Densitatea spectrală de putere şi trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.


Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Curs 4 Serii de numere reale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Curs 1 Şiruri de numere reale

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Seminar 3. Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Transformata Laplace


Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

V O. = v I v stabilizator

8 Intervale de încredere

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Tratarea numerică a semnalelor

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

z a + c 0 + c 1 (z a)

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

VARIABILE ŞI PROCESE ALEATOARE: Principii. Constantin VERTAN, Inge GAVĂT, Rodica STOIAN

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Eşantionarea semnalelor


EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Electronică anul II PROBLEME

Sisteme discrete liniare şi invariante în timp

Analiza sistemelor liniare şi continue

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Transformări de frecvenţă

Subiecte Clasa a VII-a

Identificarea sistemelor

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Subiecte Clasa a VIII-a

Capitolul 2. Integrala stochastică

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Circuite electrice in regim permanent

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

riptografie şi Securitate

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 2 Şiruri de numere reale

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Capitolul 3. Serii Fourier. a unei funcţii periodice de perioadă Dezvoltarea în serie Fourier

Câteva limite fundamentale in telecomunicaţii. Curs festiv, an 5, promoţia iunie 2004

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Cap1. Discretizarea semnalelor

Stabilizator cu diodă Zener

PRELUCRAREA SEMNALELOR:

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Funcţii Ciudate. Beniamin Bogoşel

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Seria Fourier. Analiza spectrală a semnalelor periodice

Transcript:

Densitatea spectrală de putere şi trecerea semnalelor aleatoare prin sisteme liniare Constantin VERTAN Densitatea spectrală de putere a unui proces (semnal aleator ξ(t este definită ca: F ξ T (t} (ω q ξ (ω lim, ( T T unde ξ T (t este restricţia semnalului aleator ξ(t la intervalul [ T ; T ], iar Fx(t}(ω este transformata Fourier a semnalului x(t. Teorema Wiener-Hincin afirmă că pentru un proces aleator ξ(t, staţionar în sens larg, funcţia de autocorelaţie şi densitatea spectrală de putere sunt perechi Fourier: respectiv q ξ (ω F B ξ (τ} (ω B ξ (τ exp( jωτdτ, ( B ξ (τ F q ξ (ω} (τ q ξ (ω exp(jωτdω. π În cazul trecerii semnalelor aleatoare prin sisteme liniare, principala relaţie de interes (suplimentară faţă de legătura de tip convoluţie între semnalul de ieşire şi semnalul de intrare (η(t ξ(t h(t şi derivată din aceasta este cea care exprimă densitatea spectrală de putere a semnalului de la ieşirea sistemului faţă de densitatea spectrală de putere a semnalului de la intrarea sistemului (3: q η (ω q ξ (ω H(ω. (3 O clasă particulară de sisteme liniare sunt filtrele adaptate la forma semnalului. Un filtru adaptat la forma semnalului (sau, pe scurt, la semnalul s(t are o funcţie pondere definită ca: h(t ks ( (t τ. ( Proprietatea remarcabilă a filtrului adaptat ( este aceea că răspunsul său la un semnal oarecare aplicat la intrare este o variantă scalată şi decalată în timp a funcţiei de corelaţie a semnalului de intrare şi a semnalului la care filtrul a fost adaptat: y(t ξ(t h(t kr ξs (t τ. (5 Ex.. Fie un semnal aleator ergodic, a cărui densitate spectrală de putere este: A + Cδ(ω, pentru ω ω, q(ω Să se calculeze funcţia de autocorelaţie a procesului aleator, valorile sale medii, şi să se determine componenţa acestuia. Teorema Wiener-Hincin ( leagă densitatea spectrală de putere de funcţia de autocorelaţie prin: ( ω B(τ q(ω exp(jωτdω A exp(jωτdω + π π ω ω + Cδ(ω exp(jωτdω A ω ω π jτ exp(jωτ + C π ω C π + A πτ sin ω τ C π + ω A π sinc ω τ. Din proprietăţile funcţiei de autocorelaţie avem că: ξ(t C B( π, ξ (t B( C π + ω A π, σ ξ B( B( ω A π. Din gama de frecvenţe ocupate de densitatea spectrală de putere se poate deduce faptul că procesul aleator este un proces de zgomot de bandă limitată

