CAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ Obţinerea unui curent liniar variabil în bobinele de deflexie L B V L V B I B R B V R. k t. Figura 4.

Transcript

1 CAPITOLUL 4 SISTEME DE BALEIAJ 4.1. Obţinerea unui curen liniar variabil în bobinele de deflexie Deplasarea fasciculului de elecroni cu vieză consană pe orizonală şi vericală, aâ în ubul videocapor câ şi în ubul cinescop ese comandaă de căre circuiele de baleiaj, care rebuie să asigure în bobinele de deflexie curenţi liniar variabili în imp (în formă de dine de fierăsrău - figura 4.1, b). Având în vedere circuiul elecric echivalen al unei bobine de deflexie (figura 4.1 a) R g C e I B L B L B a) e g R B R i B I M b) k =0 d i Figura 4.1 unde L B şi R B sun inducanţa şi rezisenţa ohmică a bobinei, iar Ce ese o capaciae echivalenă, forma de variaţie în imp a ensiunii B la bornele bobinei de deflexie penru care se asigură o creşere liniară a curenului: i B = K (4.1) Se poae deermina cu relaţia: dib = L + R = LB + RBiB = KLB KRB (4.2) d B + Forma ensiunilor B, L şi R pe cursa direcă şi pe cursa inversă, ese prezenaă în figura 4.2 a, b, c. După erminarea cursei direce, curenul i B descreşe desul de rapid. Schimbarea de semn a di derivaei B duce la variaţia polariăţii ensiunii L. Deoarece înoarcerea fasciculului de elecroni d rebuie să se facă câ mai repede posibil, vieza de scădere a curenului i B pe parcursul cursei de 83

2 L R B kl B kr B kr B a) b) c) înoarcere i rebuie să fie desul de mare, fap ce deermină o valoare mare a ensiunii negaive dib U L = LB, şi, în consecinţă, d ensiunea B poae rezula negaivă. În concluzie, penru a obţine înr-o bobină de deflexie un curen liniar variabil în imp, ese necesar ca la bornele bobinei să se aplice o ensiune de forma celei din figura 4.2, c. Forma ensiunii B depinde şi de e g, respeciv R g. Penru ca generaorul să aibă o influenţă câ mai mică asupra formei ensiunii B, rebuie ca R g să fie câ mai mică. În consecinţă, e recomandabilă aplicarea ensiunii prin inermediul unui eaj repeor pe emiţăor. Figura Diferenţe funcţionale înre baleiajul orizonal şi baleiajul verical Diferenţa foare mare înre frecvenţele de lucru ale celor două ipuri de circuie de baleiaj ( Hz la baleiajul orizonal şi 50 Hz la baleiajul verical) se reflecă în caracerul sarcinii din eajul final şi, ca urmare, în forma semnalului ce rebuie aplica la bornele bobinelor de deflexie. La frecvenţa desul de mare a explorării pe orizonală, bobinele de deflexie pe orizonală din camera de eleviziune şi din receporul T se po considera ca o sarcină inducivă penru circuiul de baleiaj. BH B B d H i H d i d a) b) i c) Figura

3 Ca urmare, penru a se obţine un curen liniar variabil în bobina de deflexie pe orizonală, ese necesar ca ensiunea la bornele bobinei să fie consană pe duraa cursei direce, iar pe duraa înregului ciclu de explorare, ensiunea să aibă forma unui impuls, ca în figura 4.3, a. La frecvenţa desul de joasă a explorării pe vericală, bobinele de deflexie pe vericală de la receporul T se prezină penru circuiul de baleiaj ca o impedanţă la care parea rezisivă ese comparabilă cu cea inducivă. În acese condiţii, penru a se obţine un curen liniar variabil în bobina de deflexie pe vericală (fig. 4.3, b) ese necesar ca la bornele bobinei să se aplice o ensiune de formă liniar variabilă şi impuls cunoscuă sub numele de TL cu piedesal, sau dine de fierăsrău cu piedesal. Din considerene de consrucţie, (L B << R B ) la camera de lua vederi se poae considera că bobinele de deflexie pe vericală se prezină ca o sarcină rezisivă penru circuiul de baleiaj. Ca urmare, penru a se obţine un curen liniar variabil în BD din camera de eleviziune e necesar ca ensiunea la bornele bobinei să prezine o formă de variaţie liniară în imp (fig. 4.3, c), la fel ca şi curenul prin bobină. Deoarece circuiul de baleiaj pe orizonală şi pe vericală rebuie să furnizeze forme forme diferie penru ensiunile ce se aplică bobinelor de deflexie, rezulă că ele diferă esenţial aâ ca principiu de funcţionare câ şi ca srucură a circuiului şi, ca urmare, vor fi raae separa, în cele ce urmează Baleiajul verical Câmpul magneic care ia naşere prin recerea unui curen liniar descrescăor (în formă de dine de fierăsrău) prin bobina de deflexie pe vericală deviază fasciculul de elecroni cu aâ mai mul, cu câ curenul i prin bobină ese mai mare (figura 4.4). ariind liniar curenul prin bobină, de la o valoare +I M la I M, fasciculul de elecroni se va deplasa pe vericală, cu vieză consană, de la marginea de sus la marginea de jos a suprafeţei explorae (cursa direcă: d =19 ms). Penru a readuce fasciculul la marginea de sus a suprafeţei explorae, curenul rebuie să crească liniar de la I M la +I M (cursa inversă: i =0,5 1 ms). Duraa oală a explorării pe vericală ese: T = + 20 ms (4.3) v d i = Pe duraa cursei direce, când curenul prin bobină variază relaiv len (f v =50 Hz), bobina de deflexie pe vericală se poae considera ca o sarcină rezisivă. În acese condiţii, ensiunea pe BD are o valoare proporţională cu curenul ce o srăbae. Pe duraa cursei inverse are loc o variaţie rapidă şi de valoare mare a curenului, moiv penru care nu se poae neglija prezenţa inducanţei BD. Daoriă acesei inducanţe, pe bobina de deflexie apare un sal de ensiune proporţional cu vieza de variaţie a curenului: div vi = Lv (4.4) d Ampliudinea vi a acesui sal de ensiune ese comparabilă cu valoarea ensiunii de alimenare a eajului final de baleiaj. În concluzie, penru obţinerea unui curen liniar variabil (în dine de fierăsrău) prin BD, la bornele bobinei rebuie aplicaă o ensiune în dine de fierăsrău cu piedesal. Duraa cursei inverse a baleiajului pe vericală se poae deermina cu relaţia: L I v vv i = (4.5) vi 85

