COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ"

Transcript

1 COLEGIUL NAȚIONAL MIHAI VITEAZUL SF. GHEORGHE, COVASNA SĂ ȘTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN LA MATEMATICĂ LUCRARE CONCEPUTĂ ȘI REALIZATĂ DE COLECTIVUL CLASEI XII- A, PROFIL REAL, SPECIALIZAREA MATEMATICĂ-INFORMATICĂ. PROF. COORDONATOR GH. COTFAS APRILIE

2 Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X... X. Prescurtt putem scrie f X k,,..., sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul se umeşte moic su uitr terme liber.,,..., poliomul este cu coeficieţi complecşi şi scriem f X, ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi complecşi. poliomul este cu coeficieţi reli şi scriem f X,,,..., ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi reli. poliomul este cu coeficieţi rţioli şi scriem f X,,..., k k., ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi rţioli. poliomul este cu coeficieţi îtregi şi scriem f X,,..., ude X este mulţime poliomelor cu coeficieţi îtregi. X X X X., ) Grdul uui poliom Dcă f X X... X şi tuci spuem că poliomul f re grdul. Notţie grd f su gr f Dcă f tuci poliomul se umeşte costt şi grd f. Dcă f tuci poliomul se umeşte ul şi grd f. ) Eglitte poliomelor m m Fie f X X... X şi g bmx bm X... bx b. Poliomele f şi g sut egle şi scriem f g dcă m şi i bi, i, dică u grde egle ir coeficieţii corespuzători egli. ) Vlore uui poliom Fie f X X... X şi. Numărul f... se umeşte vlore poliomului î α şi se obţie di clculul îlocuirii edetermitei X cu α. Dcă f tuci umărul α se umeşte rădăciă poliomului f Sum coeficieţilor se obţie clculâd vlore poliomului î dică f...

3 Termeul liber se obţie clculâd vlore poliomului î dică f 5) Operţii cu poliome m i j Fie f, g [ X], f X i şi g bj X, m. i Sum poliomelor f şi g este poliomul defiit pri: j k f g c X, ude k bk, k m ck şi grd( f g) mgrd f, grd g. k, mk Sum se efectueză pri dure termeilor(moomelor) semee Produsul poliomelor f şi g este poliomul defiit pri: m f g cmx... cx c, ude c k ib j, k, m. şi grd( f g) grd f grd g. produsul se efectueză pri desfcere prtezelor şi poi pri reducere termeilor(moomelor) semee Împărţire poliomelor f şi g se efectueză plicâd lgoritmul petru flre câtului şi restului. Nu este idict să plicăm lgoritmul l împărţire cu biomul X Restul împărţirii uui poliom f pri biomul X este egl cu vlore poliomului î dică f ( ) deci reţiem că r f Câtul şi restul împărţirii uui poliom f pri biomul X se pot fl cu schem lui Horer Teorem împărţirii cu rest. Oricre r fi poliomele f, g [ X ], grd f grd g, g, eistă şi sut uice poliomele qr, [ X] cre u proprietăţile: f gq r; şi grd g. Avem evidet că grd q grd f grd g Dcă efectiv u putem plic lgoritmul l împărţire cu X X tuci determire restului se v fce stfel: Aplicăm T.I.R şi obţiem f X X qm Clculăm f şi f î două moduri şi obţiem u sistem î m şi grd r Rezolvăm sistemul şi obţiem f f b f b bf m,, b b b 6) Divizibilitte poliomelor Fie f, g [ X]. Poliomul f este divizibil cu poliomul g dcă eistă u poliom q [ X] stfel îcât f g q. Notăm f g su g f. f g dcă şi umi dcă f împărţit l g dă restul i jk k k

4 f g dcă f împărţit l g u dă restul Dcă f g tuci grd f grd g Dcă f g dcă şi umi dcă rădăciile lui g sut şi rădăcii petru f. f g dcă o rădăciă lui g u este rădăciă şi petru f. 7) Rădăciile poliomelor Numărul α este rădăciă petru poliomului f dcă şi umi dcă f. Teorem lui Bézout. Fie f [ X ] u poliom eul şi. Poliomul f este divizibil cu biomul X dcă şi umi dcă f dică este rădăciă. Dcă α este rădăciă petru poliomul f tuci f ( X ) Dcă α şi β sut rădăcii petru poliomul f tuci f ( X ) şi f ( X ) Dcă f ( X ) şi f ( X ) tuci f ( X ) ( X ) Spuem că este rădăciă multiplă de ordi p petru poliomul f [ X ], dcă f ( X ) p şi f ( X ) p. Dcă p tuci α se mi umeşte rădăciă dublă petru poliom, ir dcă p tuci α se mi umeşte rădăciă triplă petru poliom. f l este rădăciă dublă petru poliomul f [ X ], dcă f ll f dică α este rădăciă petru f, petru f l şi u e petru f l l f l f este rădăciă triplă petru poliomul f [ X ], dcă ll f lll f dică α este rădăciă petru f, petru f l, petru f l l şi u e petru f l l l. Poliomul cre re o ifiitte de rădăcii este poliomul ul 8) Rădăciile poliomelor cu coeficieţi reli Fie f [ X ] şi umerele bi, b respectiv bi,, b Dcă f re rădăci compleă bi, b tuci şi bi rădăciă şi mâdouă u celşi ordi de multiplicitte. este Dcă f re rădăci compleă bi, b tuci f ( X ) ( X ). Numărul rădăciilor di \ dică pur complee le poliomului f este pr. Dcă grdul lui f este impr tuci poliomul re cel puţi o rădăciă relă Dcă grdul lui f este impr tuci poliomul re u umăr impr de rădăcii rele.

5 Dcă grdul lui f este pr tuci poliomul re u umăr pr de rădăcii rele su deloc Dcă f f b tuci poliomul f re cel puţi o rădăciă relă î itervlul b,, b,, b 9) Rădăciile poliomelor cu coeficieţi rţioli Fie f [ X ] şi umerele b d, d, d respectiv b d,, b, d Dcă f re rădăci irţiolă b d, d, d tuci şi b d este rădăciă şi mâdouă u celşi ordi de multiplicitte. Dcă f re rădăci irţiolă b d, d, d tuci f ( X ) ( X ). ) Rădăciile poliomelor cu coeficieţi îtregi p Fie f [ X ] şi umărul ude pq,, pq, q p Dcă f re rădăci frcţi ireductibilă tuci p şi q dică q p divide termeul liber şi q divide coeficietul domit. Rădăciile îtregi sut divizori i termeului liber U poliom u dmite rădăcii îtregi dcă vlorile poliomului î divizori îtregi i termeului liber sut eule. Dcă f este moic(uitr) tuci rădăciile rţiole sut umi îtregi U poliom moic u dmite rădăcii rţiole dcă u re ici îtregi. f f y y ) Descompuere î fctori Fie f X, f X X... X cu rădăciile disticte,,...,. Formul de descompuere este : f X X... X Dcă rădăciile u sut disticte tuci: p p p... k f X X X k ude p, p,..., p k sut ordiele de multiplicitte rădăciilor,,..., k Orice poliom de grd cu coeficieţi reli pote fi descompus îtr-u produs de poliome de grdul I su grdul II cu coeficieţi reli. Petru descompueri căutăm rădăcii îtregi pritre divizorii termeului liber plicâd schem lui Horer. Dcă cuoştem rădăciile,,..., putem fl poliomul desfăcâd prtezele X X... X. Î formul de descompuere f X X... X putem d vlori prticulre petru edermit X şi vom obţie diverse relţii.

6 ) Poliome reductibile-ireductibile Poliomul f cu grd f, se umeşte reductibil peste mulţime de umere M dcă eistă poliomele g,h di M X de grde strict mi mici decât grdul lui f, stfel îcât f g h. Î cz cotrr poliomul f este ireductibil peste mulţime M. Orice poliom de grd este ireductil Orice poliom de grd este reductil peste f M X este ireductibil peste o mulţime de umere M Dcă u poliom tuci u re rădăcii î M dr ivers u dică dcă f M X rădăcii î M u îsemă că este ireductibil peste M( f M X u re este reductibil peste M, dr u re rădăcii î mulţime de umere M) Poliomele ireductibile peste sut de form f b su f bc, ude bc,, U poliom f pote fi ireductibil peste o mulţime dr reductibil peste ltă mulţime. ) Relţii ître rădăcii şi coeficieţi-relţiile lui Viète. Fie f X, f X X... X cu rădăciile,,...,. Relţiile lui Viète sut : V... V... C termei V... C termei...; V... ( ). V Sum iverselor rădăciilor... V Sum pătrtelor rădăciilor... V V Dcă... tuci poliomul u re tote rădăciile rele Dcă plicăm defiiţi rădăcii petru fiecre î prte tuci pri dure relţiilor putem obţie iformţii despre lte sume de puteri de rădăcii Dcă cuoştem V, V,..., V tuci ecuţi cre re soluţiile,,..., este k k : V V... ( ) Vk... ( ) V. ) Teoremă. Orice ecuţiei poliomilă de grd re ect rădăcii complee u epărt disticte.