(ω suprapus peste un semnal constant C π. Variind valorile lui ω între şi, cazurile extreme sunt: semnal constant ξ(t C π pentru ω şi un zgomot alb suprapus peste un semnal constant pentru ω. Ex.. Fie procesul aleator γ(t ξ(t + η(t, unde ξ şi η sunt procese aleatoare staţionare şi independente. Să se calculeze densitatea spectrală de putere a procesului γ în funcţie de densităţile spectrale de putere a celor două procese aleatoare, ştiind că cel puţin unul dintre procesele ξ şi η are media nulă. Densitatea spectrală de putere căutată este: q γ (ω F B γ (τ} (ω. Funcţia de autocorelaţie a procesului aleator γ este B γ (τ γ(tγ(t τ (ξ(t + η(t (ξ(t τ + η(t τ ξ(tξ(t τ + η(tη(t τ + ξ(tη(t τ + ξ(t τη(t B ξ (τ + B η (τ. Deoarece procesele ξ şi η sunt procese aleatoare independente, ξ(tη(t τ ξ(t η(t τ şi ξ(t τη(t ξ(t τ η(t. Deoarece procesele ξ şi η sunt procese aleatoare staţionare, ξ(t ξ(t τ şi η(t η(t τ. Atunci: B γ (τ B ξ (τ + B η (τ + ξ(tη(t B ξ (τ + B η (τ + B ξ ( B η (. Atunci transformata Fourier a funcţiei de autocorelaţie este (ţinând cont că F}(ω πδ(ω: q γ (ω F B γ (τ} (ω F B ξ (τ} (ω + F B η (τ} (ω + } + F B ξ ( B η ( (ω q ξ (ω + q η (ω + π B ξ ( B η ( δ(ω. Dacă măcar unul dintre procesele aleatoare este de medie nulă, atunci produsul B ξ ( B η ( şi, deci: q γ (ω q ξ (ω + q η (ω. Ex. 3. Procesul aleator de timp discret x(n este obţinut ca o medie mobilă din procesul aleator de zgomot ξ(n prin x(n (ξ(n + ξ(n. Să se determine densitatea spectrală de putere a procesului aleator x(n, folosind teorema Wiener-Hincin. Mai întâi trebuie determinată funcţia de autocorelaţie a procesului aleator x(n: B x (k x(nx(n k (ξ(n + ξ(n (ξ(n k + ξ(n k ( ξ(nξ(n k + ξ(nξ(n k + ξ(n ξ(n k+ + ξ(n ξ(n k (B ξ(k + B ξ (k + + B ξ (k + B ξ (k B ξ(k + B ξ(k + B ξ(k +. Cum procesul aleator ξ(n este un zgomot alb, funcţia sa de autocorelaţie este un impuls Dirac, B ξ (k δ(k. Atunci B x (k δ(k + δ(k + δ(k +. Pentru determinarea densităţii spectrale de putere, teorema Wiener Hincin va trebui aplicată sub forma discretă: q x (ω k B x (k exp( jkω, + exp( jω + exp(jω + cos ω. Ex.. La intrarea unui filtru trece jos ideal cu frecvenţa de tăiere f T khz se aplică semnalul aleator ξ(t sin(π t+ϕ+n(t, unde n(t este un zgomot alb şi ϕ este o variabilă aleatoare repartizată uniform în intervalul [, π]. Să se calculeze funcţia de autocorelaţie statistică a semnalului ξ(t şi densitatea spectrală de putere a acestuia. Dacă η(t este semnalul de la ieşirea filtrului, să se calculeze funcţia sa de autocorelaţie şi densitatea spectrală de putere. Definiţia zgomotului alb precizează că acesta este necorelat cu semnalul pe care îl afectează. Funcţia de autocorelaţie statistică pentru semnalul ξ(t