4 relaţie care exprimă dependenţa înre variaţia curenului prin inducanţa L v a BD pe duraa cursei inverse şi mărimea vi a salului de ensiune ce apare la bornele inducanţei. Penru a se asigura un imp de înoarcere mic, rebuie ca pe duraa cursei de înoarcere, rezisenţa de ieşire a ranzisorului final să fie mare (ranzisor bloca). În aces fel consana de imp a circuiului induciv ese mică, asigurându-se o vieză de variaţie mare a curenului. Deoarece mărimea I a curenului de deflexie rebuie să asigure puerea medie necesară penru deflexia pe vericală (P ), din relaţia maemaică a puerii de baleiaj rezulă valoarea vârf la vârf I a curenului de baleiaj pe vericală: 12P R I = (4.6) unde R ese rezisenţa de curen coninuu a bobinei de deflexie pe vericală. Salul de ensiune i pe duraa cursei inverse fiind limia de valoarea ensiunii de alimenare, înseamnă că i prezină o valoare limiă inferioară, dependenă de ensiunea de alimenare. În camerele de lua vederi, curenul I fiind de valoare mică (zeci de ma), înoarcerea se realizează în mai puţin de 0,5 ms (mul mai rapid decâ limia sandardului de eleviziune). La recepoarele T, curenul I ese de ordinul suelor de ma şi, dacă nu se prevede un circui special penru accelerarea înoarcerii fasciculului de elecroni, prin mărirea impulsului de ensiune la bornele bobinei de deflexie pe duraa cursei inverse, impul de înoarcere rezulă de 0,9-1 ms, adică la limia sabiliă prin sandardele T. Limiarea impului de înoarcere la 1 ms ese necesară din considerenul că înoarcerea fasciculului de elecroni să se facă suficien de rapid penru a nu fi vizibilă pe ecran. Pe de ală pare, impul de înoarcere ese de dori să fie mai mic de 1 ms în scopul reducerii puerii disipae pe ranzisoarele finale ale eajului final de baleiaj verical. Penru reducerea impului de înoarcere se folosesc circuie speciale care asigură mărirea impulsului de ensiune ce se aplică la bornele BD pe impul înoarcerii, prin mărirea ensiunii echivalene de alimenare a eajului final de baleiaj verical, pe duraa cursei inverse. La nivel de schemă-bloc, blocul de baleiaj pe vericală se compune dinr-un oscilaor pilo, sincroniza din exerior, un circui de formare a ensiunii în dine de fierăsrău, un eaj de comandă (prefinal) şi un eaj final a cărui sarcină ese BD (fig. 4.5). Oscilaor pilo Formaor Eaj comandă Eaj final BD Figura 4.5 om exemplifica srucura şi funcţionarea blocului de baleiaj pe vericală pe baza unor scheme elecrice uilizae în pracică Blocul de baleiaj verical din moniorul T Tehnoon Schema elecrică a blocului de baleiaj pe vericală din moniorul T Tehnoon se compune dinr-un circui de formare a impulsurilor de sincronizare pe vericală, realiza cu T 210, un circui bascula asabil realiza cu T 202 şi T 203, un circui de formare a ensiunii în dine de fierăsrău, realiza cu D 201 şi grupul R 210, R 211, C 207 şi C 208, un eaj de comandă realiza cu T 204 şi eajul final realiza cu T 205 (fig. 4.6). 86

5 Figura 4.6 La ieşirea eajului de separare după ampliudine din sincroprocesorul moniorului, se obţine un amesec de impulsuri de sincronizare pe orizonală şi pe vericală. Separarea impulsurilor S din semnalul sincrocomplex se face cu ajuorul circuiului de inegrare forma din R 201, C 201 şi R 202, C 202. Circuiul de diferenţiere C 203, R 203 din baza ranzisorului T 201 realizează polarizarea ranzisorului în regim dinamic şi, oodaă, o pană corespunzăoare penru fronurile de sincronizare pe vericală obţinue în colecorul lui T 201. Circuiul basculan asabil realiza cu T 202 şi T 203 îndeplineşe rolul de oscilaor pilo: generează impulsuri drepunghiulare negaive cu facor de umplere foare mic. Funcţionarea CBA în regim de sincronizare asigură ca fronul impulsului obţinu la ieşire să fie în fază cu fronul impulsului de sincronizare pe vericală aplica circuiului prin C 204. În aces scop, frecvenţa oscilaţiilor libere ale circuiului, reglabilă prin R 208, se alege mai mică decâ frecvenţa S. Circuiul basculan asabil, împreună cu dioda D 201, formează un comuaor periodic care generează, împreună cu P 210, R 211, C 207 şi C 208, ensiunea în dine de fierăsrău. Pe duraa cursei uile, dioda ese blocaă şi, deoarece încărcarea are loc doar pe porţiunea liniară a exponenţialei, ensiunea la bornele condensaoarelor C 207, C 208 va creşe aproximaiv liniar. Cursa de revenire are loc pe duraa impulsului negaiv de comandă, când condensaoarele C 207, C 208 se descarcă rapid prin D 201 şi ranzisorul T 203. Poenţiomerul R 211 permie reglarea ampliudinii semnalului în dine de fierăsrău, deci dimensiunea rasrului pe vericală. Deoarece liniariaea explorării pe vericală se obţine penru o anumiă formă de variaţie a curenului de deflexie, diferiă de forma liniară, ensiunea liniar crescăoare obţinuă la ieşirea circuiului de formare rebuie corecaă în mod corespunzăor înaine de a se aplica la inrarea eajului final. Prin predisorsionarea corespunzăoare a formei ensiunii în dine de fierăsrău se realizează corecţia disorsiunilor geomerice ale rasrului pe vericală, generae de neliniariaea caracerisicilor de ransfer ale ranzisoarelor, de circuiul de cuplaj cu BD şi de planeiaea ubului cinescop. Corecţia acesor disorsiuni se numeşe corecţie în S; după forma curenului de deflexie pe duraa cursei direce a explorării. Penru predisorsionarea formei ensiunii în dine de fierăsrău se foloseşe în schemă un circui de reacţie poziivă realiza cu reţeaua R 219, R 216, R 215, R 227 şi un circui de reacţie negaivă cu reţeaua R 225, R 226, C 216. În impul inervalului uil, pese componena liniar crescăoare a ensiunii liniar variabile se suprapune o componenă parabolică. Aceasă componenă se formează pe grupul 87