7 5) Teorem fudmetlă lgebrei (teorem D Alembert Guss). Orice ecuţie poliomilă de grd mi mre su egl cu re cel puţi o rădăciă compleă. 6) Teorem Abel-Ruffii. Orice ecuţie poliomilă de grd mi mre decât u este rezolvbilă pri rdicli. 7) Rezolvre ecuţiilor poliomile de form X X... X Petru ecuţiile de grdul I şi II vem formule de rezolvre cuoscute. Petru rezolvre ecuţiilor bipătrte de form b c se fce substituţi t Petru ecuţiile reciproce dică ecuţiile cu coeficieţii termeilor egl depărtţi de etremi, egli plicăm lgoritmul : Dcă grdul este impr tuci - este rădăciă şi plicâd schem lui Horer obţiem o ltă ecuţie reciprocă, dr de grd pr Dcă grdul este pr tuci se fce substituţi t, şi pri clcul se observă că + t k Ecuţiile biome de grd impr de form,, k u k rădăci relă k * Ecuţiile biome de grd pr de form,, k u rădăciile k rele 8) Studiul rădăciilor uei ecuţii se pote fce şi cu teoremele Drbou, Rolle. Cu jutorul cestor teoreme se pot determi umărul rădăciilor rele le ecuţiei precum şi itervlele î cre ceste rădăcii sut situte, dcă sociem fucţi poliomilă f :. Coseciţă Teoremei lui Drbou. Dcă o fucţi este cotiuă pe u itervl I şi f f b,, bi, I tuci ecuţi f re cel puţi o soluţie î itervlul (,. Şirul lui Rolle. Ître două rădăcii le derivtei eistă cel mult o rădăciă fucţiei. Algoritmul este: l Se rezolvă ecuţi f şi obţiem rădăciile,,..., k Fcem u tbel de form.... k l f... f lim f f f... f k lim f lizăm vriţi semului fucţiei f. Ître două vriţii de sem cosecutive le fucţiei f() eistă o rădăciă poliomului f.

8 6 Se cosideră 7 şi poliomul f X X ˆ5 7[ X]. ) Să se verifice că petru orice b ˆ 7, b, re loc relţi b 6 ˆ. 6 Să se rte că ˆ5 ( )( ˆ ), ˆ 7. Să se demostreze că petru orice 7, poliomul f este reductibil î [ X ]. 7 Soluţie propusă şi redcttă de Ctic Băj, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Metod. Teoremă Lgrge: Dcă G, u grup fiit şi ordg tuci e, G dică orice elemet di grup ridict l ordiul grupului e dă elemetul eutru grup fiit cu 6 elemete cu elemetul eutru e 7, Lgrge b 6 ˆ, b 7 Metod. Clcul efectiv petru fiecre b, b, ˆ 7 ˆ ˆ ˆ Desfcem prtezele ˆ ˆ ˆ5 6 ) 6 ) Metod. Petru ˆ f 5ˆ ˆ ˆ Petru ˆ știm că, 7 este grup și îtr-u grup orice elemet este simetrizbil ˆ 7 l l simetrizbil (iversbil ) 7 stfel îcât ˆ ) l 6 l f b ˆ5 l ˆ l 5ˆ f l ˆ6 l dr 7 f stfel îcât l ˆ l f ˆ7 l l l ˆ rădăciă f Metod. Clcul efectiv petru fiecre 7 f deci f reductibil î 7

9 Se cosideră b, şi poliomul f X X X b. ) Să se determie şi b ştiid că i este rădăciă poliomului f. Să se determie şi b ştiid că este rădăciă poliomului f. Să se determie şi b ştiid că poliomul f re o rădăciă triplă. Soluţie propusă şi redcttă de Aledr Cioc, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe i i ) i rădăciă f i i i ib i i iib i i i i b iibbi b b6 rădăciă f b b bb b b Fie rădăciă triplă f f f l ll l ll Avem: f și f 6 ll f 6 l l f f 9 f f bb Metod. rădăciă triplă f X X X X b 7 7

10 Se cosideră,,, rădăciile ecuţiei şi determitul. ) Petru, să se determie,,. Să se rte că, petru orice, ecuţi re o sigură rădăciă relă. Să se rte că vlore determitului u depide de. Soluţie propusă şi redcttă de Adre Cîrste, cls XII- A, ) Metod. Petru vem ecuţi C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ( )( ) ( ) ( )( ) i. i i, i S ii., Metod. f X X X f rădăciă f. Di schem lui Horer vem i S, i i q, i Scriem relţiile lui Viete:,,, V, V, V Presupuem că poliomul f X X X re mi mult de o rădăciă relă,, re tote rădăciile rele. Știm că V V fls (u verifică relţi V ).Î cocluzie, ecuţi re cel mult o rădăciă relă. Metod. relți * V Dcă,, sut rădăciile ecuţiei dte deci vem: V ( ) ( ) * u depide de. Metod. circulr V v f X

11 Se cosideră şi ecuţi, cu rădăciile complee,,. ) Să se clculeze ( )( )( ). Să se determie şi ştiid că. Să se determie petru cre,, sut umere îtregi. Soluţie propusă şi redcttă de Mădăli Dermișek, cls XII- A, ) Metod. Scriem relţiile lui Viete,,, V V V C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe E ( )( )( ) ( ) V V V V V V E Metod. Scriem descompuere poliomului f X X f X X X f f ( )( )( ) f ( )( )( ) Metod. Dcă f f Aplicăm schem lui Horer: 6 q i Metod. 8 8i, i Ecuţi de grdul cre re rădăciile, este, i Clculăm sum pătrtelor rădăciilor,, dcă V V,, u di rădăcii este f

12 Se cosideră bc,, şi poliomul f X X bx c, cu rădăciile,,, stfel îcât,,. ) Să se demostreze că. Să se rte că, dcă c, poliomul re cel puţi o rădăciă relă î itervlul ( ; ). Să se rte că, dcă, c, tuci b. Soluţie propusă şi redcttă de Tibor Goz, cls XII- A, ) Scriem relţiile lui Viete :,,, V V b V c Avem b c Fie fucți :,, lim f c f f bc lim f, f cotiuă C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe stfel îcât f deci, poliomul f re cel puţi o rădăciă relă î itervlul (, ), c f X X bx V Dr,, Deorece poliomul f re cel puţi o rădăciă relă î itervlul (, ) rădăciă f bb

13 Se cosideră fucţi f : 5 5, f ( ). ) Să se clculeze f (ˆ ) şi f (ˆ ). Să se rte că fucţi f u este surjectivă. Să se descompuă poliomul X ˆ X [ X] î fctori ireductibili peste. 5 ˆ 5 Soluţie propusă şi redcttă de Remus Herciu, cls XII- A, ) ˆ f ˆ C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ˆ f ˆ ˆ ˆ 5ˆ ˆ f ˆ ˆ f ˆ f ˆ 6 8ˆ ˆ ˆ f 89 ˆ f ˆ , deci f u i tote vlorile di codomeiu. 5 stfel îcât f ˆ f u este surjectivă f ˆ ˆ ˆ ˆ q ˆ q ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ q ˆ q ˆ q ˆ q ˆ q ˆ q ireductibil f ˆ ˆ

14 Se cosideră umărul i și poliomul f X, f X X 6 ) Să se rte că f. Să se determie rădăciile poliomului f.. ) Să se rte că poliomul f este ireductibil î X Soluţie propusă şi redcttă de Vld Ppce, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe f f i i i 6 i 8 8 i6 8 ii 8 8 i i 6 i t 8i ) t t6 t, i i i) i i ii) i i Poliomul f cu grd f, se umeşte reductibil peste mulţime de umere M dcă eistă poliomele gh, di M X de grde strict mi mici decât grdul lui f, stfel îcât f g h. Î cz cotrr poliomul f este ireductibil peste mulţime M. f X X X X f X ix ix ix i f X i X i f X i X i deci f este ireductibil î X.

15 Se cosideră poliomul f [ X ], ) Să se clculeze. X 5X 5, f cu rădăciile,,,. Să se rte că poliomul f re tote rădăciile rele. Să se rte că, dcă g este u poliom cu coeficieţi reli cre re propriette că petru orice rel g( ) f ( ), tuci eistă [; ] stfel îcât g f. Soluţie propusă şi redcttă de Rmo Pătrîjel, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Scriem relțiile lui Viete :,, 5,, 5 V V... 5 V V 5 Rezolv ecuți bipătrtă X X t t 5t 5 t, 5 5 și observăm că t, Deci ,,, Di g ( ) f( ), g ( ) f( ) g ( ) g ( ) g ( ) dică rădăciă petru poliomul g și log,, rădăcii petru poliomul g, deci tote rădăciile lui f sut și rădăcii petru poliomul g g f X stfel îcât g f g( ) f ( ) f g f f [ ;]

16 Se cosideră bc,, şi poliomul f X X bx c. ) Să se determie, b, c stfel îcât poliomul f să ibă rădăciile şi. Să se rte că, dcă f re rădăci tuci f re o rădăciă rţiolă. Să se rte că, dcă bc,,, ir umerele f () şi f () sut impre, tuci poliomul f u re rădăcii îtregi. Soluţie propusă şi redcttă de Iri Petcu, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Dcă f re rădăciile şi f X X f X X X f X X, b și c f X rădăciă rădăciă Scriem relţiile lui Viete,, b, c V și obțiem f re o rădăciă rţiolă Presupuem că poliomul f dmite o rădăciă îtregă k k stfel îcât f k X k f f X k h, h X Obțiem: f khkhimpr k impr k impr f khkhimpr k impr k pr deci cotrdicție poliomul f u re ici o rădăciă îtregă.