este: B ξ (t, t ξ(t ξ(t ( sin(π t + ϕ + n(t ( sin(π t + ϕ + n(t sin(π t + ϕ sin(π t + ϕ + n(t n(t + + sin(π t + ϕn(t + sin(π t + ϕn(t ( cos(π (t t cos(π (t + t + ϕ + + B n (t t + sin(π t + ϕ n(t + sin(π t + ϕ n(t cos(π (t t + + B n (t t + + cos(π (t t + B n (t t B ξ (t t În dezvoltarea de mai sus, s-a ţinut cont de faptul că zgomotul n(t este de medie nulă (n(t, t şi că cos(π (t + t + ϕ π cos(π (t + t + xf ϕ (xdx π cos(π (t + t + xdx π sin(π (t + t + x Semna lul ξ(t este staţionar în sens larg, şi deci se poate aplica teorema Wiener-Hincin ( pentru a calcula funcţia de densitate spectrală de putere din funcţia de autocorelaţie: π q ξ (ω FB ξ (τ}(ω Fcos(π τ}(ω + Fδ(τ}(ω ( δ(ω + π + δ(ω π +. Funcţia de transfer a filtrului trece jos ideal este dată de:, dacă ω πft π H(ω 3, Funcţia de densitate spectrală de putere a semnalului de la ieşirea filtrului este determinată conform (3: q η (ω q ξ (ω H(ω. Efectuând înmulţirea, se obţine: q η (ω H(ω, dacă ω πft π 3, (adică un semnal de bandă limitată, cu densitate spectrală de putere constantă, deci un zgomot de bandă limitată. Funcţia de autocorelaţie a semnalului de ieşire este, conform (, transformata Fourier inversă a funcţiei de densitate spectrală de putere: B η (τ F q η (ω}(τ π sinc (π3 τ. A, dacă t T Ex. 5. Se dă un filtru adaptat la semnalul s(t,. Să se determine răspunsul filtrului la semnalele de intrare s(t şi ξ(t (unde ξ(t este un semnal aleator de tip zgomot alb. Conform definiţiei filtrului adaptat (, funcţia sa pondere este dată de: h(t ks ( (t τ. Atunci funcţia pondere în cazul particular studiat este: ka, dacă t [ T h(t + τ, T + τ ], Pentru ca filtrul să fie cauzal este necesar ca T + τ, deci τ T. Semnalul de la ieşirea filtrului adaptat este produsul de convoluţie a intrării cu funcţia pondere. Dacă la intrare să aplicat semnalul s(t, la ieşire vom avea: y(t s(t h(t k h(τs(t τdτ k s(τ t + us(udu k kr s ( (t τ kr s (t τ. s(τ τs(t τdτ s (u (t τ s(udu Deci ieşirea este funcţia de autocorelaţie temporală a semnalului de intrare, translatată cu τ. Funcţia de autocorelaţie a semnalului s(t este calculată 3

ca: R s (t A (t + T, dacă t [ T, ], s(us(u + tdu A (T t, dacă t [, T ], Atunci semnalul de ieşire y(t este: ka (t + T + τ, dacă t [ T + τ, τ ], y(t ka (T + τ t, dacă t [τ, T + τ ], Dacă la intrarea filtrului se aplică semnalul de zgomot alb ξ(t, la ieşirea sistemului vom obţine: y(t s(t h(t h(τξ(t τdτ k s(τ τξ(t τdτ k s(uξ(t τ + udu ka T/ T/ ξ(t τ + udu. Acest semnal de ieşire este o variantă mediată a semnalului de intrare (mediere realizată pe perioada T. Cu cât T va creşte, acest semnal de ieşire se va apropia de media temporală a zgomotului alb de intrare, deci de. Ex. 6. La intrarea unui filtru trece jos realizat cu o celulă de filtrare RC se aplică un zgomot de bandă largă (proces aleator cu densitatea spectrală de putere constantă în intervalul de frecvenţă [ ω, ω ] şi nulă în rest, staţionar. Să se calculeze (utiliznd aproximările densitatea spectrală de putere şi funcţia de autocorelaţie a zgomotului filtrat în cazurile în care banda filtrului este mult mai mare, respectiv mult mai mică decât banda zgomotului. Celula de filtrare RC este un divizor de tensiune format dintr-un rezistor de rezistenţă R şi un condensator de capacitate C înseriate; semnalul de intrare se aplică întregii grupări serie; semnalul de ieşire se culege de pe condensator. Funcţia de transfer în frecvenţă a filtrului este: H(ω jωc R + jωc + jωrc. Modulul pătrat al funcţiei de transfer este atunci: H(ω + (ωrc. Frecvenţa de tăiere ω T a filtrului este definită ca frecvenţa la care puterea la ieşirea filtrului este jumătate din puterea de intrare; puterea la ieşire este proporţională cu puterea la intrare prin modulul pătrat al funcţiei de transfer a filtrului, şi atunci: H(ω ω T RC ω T RC. Zgomotul alb aplicat la intrarea filtrului are o densitate spectrală de putere descrisă de: k, dacă ω [ ω, ω q ξ (ω ], Densitatea spectrală de putere a semnalului de la ieşirea filtrului este dată de (3, adică: q η (ω q ξ (ω H(ω. Cazul I: dacă banda de trecere a filtrului este mult mai mare ca banda zgomotului, adică ω T ω, putem aproxima funcţia de transfer a filtrului pe intervalul [ ω ; ω ] cu : şi atunci: de unde H(ω ω [ ω,ω] H(, q η (ω q ξ (ω B η (τ B ξ (τ. B η (τ F q ξ (ω}(τ q ξ (ω exp( jωτdω (6 π k ω exp( jωτdω kω π ω π sinc (ω τ. Cazul II: dacă banda de trecere a filtrului este mult mai mică ca banda zgomotului, adică ω ω T, putem aproxima: q η (ω q ξ (ω H(ω k H(ω k + (ωrc ; ( k kω T q η (ω (. ω jω + ω + T jω ω T ω T