6 C 208, R 212 prin inegrarea ensiunii de pe R 212, ensiune care ese proporţională cu curenul de deflexie. Cu poenţiomerul R 216 se reglează forma şi mărimea componenei parabolice şi, prin aceasa, liniariaea baleiajului verical. Termisorul R 227 reduce influenţa emperaurii asupra liniariăţii baleiajului pe vericală. Reacţia negaivă globală are ca efec aplicarea în circuiul de inrare al eajului de comandă a unei componene de formă exponenţială, care deermină o exindere a imaginii în impul primei jumăăţi a baleiajului şi o comprimare în cea de-a doua jumăae, efecul fiind mai pronunţa în special în parea de jos a rasrului. T 204, în conexiune colecor comun, realizează adaparea înre impedanţa de inrare a eajului final şi impedanţa de ieşire a eajului de comandă. Tranzisorul eajului final, în monaj emior comun lucrează în clasă A. BD ese cuplaă prinr-un circui de separare a componenei coninue (cuplaj prin bobină de şoc şi condensaoarele L 201, C 215 ). Pe duraa cursei inverse ranzisorul din eajul final ese bloca. Daoriă variaţiei bruşe a curenului în inducanţa bobinei de deflexie la blocarea T 205, pe BD apare un impuls de ensiune care soliciă ranzisorul. R 220 are rolul de a amoriza oscilaţia care ia naşere la erminarea cursei direce, în circuiul oscilan acorda, forma din inducanţa şi capaciaea paraziă a BD, daoriă procesului de comuare. Rezisenţa R 220 limiează vârful de ensiune care apare pe colecorul ranzisorului final pe impul înoarcerii. C 211 afla în paralel cu bobina de şoc, L 201, scurcircuiează impulsurile de frecvenţa liniilor care po ajunge la BD. Pe de ală pare, C 211 şi L 201 formează un circui oscilan care inde să oscileze pe impul cursei inverse daoriă energiei magneice acumulae în inducanţă. Prin inroducerea diodei D 203 şi a rezisorului R 217 se asigură un regim aperiodic penru aces circui oscilan. Rolul circuiului forma din D 203, C 211, R 217 ese deci de a limia vârful de ensiune ce apare pe colecorul T 205 pe impul înoarcerii, fără a lungii prea mul duraa înoarcerii. Eajul care urmează eajului final de B, realiza cu T 206, are rolul de a forma impulsurile negaive de singere ale cursei inverse pe vericală. Ele se aplică, împreună cu impulsul de singere H pe elecrodul de comandă al ubului cinescop. Grupul forma din R 221, C 213, R 222 şi joncţiunea BE a T 206 formează un circui de fixare necomandaă a nivelului, care face posibilă funcţionarea în regim de comuaţie a ranzisorului, indiferen de valoarea ensiunii de la bornele C 214. În aces fel se exrage doar parea de sus a impulsurilor de înoarcerea, obţinându-se în colecorul ranzisorului impulsuri negaive limiae superior de inrarea în comuaţie a diodei D 109 şi inferior de prezenţa DZ D Blocul de baleiaj verical cu CI TDA 1170 După cum se observă din schema elecrică a blocului, prezenaă în figura 4.7, principalele blocuri funcţionale ale circuiului inegra TDA 1170 sun evidenţiae în schema-bloc inernă a acesuia. Oscilaorul pe frecvenţa baleiajului verical, în configuraţie diferenţială, cu condensaorul exerior de emporizare C 502 şi poenţiomerul R 502 penru reglajul frecvenţei, livrează la inrarea generaorului ensiunii în dine de fierăsrău o succesiune de impulsuri drepunghiulare cu frecvenţa de 50 Hz. Sincronizarea cu impulsul de sincronizare pe vericală S aplica la inrarea 8 a circuiului inegra, se face prin inermediul unui circui de sincronizare. 88

7 Figura 4.7 Generaorul ensiunii în dine de fierăsrău ese compus dinr-un circui aciv care, împreună cu C 503, C 504 şi R 505 generează o ensiune liniar variabilă a cărei ampliudine poae fi reglaă cu ajuorul poenţiomerului R 505. În schema-bloc inernă urmează amplificaorul ensiunii de deflexie, compus dinr-un preamplificaor, un eaj de comandă (eaj prefinal) şi eajul final de puere cu ranzisoare complemenare de ip Darlingon. Generaorul de înoarcere are rolul de a genera, pe duraa cursei inverse, o ensiune dublă faţă de ensiunea de alimenare a circuiului inegra. Scopul măririi ensiunii de alimenare ese reducerea impului de înoarcere (cursei inverse) la jumăae, precum şi reducerea pierderilor de comuare în impul cursei inverse. Sabilizaorul inern al ensiunii de alimenare are rolul esenţial de a conferi o mare sabiliae a frecvenţei, ampliudinii şi liniariăţii deflexiei pe vericală, la variaţiile ensiunii de alimenare şi emperaurii. Corecţia disorsiunilor de liniariae (corecţia în S) se realizează cu ajuorul a rei bucle de reacţie. Prin inermediul lui R 513 şi R 512, o ensiune de reacţie negaivă în dine de fierăsrău, descrescăoare, proporţională cu curenul prin bobinele de deflexie vericală, se aplică la inrarea preamplificaorului (pinul 10 al circuiului inegra). La aceeaşi inrare se aplică o ensiune în dine de fierăsrău crescăoare, de la ieşirea eajului ampon. La inrarea preamplificaorului are loc compararea celor două ensiuni şi corecarea cu ajuorul unei a reia ensiuni de reacţie negaivă, adusă de la ieşirea amplificaorului de puere (pinul 4) prin R 510, inegraă pe condensaorul C 507 şi aplicaă la inrarea 10 prin R 511. Aceasă ensiune are caracer parabolic şi ese folosiă penru comparare şi corecţie. La corecţia în S conribuie şi bucla de reacţie poziivă formaă înre ieşirea şi inrarea generaorului în dine de fierăsrău: de la ieşirea eajului ampon (pinul 1 al circuiului inegra) se aduce prin R 507 şi R 508 ensiunea în dine de fierăsrău la grupul C 503, C 504 coneca la inrarea acesuia şi şuna cu R 505. Prin reglajul poenţiomerului R 508 se poae realiza modificarea formei curenului de deflexie (corecţia în S). Celelale componene ale schemei au urmăoarele funcţiuni: R 514 şi C 508 formează un circui Bouchero de amorizare a supraensiunilor parazie cu frecvenţe mai mari de 10 KHz (în special frecvenţa liniilor), iar R 505 şi C 506 au rolul de amorizare a 89

8 oscilaţiilor parazie cu caracer armonic care po să se amorseze în impul cursei inverse. Condensaorul C 501 asigură ensiunea de înoarcere de 45, produsă de generaorul de înoarcere (generaor fly-back ) Baleiajul orizonal Câmpul magneic care ia naşere prin recerea unui curen liniar variabil prin bobinele de deflexie orizonală deplasează fasciculul de elecroni pe orizonală, cu aâ mai mul cu câ curenul i H prin bobine ese mai mare. ariind liniar curenul prin bobine, de la I M la +I M, fasciculul de elecroni va parcurge o linie orizonală cu vieză consană, de la sânga la dreapa (cursa direcă). Duraa cursei direce ese de 55 µs la camera de lua vederi şi 52 µs la moniorul de eleviziune şi la receporul T. Prin scăderea curenului de la +I M la -I M, fasciculul revine în parea sângă a suprafeţei explorae (cursa inversă). Duraa cursei inverse, i, ese de circa 9 µs la camera de lua vederi şi de circa 12 µs la receporul T. Rezulă deci: T 1 = = d + i 64 µs (4.7) f H = H Principiul de funcţionare al baleiajului orizonal Figura 4.8 Schema elecrică simplificaă a eajului final de baleiaj orizonal se compune dinr-un comuaor K cu conducţie bidirecţională, capaciaea de înoarcere C i care împreună cu L H deermină duraa cursei inverse, rezisenţa R echivalenă pierderilor din circui şi sursa E de ensiune coninuă (figura 4.8, a). Comuaorul K ese compus dinr-un ranzisor T şi o diodă D, monaă în aniparalel cu T. La momenul 0 se aplică un impuls poziiv în baza ranzisorului T. Tranzisorul va conduce la sauraţie şi la bornele bobinei de deflexie va apărea o ensiune: 90