17 Se cosideră poliomele f, g [ X], f X X X X, cu rădăciile,,, şi g X. ) Să se determie restul împărţirii poliomului f l poliomul g. Să se clculeze ( ) ( ) ( ) ( ). Să se clculeze g ) g( ) g( ) g( ). ) ( Soluţie propusă şi redcttă de Di Pop, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe X X X X X X X X X / X X X X / X X X / X r X,,, rădăcii f ( X ) ( X ) ( X ) ( X ) f ( ) ( ) ( ) ( ) Dr f 5 ( ) ( ) ( ) ( ) 5 g( ) g( ) g( ) g( ) g ( ) g ( ) g ( ) g ( ) * g( ) g( ) g( ) g( ) g ( ) g ( ) g ( ) g ( ) f Dr 5 f f f g ( ) g ( ) g ( ) g ( ) 5 Justicre * f X X X X ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) f

18 Se cosideră b, şi poliomul f X X X b, cu rădăciile,,. ) Să se determie,, î czul, b.. Să se demostreze că ( ) ( ) ( ) 8( 5). Să se determie, b stfel îcât poliomul f să ibă o rădăciă dublă eglă cu. Soluţie propusă şi redcttă de Vivi Pop, cls XII- A, ) b f, su 8 C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe 8i i i deci rădăciile sut 6 6, Scriem relțiile lui Viete :,,, V V V b b V V V V V i, i, Metod. rădăciă dublă f f l b 8 b b6 5 Metod. Fie V V 5 Cz i. Cz ii., b6 b 6, b6 b 6 V V

19 Fie poliomul f X X X X [ X] şi,,, * f( ),. ) Să se clculeze. Să se rte că rădăciile sle. Să se determie petru cre tote rădăciile poliomului f sut umere rele. Soluţie propusă şi redcttă de Coreli Secele, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Avem următorii coeficieți: V V... V V,,,, și f f u este rădăciă, deci pot folosi form de l puctul cre re l umitor f Fie t t t. Ecuţi î t re rădăciile rele dcă, deci poliomul f cu edermit t, re tote rădăciile rele dcă. Verificăm dcă ecuţi t re rădăciile rele: t t t t, poliomului f sut umere rele. deci, dcă, tuci tote rădăciile

20 Se cosideră şirul de umere rel ( ), cu şi, poliomul f [ X ], cu f ( ) şi cu propriette că ( ) ( f ( )), ) Să se clculeze f (5). Să se rte că, f ( ). Să se rte că f X. şi f. Soluţie propusă şi redcttă de Robert Veress, cls XII- A, ) Clculăm vlorile petru,, f f f f f 5 f 5 C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Demostrăm pri iducție propoziți: P: f, Verificre: P() : f f (A) Presupuem P() devărtă şi demostrăm că PP Demostrţie: P: f relţie cre trebuie demostrtă. f f Î cocluzie P() este devărtă. Cosiderăm poliomul h f X Observăm că h f h f poliomul h re o ifiitte de rădăcii... h f Deci poliomul h este poliomul ul dică h f X f X

21 Se cosideră Z şi poliomul f X ˆ X [ X]. ) Să se clculeze f ( ˆ) f (ˆ) f (ˆ ). Petru ˆ, să se determie rădăciile di le poliomului f. Să se determie petru cre poliomul f este ireductibil î [ X ]. Soluţie propusă şi redcttă de Cosmi Vezeteu, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) f ˆ f ˆ f ˆ ˆ ˆ 8 ˆ 8 ˆ 9 ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ f f f ˆ 8 ˆ ˆ rădăciă ˆ f ˆ ˆ, deci reductibil ˆ ˆ ˆ f f f f ˆ ˆ ˆ 7 ˆ grd f ˆ ˆ ˆ f ireductibil ˆ ˆ rădăciă ˆ f, deci reductibil f este ireductibil dcă ˆ.

22 Se cosideră poliomul f [ X ], cu f X 5X. ) Să se determie rădăciile poliomului f. Să se determie poliomul h [ X], petru cre h ( ) şi cre re c rădăcii iversele rădăciilor poliomului f. Ştiid că g este u poliom cu coeficieţi îtregi, stfel îcât g ( ) g( ) g() g(), să se rte că ecuţi g u re soluţii îtregi. Soluţie propusă şi redcttă de Adrei Vld, cls XII- A, ) Ecuți este bipătrtă deci C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe t t t t, t 5 Cz i) Cz ii) h... h,,, 5 h h 5 Dr h h Fie p g p p p p, p, q X p g q Presupuem că poliomul g re soluţii îtregi k stfel îcât gk gk kkkkqk fls ecuţi g u re soluţii îtregi.

23 Se cosideră şi poliomul f X X X X [ X]. ) Să se clculeze, ude,,, sut rădăciile poliomului f. Să se determie restul împărţirii poliomului f l ( X ). Să se demostreze că f u re tote rădăciile rele. Soluţie propusă şi redcttă de Mrius Boridel, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Avem următorii coeficieți:... V V... V... V,,,, și V V 6 6 / 8 / / 8 7r 8 7 V V f u re tote rădăciile rele. 9 9

24 Se cosideră poliomul f [ X ], f ( X i) ( X i), cre re form lgebrică 99 f X 99 X... X. ) Să se clculeze 99. Să se determie restul împărţirii poliomului f l X. Să se demostreze că poliomul f re tote rădăciile rele. Soluţie propusă şi redcttă de Adri Bufte, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Aplicăm biomul lui Newto petru fiecre prteză ( X i) X C X ic X i C X i C X i C Xi i ( X i) X C X ic X i C X i C X i C Xi i duâd obţiem f X C X i CX i i de ude, 99 deci 99 Aplicăm teorem împărţirii cu rest f q r, grd r f q m f m f i i i i i i f m i f i i i i i i Rezolv sistemul: m m m r 5 i Presupuem că poliomul u re tote rădăciile rele compleă zbi cu b, și b. Avem f z ( zi) ( zi) ( zi) ( zi) ( zi) ( zi) zi zi zi zi bii bii m 5 m f dmite o rădăciă z Re z Im z ib ib b b b b b bb bb cotrdicție deorece b deci, poliomul f re tote rădăciile rele. 5

25 Se cosideră poliomul f X X 9, cu rădăciile,,,, umărul i şi mulţimile A g ( ) g [ X] şi B h( ) h [ X], grd( h). ) Să se clculeze f (). Să se clculeze. Să se rte că A B. Soluţie propusă şi redcttă de Vld Costtiescu, cls XII- A, ) Ecuţi este bipătrtă deci fcem substituţi i i t t9 t, i i,,, i deci i rădăciă f( ). Aplicăm formul modulului z y şi obţiem deci C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Arătăm că orice elemet di mulţime A este şi î mulţime B, dr şi reciproc. Fie elemetul y A yg( ) g[ X] y g( ), g [ X], i rădăciă petru f. Di teorem împărţirii cu rest eistă poliomele qr, stfel îcât y f qr, grdr grd f deci grd r r X X X dică y f qx X X y f q y y h yb Fie elemetul y B yh( ) h[ X], grd( h) y h( ), h [ X] Deorece petru orice poliom h de grd( h) cu coeficieţi rţioli eistă u poliom g A stfel îcât h g tuci y g( ) y A t

26 Se cosideră poliomul f [ X ], f X px qx r, cu p, q, r (; ) şi cu rădăciile,,. ) Să se demostreze că f u re rădăcii î itervlul [ ; ). Să se clculeze î fucţie de p, qr,. Să se demostreze că, dcă bc,, sut trei umere rele stfel îcât b c, b bc c şi bc tuci, b, c( ;). Soluţie propusă şi redcttă de Aledr Dele, cls XII- A, ) C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Presupuem că rădăciile,, sut î itervlul [ ; ). Dcă k rădăciă tuci f k dică k p k q k r deci f u re rădăcii î itervlul [ ; ). fls, Scriem relţiile lui Viete ude, p, q, r V p V q V r rădăciă f p qr rădăciă f p q r rădăciă f p q r duăm V V p q p q r V V p deci p p q pq r p pq r Dcă cuoştem V, V,..., V tuci poliomul cre re rădăciile,,..., este : k k f X VX V X... ( ) VkX... ( ) V Fie poliomul g cre dmite rădăciile bc,, g X X b X c g X bcx bcbcx bc V V V p bc, g X px qx r ude q b c bc r bc Coform puctului ) poliomul g u re rădăcii î itervlul [; ) deci v ve rădăcii î itervlul, dică, b, c( ;).

27 Se cosideră poliomul f X bx c, cu bc,,. ) Să se rte că umărul f ( ) f () este umăr pr. Să se rte că, petru orice y,, umărul f ( ) f ( y) este divizibil cu y. Să se determie coeficieţii poliomului f ştiid că f () şi f b. ) Soluţie propusă şi redcttă de Cristi Ghepeș, cls XII- A, f 8 b c f f 8 b pr,, b, c f bc C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe f f y y b y y y b y y ( ) ( ) y y y b y f f y y f f y y f b f b b b b,, Cz i. f bc b b f c c Cz ii. f bc c c b f 6bc 6c 6c 5 5

28 Se cosideră poliomul f X [ X] şi umărul \, stfel îcât f ( ). ) Să se demostreze că. y z Să se rezolve î mulţime umerelor complee sistemul y z. y z Să se rte că, dcă f divide f( X ) Xf( X ) X f( X ), ude f, f, f sut poliome cu coeficieţi complecşi, tuci fiecre ditre poliomele f, f, f este divizibil cu X. Soluţie propusă şi redcttă de Rmo Igt, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Metod. Dcă f ( ) vem dică rădăciă de ordi uități deci dcă \ Metod. Dcă f ( ) vem Determitul socit sistemului este CC CC Evidet deorece \, deci sistemul este comptibil determit (CRAMER) S,,., dr sistemul este omoge dică soluți uică este Dcă f divide f( X ) Xf( X ) X f( X ) tuci rădăciile lui f sut și rădăciile lui g f( X ) Xf( X ) X f( X ) Știm că poliomul f X dmite rădăciile k,,,,,,,, deci g f() f() f() f() f() f() g f( ) f( ) f( ) f() f() f() g f( ) f( ) f( ) f() f() f() y z Dcă otăm f(), f() y, f() z obțiem sistemul y z. y z f Coform puctului vem y f z f Adică poliomele f, f, f dmit rădăci și di teorem lui Bezout rezultă că f, f f sut divizibile cu X.,

29 Se cosideră poliomul f [ X ], f X X X b. ) Să se determie b, stfel îcât poliomul f să se dividă cu poliomul X. Să se determie b, stfel îcât ecuţi f ( ) să ibă soluţi i. Să se determie b, stfel îcât poliomul să ibă rădăciile,, î progresie ritmetică şi, î plus,. Soluţie propusă şi redcttă de Adree Much, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) f X f X X f X f f X f b b8 b b6 b i rădăciă f i i i ib iibbi b Avem următorii coeficieți:,,, b V V V V 9,, î 9 V rădăciă f b b

