigonometric Identities (2.1) (2.2) (2.3) (2.4) (2.5) (2.6) (2.7) (2.8) (2.

! " # $ $ % # & ' (% & $ &) % & $ $ # *! &+, - &+

Stabilitatea sistemelor liniare si invariante in timp

Α Ρ Ι Θ Μ Ο Σ : 6.913

( ) ΘΕ ΑΝ4 / 2 0. α) β) f(x) f ( x) cos x

Μαθηματικά Β' Γυμνασίου ΑΣΚΗΣΕΙΣ ΕΠΑΝΑΛΗΨΗΣ

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

P P Ô. ss rt çã r s t à rs r ç s rt s 1 ê s Pr r Pós r çã ís r t çã tít st r t

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

Š ˆ ˆ ˆ Š ˆ ˆ Œ.. μ É Ó

E.E. Παρ. Ill (I) 883 Κ.Δ.Π. 304/88 Αρ. 2370, Αριθμός 304 Ο ΠΕΡΙ ΠΟΛΕΟΔΟΜΙΑΣ ΚΑΙ ΧΩΡΟΤΑΞΙΑΣ ΝΟΜΟΣ (ΝΟΜΟΙ 90 ΤΟΥ 1972 ΚΑΙ 56 ΤΟΥ 1982)

( ) a ( ) CAPITOLUL 3. FILTRE CU RĂSPUNS INFINIT LA IMPULS

ΠΑΓΚΟΣΜΙΑ ΗΜΕΡΑ ΑΣΟΠΟΝΙΑΣ. ασοπονία και αγορά προϊόντων ξύλου

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Œ ˆ Œ Ÿ Œˆ Ÿ ˆŸŒˆ Œˆ Ÿ ˆ œ, Ä ÞŒ Å Š ˆ ˆ Œ Œ ˆˆ

Transcript:

TEORIA SISTEMELOR AUTOMATE Prof. dr. ig. Vler DOLGA,

Curi_7_ Aliz i ruul iemelor liire i domeiul im II. Sieme de ordiul. Ruul iemului l emle drd imul uir re uir rm 3. Noiui rivid clie iemului de ordiul 4. Exemle de clcul Prof. dr. ig. Vler DOLGA

Sieme de ordiul Exemlu de iem mecroic cu o comorre iică de iem de ordiul doi EcuŃi difereńilă cre decrie iemul de ordiul doi: d y dy y b d d u Prof. dr. ig. Vler DOLGA 3

b U Y G S S b b b U Y G Prof. dr. ig. Vler DOLGA 4 b S - eibilie iemului, u fcorul de mlificre ξ ξ - ulńi urlă iemului ξ - fcorul de morizre

Sieme de ordiul - ruul l eml imul uir ξ ξ T T S S G T / Ruul iemului l u eml drd { } U b Y y L L Prof. dr. ig. Vler DOLGA 5 Seml imul uir U ξ S y L

czul două rădăcii rele diice 4 4 > ξ c b ξ> S y L, ξ ξ ξ ξ Prof. dr. ig. Vler DOLGA 6 e e S y Ruul cliiv l iemului

, răuul ee ul. exiă u mxim şi umi uul, ir oi răuul ide imoic l ; vlore de mxim e deermiă di codińi ulării rimei derive: dy d vf e vf l e e vf e / U fel de iem oe fi îlocui cu o erie de două ieme de ordiul. Prof. dr. ig. Vler DOLGA 7

b czul două rădăcii comlexe fcor de morizre ξ< Ruul iemului: ξ y Ae i ξ φ coele A şi φ e deermiă di codińiile iińile: l momeul emlul de ieşire rebuie ă fie ul, y, defzjul φ rezulă ul; A e obńie coiderâd şi deriv emlului de ieşire î origie. S A ξ S y ξ e i ξ ξ Prof. dr. ig. Vler DOLGA 8

Răuul iemului de ordiul doi l imul uir eru czul câd fcorul de morizre ee ubuir ξ< Î mbele czuri, uli ocilńiei mărimii de ieşire ee odeu mi mică decâ ce urlă : ξ Prof. dr. ig. Vler DOLGA 9

ξ.5 b ξ.95 Răuul ociloriu l uui iem de ordiul doi l imul uir, eru diferińi fcori de morizre Prof. dr. ig. Vler DOLGA

Sieme de ordiul ruul l eml re Se referă uilizre fucńiei de rfer î form: Y G X X Y - eml re k ξ Y k, ξ ξ± 4ξ 4 ξ ξ ξ ξ ξ ξ ξ ξ Prof. dr. ig. Vler DOLGA

> ξ e e k y k y Prof. dr. ig. Vler DOLGA ξ k Y k Y e L e e k y

ξ < ξ e y k i ξ φ coφ ξ ξ Prof. dr. ig. Vler DOLGA 3

eru czul ξ, e obńie morizre criică. eru ξ >, ecul curbei ee cel di figur. y/h.8.6 y/h.4. 4 6 8 4 6 * Răuul idicil l uui iem de ordi cu fcor de morizre ξ. Prof. dr. ig. Vler DOLGA 4

Peru o mărime de irre de i: u c Sieme de ordiul ruul l eml rm U c/ Se uilizez form drd eru fuci de rfer: G T ξt Y c T ξt Prof. dr. ig. Vler DOLGA 5

uc ξ ξ. u ξ Răuul uui iem de ordiul l u eml rmă Prof. dr. ig. Vler DOLGA 6

y S σ %y S C SC S y S vlore de regim biliz; σ urcreşere; C imul de creşere; SC imul de urcreşere; S imul de bilizre. Prof. dr. ig. Vler DOLGA 7

C π ξ Timul de creere dur iervlului de creere de l % l 9 % di vlore de regim biliz SC π ξ Timul de igere vlorii mxime σ e y S πξ ξ Surcreere r _ morizre 3πξ ξ σ yse e πξ σ ξ yse πξ ξ Prof. dr. ig. Vler DOLGA 8

S S 4 ξ 3 ξ Dur de liiire erore dmi eru igere vlorii bilize - % Dur de liiire erore dmi eru igere vlorii bilize - 5 % π ξ Numrul de ocilii i l liiire Prof. dr. ig. Vler DOLGA 9

Probleme roue: Decriei form emlului de ieire uui eleme ezoril cu fcorul de morizre egl cu: ; b.5; c ; d.5. U eleme ezoril re frecve de rezo Hz i coeficieul de morizre egl cu.6. Se cere e deermie: urcreere [%]; imul de creere l o vriie bruc emlului de irre; rorul de morizre; dur de liiire; umrul de ocilii i l liiire; Prof. dr. ig. Vler DOLGA

Exemle 6 8 G X G Y X 4 4 6 8 Y 4 Prof. dr. ig. Vler DOLGA

Prof. dr. ig. Vler DOLGA

Prof. dr. ig. Vler DOLGA 3

Prof. dr. ig. Vler DOLGA 4

Exemlu_ Să e deermie răuul l eml reă uui iem de ordiul eru fcor de morizre ul ξ. Peru ξ, coeficieul σ rezulă de emee ul σ ξ. G H H G Y F d x τ τ L Prof. dr. ig. Vler DOLGA 5 τ d H H H L L L co co i H H d H y τ τ τ

y y u im Răuul idicil l uui iem de ordiul fără fcor de morizre ξ Prof. dr. ig. Vler DOLGA 6

G Prof. dr. ig. Vler DOLGA 7

. G. Prof. dr. ig. Vler DOLGA 8

G Prof. dr. ig. Vler DOLGA 9