9 H = E (4.8) Hd Se consideră R 0 şi deci căderea de ensiune pe R neglijabilă. Aceasă ensiune deermină o creşere în imp a curenului i H după o lege liniară: i H 1 E = H d = L (4.9) L H H Curenul i H circulă de la plusul ensiunii de alimenare, prin bobină şi ranzisor, pe oaă duraa celei de-a doua jumăăţi a cursei direce, până la momenul 1, când ajunge la valoarea: I H E d = (4.10) 2L H Din relaţia (4.10) se observă că deviaţia fasciculului pe duraa celei de-a doua jumăăţi a cursei direce se realizează pe seama energiei sursei de alimenare. La momenul 1 în baza ranzisorului se aplică un impuls negaiv; ranzisorul T se blochează şi nu mai avem variaţie liniară de curen. Pe seama energiei magneice acumulae de inducanţă: E m 1 2 = L H I (4.11) M 2 ia naşere în circuiul oscilan L H, C i, o oscilaţie de perioadă T0 = 2π LHC1. Curenul i H va prezena pe duraa cursei inverse o variaţie cosinusoidală: i H = I cosω (4.12) M în imp ce ensiunea la bornele circuiului oscilan variază sinusoidal: dih = LH = ω0 LH I M sinωi = Hi sinω (4.13) max d Hi 0 aloarea maximă a ensiunii ce apare la bornele bobinei de deflexie, în impul cursei inverse, se calculează cu relaţia: Himax πd = ω0 L I = E (4.14) H M 2 i şi ese de 6-9 ori mai mare decâ E. Cunoaşerea acesei valori ese necesară penru alegerea ranzisorului, diodei şi condensaorului de înoarcere, pe baza daelor de caalog. Prima alernană a oscilaţiei libere, pe duraa căreia curenul prin bobină variază de la +I M la I M, poae fi folosiă penru înoarcerea fasciculului de elecroni, cu condiţia ca perioada oscilaţiei libere să fie egală cu dublul duraei cursei inverse. aloarea condensaorului C i se deermină deci din condiţia obţinerii unei anumie durae i : T 0 i = = π LHCi (4.15) 2 91

10 Până la momenul 2 (figura 4.8, b), dioda D ese blocaă. Apariţia la bornele bobinei de deflexie a celei de-a doua alernanţe a oscilaţiei libere (cu linie înrerupă în figura 4.8, a) aduce dioda D în conducţie, asigurând asfel şunarea circuiului oscilan de câre sursa de alimenare şi comanda începerii cursei direce. Prin deschiderea diodei se amorizează foare rapid oscilaţiile nedorie de la începuul cursei direce şi se aplică bobinei ensiunea consană E, ceea ce deermină creşerea liniară a curenului de la I M la 0. Aces curen, i H - circulă de la masă prin D şi bobina L H spre sursa de alimenare, asigurând asfel ca energia magneică acumulaă de bobină pe duraa celei de-a doua jumăăţi a cursei direce să fie resiuiă sursei de alimenare. Procesul de resiuire a energiei sursei de alimenare se numeşe recuperare paralelă a energiei, iar dioda D se numeşe diodă de recuperare paralelă şi de amorizare. La momenul de imp 3 (fig. 4.8, b) se aplică un nou impuls poziiv în baza T. Acesa se saurează, dioda D se blochează şi ciclul prezena se reia. În felul acesa se poae spune, în concluzie, că prin alegerea valorilor C i şi L H asfel încâ să se asigure duraa cursei inverse sabiliă prin norme şi asigurând inrarea în conducţie şi blocarea ranzisorului la momenele de imp precizae, cu ajuorul unei ensiuni de comandă de formă drepunghiulară aplica[ în baza T se asigură forma necesară a curenului liniar variabil prin bobină Circuie de corecţie în eajul final de baleiaj orizonal Schema elecrică simplificaă prezenaă în figura 4.8 a, poae fi redesenaă ca în figura 4.9, unde L H ese bobina de deflexie pe orizonală iar C s ese încărca la poenţialul E al sursei de alimenare. Avanajul acesei redesenări a schemei consă în posibiliaea corecţiei unor disorsiuni ale imaginii, în funcţie de valoarea lui C s. Ecranul ubului cinescop ese mai degrabă pla decâ curb şi, din aceasă cauză, pe parcursul fiecărei linii, fasciculul de elecroni parcurge o disanţă mai mare spre marginile ecranului decâ disanţa parcursă spre mijlocul lui. Un curen liniar de deflexie ar avea deci endinţa de a deplasa mai mul fasciculul de elecroni spre marginile ecranului, ceea ce penru o imagine de forma unor linii vericale echidisane, s-ar maerializa în imaginea disorsionaă din figura I L C i L H + - C s E Figura 4.9 Figura 4.10 Tensiunea de pe condensaorul C s va fi modulaă de căre curenul de deflexie I L. Când dioda ese polarizaă direc şi curenul I L ese negaiv, căderea de poenţial de pe C s va creşe cu câ C s se încarcă mai mul. Când conduce ranzisorul, şi curenul I L ese poziiv, căderea de poenţial de pe C s scade pe măsură ce C s se descarcă (fig a şi b). 92

11 I L C S a a) b) I H Figura 4.11 Aceasa deermină disorsionarea formei curenului I L în forma lierei S, ceea ce duce la corecarea disorsiunii din figura aloarea capaciăţii C s ese criică şi, daoriă rolului lui C s în corecţia disorsiunii, el se mai numeşe şi condensaor de corecţie în S. Din păcae, forma plaă a ecranului ubului cinescop nu consiuie singura sursă de disorsionare a imaginii. Căderea de ensiune de pe inducanţa bobinei de deflexie ese de asemenea modulaă de căderea de ensiune de pe rezisenţa ohmică a bobinei (fig. 4.12, a). RLH ese căderea de ensiune pe componena rezisivă a bobinei L H. Scăzând aceasă ensiune din CS (fig. 4.11, b), obţinem căderea de ensiune LH de pe inducanţa bobinei L H (fig. 4.12, b). R L H a) I H L H a b) 2 I H Figura 4.12 Figura 4.13 Rezisenţa paraziă R LH deermină apariţia disorsiunilor asimerice ale imaginii. O imagine formaă din linii vericale echidisane, va apărea pe ecran sub forma prezenaă în figura Poenţialul de pe inducanţa L H scade cu deplasarea fasciculului de la sânga la dreapa a ecranului şi liniile vericale devin mai apropiae. Penru compensarea căderii de ensiune de pe rezisenţa ohmică a bobinei, ese nevoie de o componenă cu rezisenţă negaivă, care să fie plasaă med în serie cu bobina de deflexie. Caracerisica ensiunecuren a aceseia ese daă în figura Aceasă I rezisenţă negaivă ese simulaă prin folosirea unei inducanţe saurabile L sa în serie cu bobina de deflexie Figura 4.14 (figura 4.15). 93