30 Se cosideră ecuţi 8 8b,, b şi cu soluţiile,,,. ) Să se rte că 8. Să se determie stfel îcât. Să se determie b,, stfel îcât,,, să fie î progresie ritmetică. Soluţie propusă şi redcttă de Emuel Nzre, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Scriem relţiile lui Viete ude, 8,, 8, b V... 8 V... V... 8 V b Clculăm epresi E E V V E V V E 8 Dcă s tuci di relți V obțiem s 8s și dcă îlocuim l puctul ) vem Di relți V scrisă covebil obțiem V 8 Rezolvăm ecuți Avem și,,, î progresie ritmetică tuci eistă umerele și r stfel îcât Dcă r r r r Dr r r r r r r Di V b vem 8 b r r r r 9r r 55

31 Se cosideră poliomul f X X X [ X] cu rădăciile,,,. ) Să se determie stfel îcât poliomul f să se dividă cu X. Să se rte că poliomul g X X X re rădăciile,,.. Să se rte că, petru orice poliomul f u re tote rădăciile rele. Soluţie propusă şi redcttă de Păroiu Rreș, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) f X f 6 g / / / f rădăciă petru g. Alog,, rădăcii petru g. Arăt că g u re tote rădăciile y,..., y rele. Scriem relţiile lui Viete petru poliomul g V y y... V y y... y y y y y y V V 8 rădăciile y,..., y u sut tote rele,..., u sut tote rele,..., u sut tote rele.

32 Se cosideră poliomele f, g [ X], f X X, g X X, cu * şi,, rădăciile poliomului f. ) Să se clculeze. Să se rte că rădăciile poliomului g sut iversele rădăciilor poliomului f. Să se rte că poliomele f şi g u u rădăcii rele comue. ) Soluţie propusă şi redcttă de Vld Rom, cls XII- A, V V V V C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe g f rădăciă petru g. Alog, rădăciă petru g. Deorece, f X * [ ], poliomul u re tote rădăciile rele poliomul f re o sigură rădăciă relă și două complee. Fie rădăciă relă petru poliomul poliomul g. b f este rădăciă relă petru Presupuem că f şi g u rădăcii rele comue fls deorece f Justificre: şi f sut diferite de,,,

33 Se cosideră şirul ( ), F F, F, F F F, PQ, [ X], P X X, Q X F X F,. ) Să se rte că poliomul X X este divizibil cu P. Să se determie rădăciile rele le poliomului Q. Să se rte că, petru, poliomul ) Avem : X X X X Q este divizibil cu P. şi poliomele Soluţie propusă şi redcttă de Bic Rusu, cls XII- A, X X X X X X X X / / / r X X P C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Avem : Q X F X F F F F F F F ) Q X X Q X X X Rezolv ecuți : Q 5 S, 5 5, Demostrăm pri iducție: P : Q P,, Verificre: : P Q X F X F X X P P Presupuem P devărtă și demostrăm P P Avem P: Q P Metod. Clculăm Q Q X F X F Q X F F X F Q X F X F X F F X Adăugăm și scădem

34 Q X FX F XFX FXF Q X X FX F F X X P Q P Deci P devărtă. Metod. Q P poliomul H stfel îcât Q PH X F X F PH X PH F X F Clculăm Q Q X F X F Q X X F F X F Q PH F X F X F X F X F FX F X F Q P H X F X F X P Q P H X F X X P H X F Q P P

35 Se cosideră corpul,, ) Să se rte că ecuţi 8 u re soluţii î ) Să se determie umărul poliomelor de grd doi di X Să se rte că poliomul X X este ireductibil î. X Soluţie propusă şi redcttă de Emuel Todor, cls XII- A, ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ5 ˆ6 ˆ7 ˆ8 ˆ9 ˆ ˆ ˆ ˆ9 ˆ5 ˆ ˆ ˆ5 ˆ9 ˆ ˆ ˆ8 dică u vem soluţii î f bc,, b, c, ˆ C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe b c moduri moduri moduri vem poliome ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ5 ˆ6 ˆ7 ˆ8 ˆ9 ˆ ˆ ˆ ˆ7 ˆ ˆ9 ˆ ˆ7 ˆ ˆ f ˆ u re rădăcii f ireductibil î

36 6 Se cosideră poliomele f, g [ X], f X, g X. ) Să se rte că u cel mi mre divizor comu l poliomelor f şi g este X. Să se determie umărul soluţiilor complee disticte le ecuţiei f ( ) g( ) Să se descompuă poliomul f î fctori ireductibili î [ X ]. Soluţie propusă şi redcttă de Adrei Tudose, cls XII- A, ) f X X X X X g X X X X X X X X f g C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe f g X, i i i i S,, i, i,,,, deci vem 8 soluţii disticte. f X X X

37 Se cosideră poliomele f X X X5 [ X] şi f ˆ X X ˆ [ ]. X ) Să se rte că rădăciile di le poliomului f u sut tote rele. Să se rte că poliomul fˆ u re rădăcii î. Să se demostreze că poliomul f u pote fi scris c produs de două poliome ecostte, cu coeficieţi îtregi. Soluţie propusă şi redcttă de Ctic Băj, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Avem următorii coeficieți: V V... Deci V V f 9 9,,, 5și u re tote rădăciile rele. ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ f X X ˆ u re rădăcii î Presupuem că poliomul f pote fi scris c produs de două poliome ecostte, cu coeficieţi îtregi f X k X X b, k,, b deci k stfel îcât k rădăciă rădăciile k,, 5, 9, 5, 5 f impr fls umere impre deorece f impr impr impr impr5impr deci, poliomul f u pote fi scris c produs de două poliome ecostte, cu coeficieţi îtregi.

38 5 Se cosideră poliomul f X X X X [ X]. ) Să se determie o rădăciă îtregă poliomului f. Să se clculeze 5, ude,,..., 5 sut rădăciile poliomului f. Să se rte că f re o sigură rădăciă relă. Soluţie propusă şi redcttă de Aledr Cioc, cls XII- A, ) C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe f o rădăciă îtregă poliomului f Avem următorii coeficieți: V... V...,,,, și Deci V V 6 5 Dcă rădăciăx f. Aplicăm schem lui Horer q X X X X X X X X X deci poliomul f re o sigură rădăciă relă.

39 Fie poliomul f X X X, cu şi cu rădăciile complee,,. ) Să se clculeze f. Să se determie petru cre poliomul re trei rădăcii rele. Să se determie stfel îcât. Soluţie propusă şi redcttă de Adre Cîrste, cls XII- A, ) C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Avem : f dică rădăciă relă. Aplicăm schem lui Horer: q X X Poliomul f X X X q X X poliomul re trei rădăcii rele dcă re două rădăcii rele dică discrimitul trebuie să fie pozitiv 6 6,,, 6, Di relţiile lui Viete vem:,,, V V Dr de l puctul ) vem și di relți dtă Di ieglitte modulului obțiem:, 6,

40 Se cosideră ecuţi pq, p, q şi cu soluţiile,,. ) Ştiid că p, q să se determie,,. Să se determie pq, ştiid că i. Să se rte că Soluţie propusă şi redcttă de Mădăli Dermișek, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Dcă p, q cz. cz. i i S, i i i i rădăciă i piq i i p piq ii p piq p q p i p p pq q Di relţiile lui Viete vem:,,, V p q V q V p V V p

41 Dcă,, soluții obțiem p q p q p q p q q Deci membrul stâg l eglității de demostrt devie 7 7 q p 8p q Dcă,, soluții obțiem 7 5 p q p q k p q p q 7 5 p q p q 7 5 p q qs ps Trebuie să clculăm S, S Dcă,, soluții obțiem p q p q k p q p q p q p q S S p q p Dcă,, soluții obțiem 5 p q p q k p q p q 5 p q p q 5 p p q 5pq q p Obțiem că pq5pq 7pqdeci membrul drept l eglității pq 8 pq deci m rătt că de demostrt devie p q.

42 Se cosideră m şi poliomul f X m X m ix m m i X. ) Arătţi că poliomul f re rădăci Arătţi că, dcă b, sut umere complee şi poliomul g X X b X re două rădăcii disticte, comple cojugte, tuci şi b sut umere rele şi b. Determiţi m petru cre poliomul f re două rădăcii disticte, comple cojugte. Soluţie propusă şi redcttă de Tibor Gocz, cls XII- A, ) C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe 8 mm i 88 f m m i m m i f m m i f m m f rădăciă Fie u vi şi uvi, u, v cele două rădăcii disticte, comple cojugte le poliomului g. Di relţiile lui Viète obţiem: S şi P b dică uviuvi u deci uviuvib b u v Dcă poliomul g re rădăcii complee tuci discrimitul, de ude obţiem b dică p q. Aplicăm schem lui Horer m m i m m i m mmi deci f X X mx mmi h Fie poliomul h X mx m m i. b Dcă poliomul f re două rădăcii disticte, comple cojugte, tuci obligtoriu poliomul h dmite două rădăcii disticte, comple cojugte m deci coform puctului coeficieţi b, mmi m.