Calculul transformatei Fourier inverse a acestei funcţii se face prin intermediul transformatei Laplace bilaterale (înlocuind formal jω s şi conduce la: B η (τ kω T (U(τ exp( τω T + U( τ exp(τω T kω T exp( τ ω T k RC exp( τ ω T. Ex. 7. Fie ξ(t un semnal aleator ergodic a cărui densitate spectrală de putere este q ξ (ω N, ω şi fie semnalul determinist s(t δ(t. Să se calculeze funcţiile de autocorelaţie a celor două semnale şi să se interpreteze. Ex. 8. Funcţia de autocorelaţie a unui proces aleator ergodic este dată de: T τ R X (τ T, dac a τ T, Să se reprezinte funcţia de autocorelaţie şi să se verifice grafic proprietăţile acesteia; să se determine componenta continuă, puterea medie şi varianţa procesului aleator. Să se calculeze densitatea spectrală de putere a procesului aleator şi să se comenteze influenţa parametrului T asupra lăţimii funcţiei de autocorelaţie şi asupra lărgimii de bandă a densităţii spectrale de putere. Ex. 9. Procesul aleator y(t este construit din procesul aleator x(t ca y(t x(t + a x(t a. Să se calculeze funcţia de densitate spectrală de putere a procesului aleator y(t. (Soluţie: q y (ω q x (ω sin aω. Ex. Ieşirea unui sistem liniar, y(t, este determinată în funcţie de semnalul de intrare, x(t prin y(t kx(t + x(t t. Dacă semnalul de intrare x(t este distribuit gaussian în jurul valorii nule şi are densitatea spectrală de putere q x (ω Q sinc ( ω B, care este densitatea spectrală de putere a semnalului de la ieşirea sistemului? Ce semnal de ieşire se obţine pentru k şi t B? Ex. Un proces aleator staţionar ξ(t cu funcţia de autocorelaţie statistică B ξ (τ cos(π 3 τ+exp ( τ, cu τ R se aplică la intrarea unui filtru trece bandă ideal, acordat pe frecvenţa de khz şi cu banda de trecere de Hz. Fie η(t rezultatul filtrării lui ξ(t. Să se calculez puterea medie şi densitatea spectrală de putere a semnalului aleator ξ(t; să se calculeze (cu o cât mai bună aproximare densitatea spectrală de putere şi funcţia de autocorelaţie pentru semnalul de la ieşirea filtrului trece bandă. [] A. T. Murgan, I. Spânu, I. Gavăt, I. Sztojanov, V. E. Neagoe, A. Vlad: Teoria Transmisiunii Informaţiei - probleme, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 983. [3] C. Vertan, I. Gavăt, R. Stoian: Variabile şi procese aleatoare: principii şi aplicaţii, Ed. Printech, Bucureşti, 999. Bibliografie [] Al. Spătaru: Teoria Transmisiunii Informaţiei, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 983. 5