12 L sa L H C i + - C s E I=0 I Figura 4.15 Figura 4.16 Penru o inducanţă cu curen de sauraţie mic, relaţia dinre inducanţă şi curen ese prezenaă în figura Cu câ curenul creşe mai mul faţă de zero, miezul se saurează şi valoarea inducanţei scade. Prin premagneizarea miezului inducanţei se poae realiza o deplasare în curen coninuu, ca în figura Deoarece L sa are o inducanţă mul mai mică decâ L H, vieza de variaţie di/d prin L sa ese I deerminaă de bobina de deflexie şi ese, de aceea proporţională cu dl H /d. Căderea de ensiune pe bobina L sa va fi: I=0 dlh Figura 4.17 = Lsa (4.16) d Pe perioada cursei direce d H, dl H /d ese aproximaiv consană şi deci caracerisica ensiune-curen a inducanţei L sa pe perioada cursei direce a fasciculului ese cea din figura Se observă similiudinea ei cu caracerisica din figura 4.14, asfel că ensiunea care cade pe L sa (bobină de corecţie de liniariae sau, mai simplu, bobină de liniariae) compensează efecul rezisenţei ohmice a bobinei L H. În aces fel, circuiul din figura 4.18 asigură obţinerea unui curen de deflexie cu forma doriă şi fasciculul de elecroni baleiază ecranul cu viează consană. Daoriă fapului că pierderile din circui nu sun nule, ensiunea a de pe C s va scădea în imp. Penru a preveni aces lucru, circuiului i se mai adaugă o sursă propriu-zisă de alimenare a, ca în figura L S E L sa I T D C i L H C S E Figura 4.18 Figura 4.19 ariaţia medie de poenţial pe bobina L H rebuie să fie nulă. O ensiune coninuă nenulă pe L H ar genera un curen coninuu de încărcare sau descărcare a condensaorului C s. Asfel, C s ese încărca la ensiunea de alimenare E, prin acţiunea auocorecivă a circuiului. Aplicarea direcă a ensiunii de alimenare pe condensaorul C s ar deermina apariţia unei componene coninue a 94

13 curenului prin bobinele de deflexie pe orizonală, ceea ce ar deermina deplasarea rasrului spre dreapa. Aces efec se înlăură aplicând ensiunea de alimenare pe C s, prin bobinele de deflexie. Bobina de şoc L S, cu inducanţă de valoare mare (L S >>L H ), în serie cu sursa de alimenare, ese necesară penru a preveni variaţia prea rapidă a curenului prin surse de alimenare. Făr{ aceasă inducanţă în circui, sursa ar lucra în regim de scurcircui la fiecare inrare în sauraţie a ranzisorului Schema elecrică reală a unui eaj final de baleiaj orizonal cu recuperare paralel În schemele prezenae anerior nu s-a ţinu con de pierderile de puere din circui daorae miezul de feriă, bobinei de deflexie, ranzisorului şi diodei, daorae rezisenţei de pierderi a condensaorului de înoarcere şi sursei de alimenare (daoriă rezisenţei ei inerne). Pe lângă acese pierderi, blocul de baleiaj orizonal are sarcina de a furniza şi ensiunile de alimenare ale ubului cinescop, prin inermediul ransformaorului de linii, ceea ce deermină pierderi suplimenare de puere. Acese pierderi de puere fac ca energia recuperaă să fie mai mică decâ energia consumaă de la sursa de alimenare. Curenul maxim prin ranzisor, I CM, la sfârşiul cursei direce, va fi mai mare decâ curenul maxim prin diodă, I DM, la începuul cursei direce, cu observaţia că valoarea I =I CM +I DM nu se modifică (fig. 4.20, b). aloarea medie pe perioada T H, a diferenţei celor doi curenţi, prin ranzisor şi prin diodă, reprezină mărimea curenului coninuu mediu I CC, consuma de la sursa de alimenare de căre eajul final. Axa de zero a curenului de colecor şi a curenului prin diodă ese deplasaă în jos faţă de axa valorii medii a curenului de deflexie. Ca o consecinţă a acesui fap, duraa de conducţie, T, a ranzisorului rebuie să fie mai mare decâ duraa de conducţie D a diodei (cu aâ mai mare cu câ pierderile în eajul final sun mai mari). Siuaţia ese prezenaă în figura 4.20, a. Penru a asigura o liniariae mai bună a BE i H 1 I DM D 3 D d/2 3 T d/2 T I CM Figura I CC +I M -I M a) b) curenului de deflexie, dioda D ese comandaă să conducă un imp D mai scur decâ D eoreic necesar. Micşorarea duraei de conducţie a diodei se face prin reducerea duraei impulsului negaiv de blocare aplica pe baza T. Blocarea diodei nu influenţează liniariaea curenului de deflexie, deoarece la apariţia impulsului poziiv în baza T, ranzisorul nu rece imedia în conducţie normală, ci are loc o conducţie inversă ranziorie, preluându-se conducţia curenului de deflexie în principal prin joncţiunea bazăcolecor. Daoriă fapului că ranzisorul prezină rezisenţe apropiae ca valoare în conducţie direcă la sauraţie şi în conducţie inversă, pana curenului va fi pracic aceeaşi. Penru ca prin bobinele de deflexie să nu reacă curenul coninuu de la sursa de alimenare, curen care deermină o deplasare spre dreapa a fasciculului elecronic de explorare, alimenarea în curen coninuu a eajului final se face prin bobina de deflexie la şoc L ş iar separarea în curen coninuu a bobinei de deflexie se face prin condensaorul de cuplaj C s (în cazul receporului T, locul bobinei de şoc ese lua de ransformaorul de linii). 95

14 1 3 4 D CI CS C i H + - C s I H L ş L H L sa R p C f Figura 4.21 aloarea L s se ia mul mai mare decâ L H penru ca influenţa ei asupra funcţionării eajului final să poaă fi neglijaă. De asemenea, C s ese mul mai mare decâ C i, şi deci nu influenţează duraa cursei inverse (fig. 4.21). Rezisorul R p are rol de proecţie, iar C f ese o capaciae de filraj. După cum am văzu, C s ese un rezervor de energie recuperaă (la fel ca şi C f ). Tensiunea pe C s şi C i în regim permanen, CC, ese aproximaiv egală cu ensiunea E a sursei de alimenare. Principalele forme de undă ale ensiunilor şi curenţilor din eajul final de baleiaj orizonal sun prezenae în figura E Figura 4.22 În prima jumăae a cursei inverse, C i se încarcă la ensiunea Hi + max CS min, înmagazinând asfel energia necesară baleiajului. Aceasă energie ese ransferaă, pe duraa celei de-a doua părţi a cursei inverse inducanţei L H şi condensaorului C s, prin curenul ce curge din C i spre C s. Ca urmare, C s se încarcă la o ensiune corespunzăoare părţii de energie preluaă de la C i. Apariţia la bornele bobinelor de deflexie a celei de-a doua alernanţe a oscilaţiei libere aduce dioda D în conducţie. Are loc, în consecinţă, şunarea circuiului oscilan (amorizarea oscilaţiilor nedorie) şi recuperarea energiei acumulae în bobinele de deflexie. Bobina L s consiuie o cale de reacanţă mare penru curenul recupera de condensaorul C f şi deci C s recuperează cea mai mare pare a energiei înmagazinae în bobină şi se încarcă în final la o ensiune C s > E. max 96