43 * Petru se defieşte poliomul P X [ X]. ) Să se determie rădăciile complee le poliomului P. Să se descompuă poliomul P î fctori ireductibili î [ X ]. Să se descompuă poliomul P 6 î fctori ireductibili î [ X ]. Soluţie propusă şi redcttă de Remus Herciu, cls XII- A, ) P X X X X X X C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe cz. P cz. cz. i i P X X X X P X X i X i i, i 6 6 P X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X

44 Se cosideră poliomul p X X m cu m şi cu rădăciile,,. ) Ştiid că m 6, să se determie,,. Să se clculeze. Să se determie m petru cre poliomul p re tote rădăciile îtregi. Soluţie propusă şi redcttă de Vld Ppce, cls XII- A, ) Dcă m6 p 6 Observăm că p dică X Aplicăm schem lui Horer: 6 q i Scriem relţiile lui Viete p 8 8i, i,,, m V V V V rădăciă p m m rădăciă p m m rădăciă p m m Deorece,, dcă,, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe duăm m u di rădăcii este p m

45 Se cosideră b, şi poliomul p X X X b, cu rădăciile,,. ) Ştiid că b, să se fle rădăciile poliomului p. Să se fle şi b, ştiid că poliomul p re rădăci dublă. Î czul b, să se determie vlorile lui petru cre poliomul p re o rădăciă rţiolă. Soluţie propusă şi redcttă de Rmo Pătrîjel, cls XII- A, ) Dcă C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe b p X X X X X X X X cz i. cz. ii i i Dcă poliomul p re rădăci dublă pe tuci Obțiem l p X X l p p b b l p și p. Dcă b p X X X Deorece poliomul p este moic(uitr) tuci rădăciile rţiole pot fi umi umere îtregi cre se găsesc pritre divizorii termeului liber, deci sigurele rdăcii posibile sut. p p

46 Se cosideră poliomul p X X X, cu şi cu rădăciile.,,, ) Să se verifice că. Să se rte că poliomul p u este divizibil cu X petru icio vlore lui. Să se rte că, dcă, tuci tote rădăciile poliomului p u modulul. Soluţie propusă şi redcttă de Iri Petcu, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) V V V V V Presupuem că px p X X p p cotrdicţie P X. Evidet p u e soluţie : t t t t t t t, t, 6 deorece t t i t t i t t t, Re t și Im t z Re z Im z t t,

47 Se cosideră b, şi poliomul f X X 6X X b, cre re rădăciile,,, ) ) Să se determie şi b ştiid că f re rădăci i. Să se clculeze ( ) ( ) ( ) ( ). Să se determie vlorile rele le umerele şi b ştiid că tote rădăciile poliomului f sut rele. Soluţie propusă şi redcttă de Di Pop, cls XII- A, i rădăciă f i i i 6i ib i6ibb5i b 5 E C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe E E E V V V V E V,,, E f X X X X X X X X f X X X X b 6

48 Se cosideră poliomul f ˆX ˆ [ X]. ) Să se determie grdul poliomului f. Să se rte că poliomul f este elemet iversbil l ielului ( [ X ],, ). Să se determie tote poliomele g [ X] de grdul cu propriette că ) g. ( [ X ],, ). Soluţie propusă şi redcttă de Vivi Pop, cls XII- A, f X X X grd f f f f f f C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe deci poliomul f este elemet iversbil l ielului g [ X] de grdul g X b,, b g X bx b g X g b b g X b b,

49 Se cosideră corpul,, şi poliomele f, g, f X X, g X X. ) Să se determie rădăciile di le poliomului f. Să se rte că poliomul g este ireductibil î X. Să se determie tote poliomele h X de grdul trei, stfel îcât h g,. ) Soluţie propusă şi redcttă de Secele Coreli, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe deci rădăciile lui f sut,, deci g u re rădăcii grd g g este ireductibil h g, h g p, rădăciile lui f sut rădăcii petru poliomul p p p f p X X p X X qhg X X qh X X qg q,, Cz. q h g X X Cz. q h X X X X X X Cz. q h X X X X X u covie grd h

50 Fie poliomul f X X 5X [ X] şi,, rădăciile sle. ) Să se clculeze ( )( )( ). Să se rte că poliomul f u re ici o rădăciă îtregă. Să se clculeze. Soluţie propusă şi redcttă de Robert Veress, cls XII- A, ) C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Metod. E V V V V V E V Metod. 5 5 f f E f Evetulele rădăcii îtregi sut pritre divizorii termeului liber dică f f 8 poliomul f u re rădăcii îtregi V V V 5 8

51 Fie,, bc şi poliomul f X X X bx c. ) Să se determie bc,, ştiid că b c, ir restul împărţirii lui f l X este. Ştiid că,,, sut rădăciile lui f, să se clculeze. Să se determie bc,, şi rădăciile lui f î czul î cre f re tote rădăciile rele. ) Dcă Soluţie propusă şi redcttă de Cosmi Vezeteu, cls XII- A, bc f X X X X C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Restul împărţirii poliomului f l X este f deci f. Obțiem, deci bc su bc Scriem relţiile lui Viete,,, b, c V V... V V c b Știm că V V deci Fie epresi E Deorece poliomul f re tote rădăciile rele tuci evidet E. Clculăm efectiv epresi și folosim relțiile lui Viete. E... E E Dr Deci E V V V E b8c

52 Se cosideră poliomul f X 6X 8X X 5 [ X]. ) Să se rte că poliomul f se divide cu X X 5. Să se rte că poliomul f u re icio rădăciă relă. Să se rte că rădăciile poliomului f u celşi modul ) Soluţie propusă şi redcttă de Adrei Vld, cls XII- A, X X X X X X X X 5X X X 5 / X X 8 X X X / 5 X X 5 5 X X / / / r X X 5 / f C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe 5 5 f X X X X f 5 5 i 6 6i, i i i, i,,, 5 5

53 5 Fie b, şi poliomul f X X X X X b [ X]. ) Să se rte că restul împărţirii poliomului f l X u depide de. Să se determie şi b stfel îcât restul împărţirii poliomului f l X X să fie X. Să se determie şi b stfel îcât poliomul f să fie divizibil cu ( X ). Soluţie propusă şi redcttă de Mrius Boridel, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Restul împărţirii poliomului f l X este f deci obțiem r f b b 5 dică restul u depide de Aplicăm teorem împărţirii cu rest f X X q X f X X q X f f b b f f b Dcă f este divizibil cu ( X ) tuci este rădăciă dublă. l Dcă poliomul f re rădăci dublă pe tuci f și f. Obțiem l f X 6X X 5X 5 5 l f 5 f b b

54 Fie f [ X ] u poliom stfel îcât f ( X X ) f ( X ) f ( X ) şi f ( ). ) Să se determie f. Să se determie restul împărţirii poliomului f l X 5 Să se demostreze că f X Soluţie propusă şi redcttă de Adri Bufte, cls XII- A, ) Clculăm vlore petru f f f f f t C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe t tt t deci f Aplicăm teorem : Restul împărţirii uui poliom f pri biomul X este egl cu vlore poliomului î dică f ( ) dică r f deci r f 5 f f f f f 5 f f f 55 Adică r 5 Cosiderăm șirul, Demostrăm pri iducție propoziți: P : f, Verificre: Petru vem P() : f f deci devărt. Presupuem P() devărtă şi demostrăm că P(+) este devărtă dică P P Demostrţie: P: f relţie cre trebuie demostrtă. f f( ) f f Î cocluzie P() este devărtă. Acum cosiderăm poliomul h f X Observăm că h f h f... poliomul h re o ifiitte de rădăcii h f Deci poliomul h este poliomul ul dică h f X f X

55 Fie bc,, şi poliomul f X X bx c [ X] cu rădăciile,, ) Să se determie bc,, petru cre şi. i Să se rte că resturile împărţirii poliomului f l ( X ) şi l ( X ) u pot fi egle, petru ici o vlore prmetrilor bc,, Să se rte că, dcă tote rădăciile poliomului f sut rele şi bcsut,, strict pozitive, tuci,, sut strict pozitive. Soluţie propusă şi redcttă de Vld Costtiescu, cls XII- A, ) Avem C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe f [ X] i rădăciă f ii i rădăciă i 6 şi pri idetificre coeficieţílor obţiem, b6, c Efectuăm împărţirile poliomului f l ( X ) şi l X X bx c X X ( X ) X X bx c X X X X X X X X X X X X bc X X X X bc X X X bc X b c Dcă presupuem că resturile sut egle vom ve: 9 bb cc6 6 deci resturile u pot fi egle. Presupuem că tote rădăciile,, sut egtive. Dcă k rădăciă tuci f k dică k k b k c fls, deorece bc,, deci, dcă tote rădăciile poliomului f sut rele şi, b, c sut strict pozitive, tuci,, sut strict pozitive.

56 Fie b, şi poliomul f X 6X X X b [ X]. ) Să se clculeze sum pătrtelor celor rădăcii complee le poliomului f. Să se determie, b stfel îcât poliomul f să fie divizibil cu ( X )( X ). Să se determie, b stfel îcât poliomul f să ibă două rădăcii duble. Soluţie propusă şi redcttă de Aledr Dele, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Scriem relţiile lui Viete, 6,,, b V... 6 V... V... V b Știm că V V deci Dcă f este divizibil cu ( X ) X tuci 6 6 f X f 8 b b8 f X f 86 7 b b6 b6 Fie și cele două rădăcii duble. Di relțiile lui Viete obțiem V 6 V Deci și Di relțiile lui Viete obțiem V... V bb

57 Se cosideră corpul,, 7. ) Să se rezolve î 7 ecuţi. Să se rte că poliomul p X 7 X Să se demostreze că fucţi :, ) utomorfism l grupului, 7 u re rădăcii î 7. f f este u 7 7 Soluţie propusă şi redcttă de Cristi Ghepeș, cls XII- A, 56 S X C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe p X X u re rădăcii î 7. Fucţi f : 7 7, f este u utomorfism l grupului, 7 dcă f morfism și f bijecție f y y y f f y f morfism simetrizbil f f y y y f :, ) 7 ijectivă f 7 7 f f i tote vlorile di codomeiu f surjecție deci f bijecție dică f este u utomorfism l grupului, 7

58 Se cosideră mulţime de umere complee G cos q isi q q. ) Să se rte că i G Să se rte că G este prte stbilă lui î rport cu îmulţire umerelor complee. f X 6 X re tote rădăciile î G. Să se rte că poliomul Soluţie propusă şi redcttă de Rmo Igt, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) i cos isi cos isi i G ude q z cos q isi q Fie z, z G, q, q z cos q isi q zz cos q isi qcos q isi qcosqq isi qq G, ude q qq G este prte stbilă lui î rport cu îmulţire umerelor complee. 6 6 k k k k k cos isi cos isi, k,5 6 6 cos isi G, q cos isi G, q cos isi G, q cos isi G, q 5 cos isi G, q cos isi G, q f X 6 X poliomul re tote rădăciile î G.

59 Fie N,,,,..., şi poliomul f X X... X. ) Să se rte că f ( ) f ( ) este umăr pr. Să se rte că, dcă f () şi f () sut umere impre, tuci poliomul f u re icio rădăciă îtregă. Să se rte că poliomul g X X,, u pote fi descompus î produs de două poliome ecostte, cu coeficieţi îtregi. ) Soluţie propusă şi redcttă de Adree Much, cls XII- A, f f C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe f f... Dr epresi p, pk p, k, p, pr, p k... f f pr f() f( ) umăr pr. pr Presupuem că poliomul f dmite o rădăciă îtregă k k stfel îcât f k X k f f X k h, h X Obțiem: f kh k h impr k impr k impr f khk h impr k impr k pr deci cotrdicție poliomul f u re ici o rădăciă îtregă. Presupuem că poliomul g pr pr pote fi descompus î produs de două poliome ecostte, cu coeficieţi îtregi g X mx X p m,, p. Obțiem gm gmm mmm mmm mmm fls produs de r. cosecutive cu deci poliomul g u pote fi descompus î produs de două poliome ecostte, cu coeficieţi îtregi.

60 Fie m, și poliomul f X X mx, cre re rădăciile,,. ) Determiți vlorile m, petru cre i. Determiți vlorile m, petru cre restul împărţirii poliomului f l poliomul X este egl cu. Arătți că dcă tote rădăciile poliomului f sut rele și m, tuci rădăciile,, sut strict pozitive. Soluţie propusă şi redcttă de Emuel Nzre, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Dcă i rădăciă tuci f i deci vem i i m i 8i 6i i i mmi 8ii69immi m7i m m m m7 5 Fcem efectiv împărțire l X X X X mx X X X X X X X X m X X X m deci m și Presupuem că rădăciile,, sut egtive. Dcă k rădăciă tuci f k dică k k m k fls, deci dcă tote rădăciile poliomului f sut rele și m, tuci rădăciile,, sut strict pozitive.

61 Fie p şi poliomul f X X p [ X]. ) Să se determie p stfel îcât poliomul f să fie divizibil cu X. Să se determie p stfel îcât poliomul f să ibă o rădăciă relă dublă. Să se rte că, petru orice p, poliomul f u re tote rădăciile rele. ) Soluţie propusă şi redcttă de Păroiu Rreș, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe Poliomul f este divizibil cu X dcă f. Obțiem p p5 Dcă poliomul f dmite o rădăci relă dublă tuci l Clculăm derivt și obțiem f X deci vem p p p p Scriem relţiile lui Viete,,,, p V... V... V... V p f f l Știm că V V deci Presupuem că poliomul f re tote rădăciile rele. Deorece V cotrdicție, deci petru orice p, poliomul f u re tote rădăciile rele.

62 * Petru fiecre f X X X X ) Să se rte că poliomul f u este divizibil cu poliomul g X. Să se determie sum coeficieților câtului împărțirii poliomul f l X Să se rte că restul împărțirii poliomul f l X X u depide de. cosiderăm poliomul Soluţie propusă şi redcttă de Vld Rom, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Evidet f X X X. Trebuie să rătăm că f f 7 f X Evidet 9 f X X X. Aplicăm schem lui Horer petru flre câtului l împărțire cu X c Știm sum coeficeților este vlore poliomului î deci sum coeficieților câtului este c 5 Dcă poliomului f împărțit l poliomul X X f X q r, grd r f X X qm Dr dcă clculăm î două moduri f și f vem f m 6 6 m 6 f 6 6 r X 6 f m m m f 5

63 Se cosideră poliomul f X X X bxc [ X], cu rădăciile,,,. ) Să se clculeze sum. Să se determie rădăciile poliomului f ştiid că, b şi c. Ştiid că rădăciile poliomului f sut î progresie ritmetică, să se demostreze că b. Soluţie propusă şi redcttă de Bic Rusu, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Coeficieții sut,,, b, c V, b şi c f X X X X Dcă descompuem î fctori obțiem f X X X X f X X XX,,, f XXX f XXXX V V V b V c V Deorece,,, Vom scrie relţiile V şi V î fucţie de sumele şi. V V b b Deci obţiem relţi cerută dică b.

64 Se cosideră poliomul f [ X ], f ( X i) ( X i), cre re form lgebrică 9 f X 9 X... X ude,,..., ) Să se determie restul împărţirii poliomului f l X i. Arătţi că toţi coeficieţi poliomului f sut umere rele. Să se demostreze că poliomul f re tote rădăciile rele. Soluţie propusă şi redcttă de Emuel Todor, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) Restul împărţirii uui poliom f pri biomul X este egl cu vlore poliomului î dică r f r f i ii ii i i Aplicăm biomul lui Newto petru fiecre ( X i) X C X ic X i C X i C X i C Xi i ( ) X i X CX icx i CX i C X i C Xi i f X C X i C X i i de ude i i duâd obţiem: f X C X C X deorece i i 6 i şi deci, toţi coeficieţi poliomului f sut umere rele. Presupuem că poliomul f u re tote rele o rădăciă compleă zbi cu b, și b stfel îcât f z. Avem f z ( zi) ( zi) ( zi) ( zi) ( zi) ( zi) z i z i zi zi bii bii z Re z Im z i b i b b b b b b bb bb cotrdicție deorece b deci, poliomul f re tote rădăciile rele.

65 Se cosideră şi poliomul f X X ix i X. ) Arătţi că poliomul f re rădăci Arătţi că, dcă pq, sut umere complee şi poliomul g X px q X re două rădăcii disticte, comple cojugte, tuci p şi q sut umere rele şi p q. Determiţi petru cre poliomul f re două rădăcii disticte, comple cojugte. Soluţie propusă şi redcttă de Adrei Tudose, cls XII- A, C.N. M. Vitezul, Sf. Gheorghe ) f i i f i i f ii ii f rădăciă Fie u vi şi uvi, u, v, v cele două rădăcii disticte, comple cojugte le poliomului g. Di relţiile lui Viète obţiem: p şi q dică puviuvi pu deci q u viu vi q u v Dcă poliomul g re rădăcii complee tuci discrimitul, de ude obţiem p q dică p q. Aplicăm schem lui Horer i i i deci f X X X i. Fie poliomul h p q h X X i. Metod. Dcă poliomul f re două rădăcii disticte, comple cojugte, tuci obligtoriu poliomul h dmite două rădăcii disticte, comple cojugte deci coform puctului coeficieţi pq, sut reli Metod. Discrimitul socit poliomul h este. i i i i i, i şi i Deorece trebuie să vem două rădăcii disticte, comple cojugte de ude.

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi.

Polinoame.. Prescurtat putem scrie. sunt coeficienţii polinomului cu a. este mulţimea polinoamelor cu coeficienţi complecşi. Poliome ) Form lgebrică uui poliom Pri form lgebrică su form coică îţelegem f X X X Prescurtt putem scrie f X,,, sut coeficieţii poliomului cu, se umeşte coeficiet domit şi X terme domit tuci poliomul

Διαβάστε περισσότερα

Tema: şiruri de funcţii

Tema: şiruri de funcţii Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..

Διαβάστε περισσότερα

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE

1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE . ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este

Διαβάστε περισσότερα

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn. 86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.

Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n. Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA CULEGERE DE PROBLEME DE MATEMATICA PENTRU ADMITEREA LA UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA î ul uiversitr 9 PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii lor

Διαβάστε περισσότερα

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ. pentru examenul de bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA TESTE GRILĂ DE MATEMATICĂ petru emeul de bcluret şi dmitere î îvăţămâtul superior l UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA PREFAŢĂ Prezet culegere se dreseză deopotrivă elevilor de liceu, î scopul istruirii

Διαβάστε περισσότερα

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI 122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi

Διαβάστε περισσότερα

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A. Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)

Διαβάστε περισσότερα

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete

Διαβάστε περισσότερα

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1 Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n,

ANEXA., unde a ij K, i = 1, m, j = 1, n, ANEXA ANEXĂ MATRICE ŞI DETERMINANŢI Fie K u corp şi m N* = N \ {} Tbloul dreptughiulr A = ude ij K i = m j = m m m se umeşte mtrice de tip (m ) cu elemete di corpul K Mulţime mtricelor cu m liii şi coloe

Διαβάστε περισσότερα

OperaŃii cu numere naturale

OperaŃii cu numere naturale MulŃime umereleor turle www.webmteifo.com Petru scrie u umr orecre trebuie s combim itre ele uele ditre cele 0 simboluri: 0,,,, 4,, 6, 7, 8, 9.Aceste simboluri se umesc cifre. Ele sut de origie rb. Ν =

Διαβάστε περισσότερα

4. Integrale improprii cu parametru real

4. Integrale improprii cu parametru real 4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie

Διαβάστε περισσότερα

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU

6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6. INTEGRALA SIMPLĂ. INTEGRALA SIMPLĂ CU PARAMETRU 6.1. Noţiui teoretice şi rezultte fudmetle 6.1.1. Metod lui Droux de defii itegrl simplă Fie [, ] u itervl. Descompuem itervlul [, ] îtr-u umăr orecre

Διαβάστε περισσότερα

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice

IV.3. Factorul de condiţionare al unei matrice IV.3. Fctorul de codiţiore l uei mtrice defieşte pri Defiiţie. Fctorul de codiţiore l uei mtrice pătrte A M, (R) se cod(a) = A A - ude este o orm opertorilă mtricei A (de exemplu, su ). Pri coveţie cod(a)

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.

CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora. Cp PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METOE GENERALE E CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î cest prgrf vom remiti oţiue de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele geerle de clcul le cestor efiiţi Fie f : I,

Διαβάστε περισσότερα

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ]. Miisterul EducaŃiei, Cercetării, Tieretului şi Sportului Cetrul NaŃioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat ańioal 0 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Filiera teoretică, profilul real, specializarea

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare

9. Polinoamele Taylor asociate unor funcţii (I. Boroica) 9.1. Formulele lui Taylor şi polinoamele Taylor asociate funcţiilor elementare lgeră Cupris Mtrice de ordi doi şi plicţii (IDicou VPop Mtrice de ordi doi Proleme rezolvte Teorem lui Cle- Hmilto 4 Proleme rezolvte 5 Determire puterilor turle le uei mtrice de ordi doi 6 Proleme rezolvte

Διαβάστε περισσότερα

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire

4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire 4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru

Διαβάστε περισσότερα

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.

Διαβάστε περισσότερα

Integrale cu parametru

Integrale cu parametru 1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul

Διαβάστε περισσότερα

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita

REZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem

Διαβάστε περισσότερα

REZIDUURI ŞI APLICAŢII

REZIDUURI ŞI APLICAŢII Mtemtici specile şi metode umerice EZIDUUI ŞI APLICAŢII. Formule petru reiduuri Câd sigulrităţile du vlore şi uţ. Teorem reiduurilor Defiiţi. Fie f() o fucţie cre re î C u pol su u puct sigulr eseţil iolt.

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1

Varianta 1 Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

4. Serii de numere reale

4. Serii de numere reale I. (,) lim x lim + II. x şi lim x III. > x ( + ) ( + ) şi cum lim ( >) ; lim x lim lim lim x + ; (,) (, ). 4. Serii de umere rele Coceptul de serie umerică este o geerlizre turlă oţiuii de sum fiită de

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p

Varianta 1. SUBIECTUL I (30p) Varianta 001 5p 1. Să se determine numărul natural x din egalitatea x = p Filiera vocaţioală, profilul militar, specializarea matematică-iformatică Toate subiectele sut obligatorii Timpul efectiv de lucru este de ore Se acordă pucte di oficiu La toate subiectele se cer rezolvări

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul

CUPRINS ALGEBRÃ... 5 I. Elemente de logicã matematicã... 5 I.1. Noţiunea de propoziţie... 5 I.2. Operatori logici... 5 I.3. Expresii în calculul Zhri Virgil-Mihil Mic memortor mtemtic UPRINS ALGEBRÃ. 5 I. Elemete de logicã mtemticã 5 I.. Noţiue de propoziţie 5 I.. Opertori logici.. 5 I.. Epresii î clculul propoziţiilor 7 I.4. Noţiue de predict

Διαβάστε περισσότερα

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008 Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot

Διαβάστε περισσότερα

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D

Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii

Seminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur

Διαβάστε περισσότερα

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR

DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR Drumuri, rce, lugimi Virgil-Mihil Zhri DRUMURI, ARCE ŞI LUNGIMILE LOR FucŃiile cu vrińie mărgiită u fost itroduse de Jord Cmille (88-9) şi utilizte de el cu oczi studiului prolemei rectificilităńii curelor,

Διαβάστε περισσότερα

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau

EcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE

CAPITOLUL 4 REZOLVAREA ECUAŢIILOR NELINIARE Tri CICNE Metode umerice î igieri ecoomică CAPITLUL 4 REZLVAREA ECUAŢIILR NELINIARE Rezolvre uei ecuţii eliire pre prctic î orice modelre mtemtică uei proleme fizice. Cu ecepţi uor czuri forte prticulre,

Διαβάστε περισσότερα

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.

Διαβάστε περισσότερα

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu

Transformata z (TZ) TZ este echivalenta Transformatei Laplace (TL) in domeniul sistemelor discrete. In domeniul sistemelor continui: Sistem continuu Prelucrre umeric semlelor Trsformt Trsformt este echivlet Trsformtei Lplce TL i domeiul sistemelor discrete. I domeiul sistemelor cotiui: xt s Sistem cotiuu yt Ys ht; Hs I domeiul sistemelor discrete:

Διαβάστε περισσότερα

Adrian Stan Editura Rafet 2007

Adrian Stan Editura Rafet 2007 Dreptul de copyright: Crte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului Adri St Editur Rfet 007

Διαβάστε περισσότερα

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0

λ C valoare proprie a matricei A dacă x, x 0 ALULUL NUMERI AL VALORILOR PROPRII ŞI AL VETORILOR PROPRII A mtrice pătrtică de ordiul cu elemete rele vlore proprie mtricei A dcă, R : A ; () vector propriu l mtricei A socit vlorii () (A I), I mtrice

Διαβάστε περισσότερα

Varianta 1 - rezolvari mate MT1

Varianta 1 - rezolvari mate MT1 Variata - rezolvari mate MT Soluţii a + a + a + ; + 5 + 9 + + a + ; ; a + a ; a,, ;, y >, y + ; f :,,, f submulţimi cu trei elemete C 5 m + + m 6 cos ; m ± 6+ cos cos a Calcul direct b Se demostrează pri

Διαβάστε περισσότερα

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1

3.4 Integrarea funcţiilor trigonometrice. t t. 2sin cos 2tg. sin + cos 1+ cos sin 1 tg t cos + sin 1+ x 1 3.4 Iegrre fucţiilor rigoomerice ) R( si,cos ) d Susiuţi recomdă ese: uei fucţii rţiole. g =, (, ) şi iegrl dă se reduce l iegrre si cos si cos g si + cos + g = = = + cos si g cos + si + g = = = + = rcg

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre

Διαβάστε περισσότερα

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017 Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =

Διαβάστε περισσότερα

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger)

1. Ordinul unui element al unui grup (D. Heuberger) 2. Teoremele lui Lagrange şi Cauchy pentru grupuri finite (D. Heuberger) CLASA XII- ALGEBRĂ Ordiul uui elemet l uui grup D Heuerger Teoremele lui Lgrge şi Cuchy petru grupuri iite D Heuerger 3 Aplicţii le teoremei lui Lgrge î proleme de teori umerelor V Pop 3 Noţiui şi rezultte

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ

DUMITRU BUŞNEAG PROBLEME ALGEBRĂ DUMITRU BUŞNEAG FLORENTINA CHIRTEŞ DANA PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Dumitru BUŞNEAG Floreti CHIRTEŞ D PICIU PROBLEME de ALGEBRĂ Editur UNIVERSITARIA

Διαβάστε περισσότερα

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 5..8 Ecuaţia difereţială Riccati Ecuaţia difereţială de ordiul îtâi de forma: d q( ) p( ) r( ) d + + (4) r sut fucţii cotiue pe u iterval, cuoscute, iar fucţia ude q( ), p ( ) şi ( ) este ecuoscuta se

Διαβάστε περισσότερα

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

PENTRU CERCURILE DE ELEVI G.-F. Şerba, Aplicaţii la teorema lui Frobeius despre matrice 7 PENTRU CERCURILE DE ELEVI APLICAŢII LA TEOREMA LUI FROBENIUS DESPRE MATRICE George-Flori Şerba 1) Î această lecţie vom prezeta rezolvarea

Διαβάστε περισσότερα

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior 4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã

Διαβάστε περισσότερα

2) Numim matrice elementara o matrice:

2) Numim matrice elementara o matrice: I TRANSFORMARI ELEMENTARE ) Cre di urmtorele opertii efectute supr uei mtrice este trsformre elemetr: ) dure uei liii l o colo; b) imultire uei liii cu sclrul α = c) schimbre dou liii itre ele; d) dure

Διαβάστε περισσότερα

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Inegalitati. I. Monotonia functiilor Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl

Διαβάστε περισσότερα

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală

Διαβάστε περισσότερα

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen.

Algebră 1. Disciplină obligatorie; Anul I, Sem. 1, ore săptămânal, învăţământ de zi: 2 curs, 2 seminar, total ore semestru 56; 6 credite; examen. Uiversitate Spiru Haret Facultatea de Matematica-Iformatica Algebră 1 Discipliă obligatorie; Aul I, Sem 1, ore săptămâal, îvăţămât de zi: curs, semiar, total ore semestru 56; 6 credite; exame I CONŢINUTUL

Διαβάστε περισσότερα

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul

Διαβάστε περισσότερα

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D;

lim lim lim lim (criteriul cu şiruri); lim lim = lim ; Limite de funcńii NotaŃii: f :D R, D R, α - punct de acumulare a lui D; Limit d fucńii Aliz mtmtică, cls XI- Limit d fucńii NotŃii: f :D R, D R, α - puct d cumulr lui D DfiiŃii l iti DfiiŃi f ( = l, l R, dcă ptru oric vciătt V lui l istă o vciătt α U lui α stfl îcât D U, α,

Διαβάστε περισσότερα

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT

Tit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT Tit Tihon CNRV Romn FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE Nr. crt 5 6 7 8 9 0 Nr. crt Nr. crt Crcteristici vizibile observte PUNCTAJ ACORDAT preciere D+ Nu Observţii privind preciere folosire mnulului

Διαβάστε περισσότερα

MULTIMEA NUMERELOR REALE

MULTIMEA NUMERELOR REALE www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).