15 Când impulsul poziiv aduce T în sare de conducţie normală, condensaorul C s ese încărca cu polariaea din figură, la ensiunea C smax. Curenul de colecor ic prin ranzisorul T creşe după o lege aproximaiv liniară, fiind forma din curenul ce rezulă din descărcarea condensaorului C s şi din curenul furniza de sursa de alimenare prin L ş. Prima componenă a curenului din ranzisor rece prin bobinele de deflexie, asigurând deplasarea fasciculului de elecroni pe orizonală, iar cea de-a doua componenă consiuie curenul mediu I CC, furniza de sursa de alimenare penru acoperirea pierderilor din circui. În impul cursei direce, ensiunea Hd de pe bobina de deflexie nu se menţine consană din două cauze: pe de o pare, efecul capaciăţii C s daoriă căreia ensiunea Hd are o variaţie parabolică, cu maxim la mijlocul cursei direce (curen de deflexie nul): Cs 1 1 K 2 = i d Kd C H = = s C (4.17) s 2Cs Pe de ală pare, apare şi efecul rezisenţei echivalene de peirderi a circuiului. Primul efec nu consiuie un dezavanaj, el conribuind la corecţia disorsiunilor neliniare simerice prin modificarea curenului de deflexie la sfârşiul şi începuul cursei inverse (corecţia în S). Efecul rezisenţei echivalene de pierderi, după cum am văzu anerior, deermină o variaţie cu caracer exponenţial a curenului de deflexie (fig.4.23). ieza de deplasare a fasciculului nu mai ese consană de-a lungul unei linii, fiind maximă la începuul cursei direce şi scăzând spre sfârşiul ei. Aces lucru deermină apariţia unor disorsiuni neliniare nesimerice ale rasrului, care se raduc prin exinderea părţii din sânga şi comprimarea părţii din dreapa a imaginii. Comuaorul eajului final (T+D) lucrează în regim dificil de comuaţie rapidă, cu curenţi mari pe duraa cursei direce (K închis) şi ensiuni în impuls mari pe duraa cursei inverse (K deschis). Produsul dinre valorile maxime ale impulsurilor de curen şi de ensiune aplicae comuaorului K, numi puere de comuare, are valoarea: i H Figura 4.23 P C = I = I (4.18) Cmax C i max Dmax Cimax valoare care consiuie o caracerisică imporană de caalog penru alegerea elemenelor comuaorului Eaj final de baleiaj orizonal cu recuperare serie-paralel Penru micşorarea cursei inverse pe orizonală şi a disorsiunilor neliniare nesimerice ale rasrului, se foloseşe o bobină L H de valoare mică. Energia necesară deflexiei însă, ese: E def = LK I = di E (4.19) 8 8 Ea poae fi asiguraă fie de un curen de deflexie I de valoare mare, fie de un curen de valoare mică, dar mărind în mod corespunzăor ensiunea Hd aplicaă bobinei de deflexie (implici şi valoarea lui E). 97

16 Penru mărirea ensiunii Hd de pe bobinele de deflexie pe orizonală, fără a mări valoarea lui E, se foloseşe schema de eaj final cu recuperare serie-paralel. Două variane ale acesei scheme sun prezenae în figurile 4.24 a şi b. T D p C i C s L H L 4 1 n 12 D s 2 n 23 C r +E + - a) b) Figura 4.24 T D p C i C s L H 1 n 12 2 n C r - Tensiunea de alimenare se aplică prin dioda de recuperare serie D s, pe o priză a bobinei L A a auoransformaorului (ransformaor de linii cu primarul auoransformaor). În acese condiţii, ensiunea coninuă pe condensaorul de recuperare C r ese egală cu r, respeciv r * şi se numeşe ensiune recuperaă. În acese condiţii ensiunea reală de alimenare a eajului final de baleiaj orizonal ese E+ r şi respeciv, r * = r +E. Aces lucru se reflecă în fapul că ensiunea în regim I Ds Ds C r - + n 12 n 23 r = 23 d- D3 2 Figura 4.25 În consecinţă 1 3 permanen CC pe condensaoarele C s şi C i creşe la valoarea E+ r. Încărcarea condensaorului C r se face prin D s, care ese în conducţie numai pe duraa cursei direce. Grupul D s, C r asigură o deecţie la vârf, pe duraa cursei direce, a părţii negaive a semnalului ce apare pe înfăşurarea 2-3 a auoransformaorului (fig. 4.25). Prin aplicarea ensiunii E- Ds la priza 2 a bobinei L A ( Ds fiind căderea de ensiune pe dioda D s ), după legea auoransformaorului va apărea, pe duraa cursei direce, un impuls de ensiune cu ampliudinea: n n = (4.20) ( E ) 13 23d Ds n12 ( E ) 13 r = 23d Ds = Ds (4.21) n12 În cazul schemei elecrice din figura 4.24, b, ensiunea coninuă de pe condensaorul de recuperare se deermină cu relaţia: D s r * +E * r n + ( E ) = 13 1 Ds n (4.22) 12 În impul cursei inverse, daoriă impulsului de înoarcere, dioda D s ese blocaă şi, ca urmare, auoransformaorul se comporă ca o bobină de şoc. Eajul final funcţionează la fel ca şi cel fără recuperare serie. Daoriă capaciăţii mari a condensaorului C r, ensiunea la bornele lui se menţine aproape consană şi pe duraa cursei inverse, iar condensaorul C s se încarcă la valoarea E+ r, care ese ensiunea de alimenare propriu-zisă a eajului final. Condensaorul C r, ca şi condensaorul C f de la schema anerioară, are rolul de a acumula energia în momenul în care curenul curge spre sursa de alimenare, deci ese şi el un condensaor de recuperare a energiei. 98

17 Concluzionând, prin alegerea convenabilă a prizei pe bobina L A se asigură, penru o sursă de alimenare daă, valoarea necesară a ensiunii la bornele bobinei de deflexie, deci ensiunea necesară în regim permanen pe condensaorul C s. om analiza în coninuare, penru exemplificare, schemele elecrice şi funcţionarea unor blocuri de baleiaj orizonal înâlnie în echipamenele de eleviziune Blocul de baleiaj orizonal din moniorul T Tehnoon Figura 4.26 Blocul de baleiaj orizonal din moniorul de eleviziune Tehnoon se compune dinr-un eaj de formare a impulsurilor de comandă penru eajul final, realiza cu circuiul basculan monosabil J 102, un eaj ampon cu T 101, un eaj de comandă T 102 şi eajul final de baleiaj pe orizonală realiza cu comuaorul de puere bidirecţional T 103, D 103. Eajul de comandă are ca impedanţă de sarcină ransformaorul coborâor de ensiune Tr 101, cu rol de adapare de impedanţă, iar eajul final, bobinele de deflexie orizonală conecae prin inermediul ransformaorului de linii Tr 102 (fig. 4.26). Blocul de baleiaj orizonal ese comanda de căre impulsurile poziive S H cu duraa de aproximaiv 18 µs şi frecvenţa de Hz, de la sincroprocesorul inegra J 101 (TBA 920). Tranzisorul T 103 (ranzisor final de linii) are nevoie, penru o funcţionare corespunzăoare, ca impulsurile de comandă aplicae în bază să aibă o duraă consană, de 24 µs. Aces lucru se realizează cu ajuorul circuiului basculan monosabil CDB 4121 (J 102 ). La sabilirea duraei impulsului de comandă s-a avu în vedere că impul real de conducţie al ranzisoarelor T 101, T 102 ese cu aproximaiv 4 µs mai lung decâ duraa impulsului de comandă furniza de J 102, daoriă impului de socare la ieşirea din sauraţie a acesor ranzisoare. Impulsurile poziive dae de J 102 duc în sare de conducţie la sauraţie ranzisoarele T 101 şi T 102. Rezisenţa R 127 are rolul de a limia impulsul de curen da de J 102, iar împreună cu C 118 asigură polarizarea în regim dinamic a T 101. În circuiul de colecor al T 102 se află primarul unui ransformaor cu rol de adapare a impedanţei de ieşire a eajului cu impedanţa de inrare a eajului final. Tensiunea de alimenare a 99

18 eajului de comandă se poae modifica cu ajuorul R 124 (se poae regla asfel ampliudinea impulsului din secundarul ransformaorului). Rezisenţele R 131, R 124 au rolul de a preveni disrugerea TR101 în cazul scurcircuiării T 101 înre colecor şi emior. Grupul R 130, C 119 realizează amorizarea supraensiunii de comuaţie ce apare în momenul blocării T 102 (oscilaţie amorizaă ce poae duce la srăpungerea T 102 ). Eajul de comandă şi T 101 au rolul de a asigura penru impulsurile de comandă puerea necesară comandării ranzisorului din eajul final (asigură, în fond, valoarea necesară a curenului din baza ranzisorului final). Transformaorul Tr 101 are rol de asigurare şi de generare a unui curen de bază câ mai consan pe duraa cursei direce a baleiajului. Sensul de bobinare al secundarului ese asfel ales, încâ impulsul de ensiune ce se obţine ese de aceeaşi polariae cu cel din primar, dar de ampliudine mai mică. În consecinţă secundarul ransformaorului poae debia impulsuri de curen de n ori mai mari, la o ensiune de n ori mai mică (n fiind raporul de ransformare). Capaciaea C 121 şunează în regim ranzioriu R 133, asigurând accelerarea comuării ranzisorului T 103 prin supracomandarea lui în momenele de comuaţie. Grupul forma din D 101 şi R 132, C 120 proejează joncţiunea E-B a T 103 la supraensiune, pe duraa blocării lui (alernanţa negaivă din secundarul ransformaorului, când D 101 ese în conducţie). Tranzisoarele T 102 şi T 103 lucrează în comuaţie şi în conraimp. Comuaorul bidirecţional conduce pe duraa cursei direce (52 µs) şi ese bloca pe duraa cursei inverse (12 µs). Eajul final al blocului de baleiaj orizonal ese de ipul cu recuperare serieparalel. Tensiunea de 16,2 a sursei de alimenare se aplică prin dioda de recuperare serie D 102 pe o priză a primarului ransformaorului de linii Tr 102, care lucrează în regim de auoransformaor. Daoriă ensiunii de recuperare care apare la bornele condensaorului de recuperare C 123, ensiunea reală de alimenare a eajului final ese de 28. Comuaorul ese coneca în paralel cu bobinele de deflexie orizonală. În serie cu acesea sun conecae bobina penru reglarea dimensiunii imaginii pe orizonală L 101, bobina penru corecţia liniariăţii curenului de baleiaj L 102 şi condensaorul de cuplaj C 134, care are rolurile de rezervor de energie recuperaă, separare în curen coninuu a bobinelor şi corecţia disorsiunilor neliniare nesimerice (corecţie în S). Grupul R 144, C 136 are rolul de a amoriza evenualele oscilaţii parazie. Duraa cursei inverse (12 µs) ese daă de condensaorul de înoarcere echivalen C124 în paralel cu C 125 şi de inducanţa bobinelor de deflexie, precum şi de capaciaea paraziă a bobinei de înală ensiune (bobina de FIT) raporaă la primar. Daoriă acesor elemene, pe duraa cursei inverse apar oscilaţii sinusoidale cu f 0 =41,67 KHz, folosie penru înoarcerea fasciculului de elecroni. În afară de oscilaţia liberă pe aproximaiv 42 KHz, în impul cursei inverse mai exisă o oscilaţie liberă cu o frecvenţă deerminaă de inducanţa de dispersie a ransformaorului de linii şi capaciaea paraziă a bobinei de FIT. Ese recomandabil ca frecvenţa acesei oscilaţii să fie de aproximaiv 2,8 ori mai mare decâ frecvenţa oscilaţiei libere (deci de aproximaiv 120 KHz), moiv penru care se numeşe oscilaţie de armonica a 3-a. În primarul ransformaorului de linii ensiunea oscilaţiei de armonica a 3-a are o ampliuine de aproximaiv 25 % din ampliudinea ensiunii de pe condensaorul de înoarcere Ci. Deoarece cele două ensiuni se adună ca în figura 4.27, a, rezulă un impuls de ensiune cu ampliudinea cu % mai mică decâ Ci, ceea ce consiuie un avanaj penru funcţionarea ranzisorului final T103. În secundarul de înală ensiune al ransformaorului de linii, ensiunea oscilaţiei de armonica a 3-a se adună cu impulsul sinusoidal FIT ca în fig. 4.27, b. a rezula un impuls mai îngus, dar de ampliudine măriă cu ampliudinea oscilaţiei de armonica a 3-a din secundarul de FIT. Asfel, ensiunea de FIT obţinuă are valoare sensibil mai mare, penru acelaşi rapos de ransformare înre secundarul FIT şi primar. 100