Διαβάστε περισσότερα

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport

Διαβάστε περισσότερα

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii

Tema 4. Primitiva şi integrala Riemann. Aplicaţii. Modulul Primitiva. Aplicaţii Tem 4 Primitiv şi itegrl Riem. Alicţii. Modulul 4. - Primitiv. Alicţii Noţiue de rimitivă s- degjt di licţiile mtemticii î situţii cocrete, cre costă î determire modelului mtemtic l uui roces tuci câd

Διαβάστε περισσότερα

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011 Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila

Διαβάστε περισσότερα

Exerciţii de Analiză Matematică

Exerciţii de Analiză Matematică Exerciţii de Aliză Mtemtică October, 5 Şiruri si serii de umere rele. Să se stbilescă dcă şirul cu termeul geerl x =... este su u fudmetl.. Petru răt că şirul este fudmetl: Petru răt că şirul este fudmetl:

Διαβάστε περισσότερα

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri

Dreptul de copyright: Cartea downloadată de pe site-ul   nu poate fi publicată pe un alt site şi nu poate fi folosită în scopuri reptul de copyright: rte dowlodtă de pe site-ul www.mteifo.ro u pote fi pulictă pe u lt site şi u pote fi folosită î scopuri comercile fără specificre sursei şi cordul utorului, Refereţi ştiiţifici: Profesor

Διαβάστε περισσότερα

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii. 5 Petru limita determiată: 2 + lim = dacă se aplică terema lui LHspital: 2 + 2 lim = lim = rezultatul este icrect. 3. Derivate de rdi superir. Aplicaţii. Fie A R mulţime care îşi cţie puctele de acumulare

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite. CAPITOLUL SERII FOURIER Ser trgoometrce Ser Fourer Fe fucţ f :[, Remtm că puctu [, ] se umeşte puct de b dscotutte de prm speţă fucţe f dcă mtee tere f ( ş f ( + estă ş sut fte y Defţ Fucţ f :[, se umeşte

Διαβάστε περισσότερα

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A ETAPA JUDEŢEANĂ - martie 0 Filiera tehologica : profil tehic BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A a) Daţi exemplu de o ecuaţie de gradul al doilea avâd coeficieţi raţioali care admite ca rădăciă umărul x= +

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât Cp 2 INTEGRALA RIEMANN 9 CAPITOLUL 2 INTEGRALA RIEMANN 2 SUME DARBOUX CRITERIUL DE INTEGRABILITATE DARBOUX Defţ 2 Se umeşte dvzue tervlulu [, ] orce sumulţme,, K,, K, [, ] stfel îcât = { } = < < K< <

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real

Partea întreagă, partea fracţionară a unui număr real Cocursul Gazeta Matematică și ViitoriOlimpiciro Ediția a IV-a 0-0 Partea îtreagă, partea fracţioară a uui umăr real ABSTRACT: Materialul coţie câteva proprietăţi şi rezultate legate de partea îtreagă şi

Διαβάστε περισσότερα

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate

CURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC CURS I II Cpitolul I: Integrl

Διαβάστε περισσότερα

CULEGERE DE PROBLEME

CULEGERE DE PROBLEME Colecţia "LICEU CULEGERE DE PROBLEME petru eameul de admitere la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, Facultatea de Electroică şi Telecomuicaţii, Facultatea de Arhitectură Descrierea CIP a Bibliotecii

Διαβάστε περισσότερα

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII

5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.

Διαβάστε περισσότερα

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier

4.7 Reprezentarea complexă a seriilor Fourier 4.7 Reprezetre compeă seriior Fourier Presupuem că f ( ) îdepieşte codiţii suficiete petru dezvotre î serie Fourier. Atuci pote fi reprezettă pe [, ] cu seri: f b + ( cos + si ) f cos d,,, b f si d,, Foosid

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010 ETAPA FINALĂ - mi 00 BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A. Pe o dreptă se consideră 00 puncte, cre formeză 009 segmente, fiecre de cm. Pe primul segment, desupr dreptei, construim un pătrt, pe l doile segment,

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z : Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet

Διαβάστε περισσότερα

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009

Structuri algebrice, grupuri, probleme bacalaureat 2009 Grup Fie G-evidã şi *: GxG G, (x,y) x*y, œx,y0g. Axiomele grupului: G1. (x*y)*z = x*(y*z) x,y,z G (asociativitatea); G2. e G astfel îcât x*e = e*x = x, x G (e elemet eutru); G3. x G x G astfel îcât x *x

Διαβάστε περισσότερα

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele:

x x m Δx. Rezulta deci că adevătata valoare a mărimii căutate va fi cuprinsă între limitele: ERORI DE MĂSURĂ L efecture uei determiări, pri repetre celeişi măsurători, reliztă î codiţii idetice, se oţi rezultte diferite, difereţele fiid î geerl mici. Acest fpt dovedeşte că măsurătorile efectute

Διαβάστε περισσότερα

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN

Şiruri recurente. Mircea Buzilă. 2009, Editura Neutrino Titlul: Şiruri recurente Autor: Mircea Buzilă ISBN Mirce Buzilă Şiruri recurete Editur eutrio 9 9 Editur eutrio Titlul: Şiruri recurete utor: Mirce Buzilă SB 978-97-896-7-9 Descriere CP Bibliotecii ţiole Roâiei BUZLĂ MRCE Şiruri recurete / Mirce Buzilă.

Διαβάστε περισσότερα

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ

DUMITRU BUŞNEAG. PROBLEME de ALGEBRĂ LINIARĂ DUMITRU BUŞNEG FLORENTIN CHIRTEŞ DN PICIU PROBLEME de LGEBRĂ LINIRĂ Prefţă estă ouă lurre pre o otiure firesă lurării [6]; mele reprezită de fpt pliţii l lurările [ ] Dă [6] oţie pliţii legte de struturile

Διαβάστε περισσότερα

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii. Fucţiile f ( ) cos t = sut de clasă C pe R cu α si derivatelor satisface codiţiile: α f ' ( ) si = şi seria ' ( ), α α f R cu = b α ' coverge petru α > f este (ormal covergetă) absolut şi uiform covergetă

Διαβάστε περισσότερα

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ

Sala: 2103 Decembrie 2014 CURS 10: ALGEBRĂ Sala: 203 Decembrie 204 Cof. uiv. dr.: Dragoş-Pătru Covei CURS 0: ALGEBRĂ Specializarea: C.E., I.E., S.P.E. Nota: Acest curs u a fost supus uui proces riguros de recezare petru a fi oficial publicat. distribuit

Διαβάστε περισσότερα

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente

matricelor pătratice de ordinul 2, cu elemente numere reale; a11 a12 a13, mulńimea matricelor pătratice de ordinul 3, cu elemente LECłII DE SINTEZĂ î vederea pregătirii sesiuii iulie-august a eameului de BACALAUREAT - M petru cadidańii absolveńi ai liceelor di filiera tehologică, profil: servicii, resurse aturale şi protecńia mediului,

Διαβάστε περισσότερα

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a CLASA a V-a 1. Îtr-o familie de 4 persoae, suma vârstelor acestora este de 97 de ai. Băiatul s-a ăscut câd tatăl avea 3 de ai, iar fata s-a ăscut câd mama avea de ai şi fratele său 4 ai.puteţi găsi ce

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ Ediţia a XI-a, 6 7 MAI CLASA a IV-a Ediţia a XI-a, 6 7 MAI 011 CLASA a IV-a SUBIECTUL Aflaţi difereţa ditre umerele aturale [( 4 a : ) :1 5] 4 6 = 4 [( b 7 ): 5 8] 8 5 = 7 a şi b ştiid că ele verifică egalităţile: Gheorghe Loboţ Suma a două

Διαβάστε περισσότερα

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII 7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate

Διαβάστε περισσότερα

EXAMENE ŞI CONCURSURI

EXAMENE ŞI CONCURSURI 8 Examee şi Cocursuri EXAMENE ŞI CONCURSURI A IV-A EDIŢIE A CONCURSULUI FACULTĂŢII DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ A UNIVERSITĂŢII,,OVIDIUS DIN CONSTANŢA prezetare de Laureţiu Hometcovshi ) şi Diaa Savi )

Διαβάστε περισσότερα

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ

0 z z < r ea admite o dezvoltare în serie Laurent. n n. din dezvoltarea în serie Laurent în vecinătatea punctului z. z (notat { } { } = ρ CAPITOLUL ME5 5 eiduuri Teore reiduurilor Defiiţi reiduului Fie w o fucţie litică vâd î u puct sigulr iolt Atuci îtr-o coroă circulră < r e dite o devoltre î serie Luret < w c Se ueşte reiduu l fucţiei

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE

CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE. Fucţii de o variabilă reală Fucţiile defiite pe mulţimi abstracte X, Y cu f : X Y au î geeral puţie proprietăţi şi di acest motiv, puţie aplicaţii î rezolvarea uor probleme

Διαβάστε περισσότερα

sin d = 8 2π 2 = 32 π

sin d = 8 2π 2 = 32 π .. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],

Διαβάστε περισσότερα

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A 1 Rezolvaţi î R ecuaţiile: (4p) a) x 1 5 = 8 (3p) b) Clasa a IX-a x 1 x x 1 + + + =, N x x x Se cosideră mulţimile A = { }, A = { 3,5}, A { 7, 9,11}, 1 1 3 = (p) a) Determiaţi elemetele mulţimii A 6 (3p)

Διαβάστε περισσότερα

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:

Lucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare: Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC. Să se rte că Rezolvre: SEMINAR

Διαβάστε περισσότερα

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI

3.1. DEFINIŢII. PROPRIETĂŢI Modulul 3 SERII NUMERICE Subiecte :. Criterii de covergeţă petşru serii cu termei oarecare. Serii alterate 3. Criterii de covergeţă petru serii cu termei poziţivi Evaluare. Criterii de covergeţă petru

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n =

Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE. 2.1 Proprietăţi generale Moduri de definire a unui şir. (x n ) n 0 : x n = Capitolul 2 ŞIRURI DE NUMERE REALE 2. Proprietăţi geerale Fie A = o mulţime dată. Se umeşte şir de elemete di A o fucţie f : N A. Dacă A = R, şirul respectiv se va umi şir de umere reale, şir umeric sau,

Διαβάστε περισσότερα