19 Figura 4.27 Redresorul de IT realiza cu D110 şi capaciaea proprie a ubului cinescop, prezenaă la borna de FIT (de ordinul nf) lucrează în regim de deecţie la vârf a impulsurilor de FIT. Rezisenţa R 134 realizează proecţia eajului final, prin limiarea curenului maxim al acesuia. Condensaorul C 122 aenuează ensiunile ranziorii, de înală frecvenţă, daorae comuaţiei rapide, ensiuni care po da perurbaţii pe imagine dacă inră prin circuiele de alimenare în ale eaje ale moniorului. Ale funcţii ale blocului de baleiaj pe orizonală sun: asigurarea ensiunilor de alimenare penru elecrozii ubului cinescop (grila de comandă g 1, grila de accelerare g 2 şi grila de focalizare g 4 ), formarea impulsului de singere al cursei inverse a baleiajului orizonal şi asigurarea ensiunii de alimenare (-70 ) penru eajul de formare a impulsului de singere (pe cursa inversă a baleiajului verical) Eaj final de baleiaj orizonal din receporul T alb-negru (variana cu circuie inegrae) Figura 4.28 Schema elecrică a blocului de baleiaj orizonal din recepoarele T cu circuie inegrae se aseamănă cu cea de la moniorul T (fig. 4.28). De aceea, vom scoae în evidenţă în special pariculariăţile ei funcţionale. Blocul de baleiaj orizonal ese comanda de impulsurile de ensiune poziive, cu duraa de 26 µs şi frecvenţa de Hz, furnizae de sincroprocesorul inegra TBA 950. Pariculariaea 101

20 esenţială a acesui ip de eaj de baleiaj orizonal consă în fapul că ranzisorul final BU 205 îndeplineşe şi funcţia diodei de recuperare paralel. Curenul de deflexie rece prin T 702 în sens invers celui normal în impul primei părţi a cursei direce, iar în parea a doua a cursei direce, în sensul normal al conducţiei unui ranzisor npn. În figura 4.29, a, ese prezemnaă conducţia normală a ranzisorului (când BE > 0). Penru a conduce un curen de colecor maxim de aproximaiv 1,5 A ese necesar un curen mare de bază (0,5 0,6 A). În acese condiţii, ranzisorul ese saura, siuaţie în care are loc în parea a doua a cursei direce. În figura 4.29, b, ese prezenaă conducţia inversă a ranzisorului, care are loc în prima pare a cursei direce. Daoriă ensiunii negaive incipiene a celei de-a doua alernanţe a oscilaţiei libere în impul cursei inverse, emiorul primeşe o ensiune poziivă iar colecorul o ensiune negaivă de la circuiul oscilan forma de bobinele de deflexie pe orizonală şi C i. Curenul de deflexie negaiv circulă de la bobinele de deflexie şi bobina şoc L s în C s şi C f, încărcând acese capaciăţi cu energie proveniă de fap din C i. Emiorul devine colecor şi colecorul emior. Curenul de colecor se formează din însumarea I E şi I B, unde I B nu provine de la secundarul ransformaorului TR 701 ca în cazul conducţiei direce, ci de la C s şi C f. Aces curen curge în pare prin joncţiunea BE, o invers. În aces fel, ranzisorul poae juca rolul de diodă de recuperare paralel. Daoriă valorii mari a ensiunii negaive de colecor, joncţiunea emior bază (care funcţionează ca joncţiune colecor bază în conducţie inversă) primeşe o ensiune inversă mare, care aduce aceasă joncţiune în regim de srăpungere conrolaă de ip Zener. Se produce asfel limiarea BE la o valoare de aproximaiv Figura 4.29 În procesul de comuare a ranzisorului final se produce simulan (la blocare) o scădere a curenului de la +I max la zero şi o creşere a ensiunii CE la o valoare CEmax. Apare în aces caz o puere insananee maximă în joncţiunea colecorului. Penru ca ranzisorul să lucreze fiabil (disipaţie minimă pe colecor), impul de cădere a curenului de colecor rebuie să fie câ mai mic. De aceea, ese necesar un curen de comandă a ranzisorului de o anumiă formă: inducanţa de înârziere L 701 sabileşe aceasă formă a curenului de comandă. Rezisenţa R 703 are rolul de a asigura amorizarea oscilaţiilor ranziorii parazie din L 701. Eajul final ese de ipul cu recuperare paralel. Alimenarea se face prin primarul ransformaorului de linii, de la o ensiune de 175. Bobinele de deflexie orizonală sun conecae simeric: primarul ransformaorului de linii s-a secţiona în două părţi egale (a câe 84 spire fiecare) legae în serie, asfel că împreună formează inducanţa necesară. Tranzisorul final ese coneca la mijloc, înre cele două jumăăţi şi în serie cu ele. Conecarea asimerică a bobinelor de deflexie ar duce la fenomenul de radiaţie în spaţiu a undelor elecromagneice cu frecvenţele de Hz, 42 KHz, 120 KHz şi ale armonici, ceea ce deermină apariţia unui specru larg perurbaor penru 102

21 radiorecepţie (în special pe UL). Prin conecarea simerică a bobinelor de deflexie şi bobinelor corespunzăoare celor două jumăăţi ale primarului ransformaorului de linii, se po obţine câmpuri elecromagneice de sensuri opuse, care se anulează reciproc. Se obţine reducerea drasică a câmpului elecromagneic radia în exeriorul receporului T şi, deci, proecţia radiorecepţiei. Celelale elemene ale schemei elecrice au urmăoarele roluri funcţionale: grupul R 701, C 702 reează vârfurile supraensiunilor de comuare ale ranzisorului T 709 (eaj prefinal care lucrează în conraimp cu T 702 ) iar TR 701 ese un ransformaor de adapare (coborâor de ensiune) necesar penru obţinerea unui curen mare de comandă în baza T 702. Bobina L 701 ese o inducanţă de înârziere ce sabileşe impul de socare opim penru T 702 şi impul de cădere a curenului de colecor, iar rezisenţa R 704 asigură limiarea curenului din BT 702. Rezisenţa R 705 reduce ensiunea coninuă din colecorul ranzisorului T 702 de la 175 la 150 şi are rol de proecţie a sursei de alimenare, prin limiarea curenului coninuu, în cazul scurcircuiării unei componene din circuiul de colecor al T 702. Condensaorul C 704 (condensaor de înoarcere) sabileşe duraa cursei inverse şi acordul pe armonica a 3-a al condensaorului de linii, iar C 705 asigură corecţia în S a curenului de deflexie, separarea în curen coninuu a bobinelor de deflexie pe orizonală şi consiuie un rezervor de energie recuperaă. Inducanţa L 703 asigură liniariaea orizonală, iar L 704 ese o bobină de reglare a dimensiunii rasrului pe orizonală. În fine, rezisenţa R 706 amorizează oscilaţiile ranziorii care po apărea în bobina de liniariae Corecţii în eajele de baleiaj orizonal din recepoarele T color Disorsiunile de rasru care apar daoriă planeiăţii ubului cinescop se rezolvă în mod diferi în eajele finale de baleiaj orizonal color faţă de cele din recepoarele alb-negru. În paragrafele anerioare am văzu că, în cazul acesora din urmă corecţiile se fac, în general, prin predisorsionarea dinelui de fierăsrău, în forma lierei S. O corecţie suplimenară se poae obţine prin monarea unor magneţi permanenţi pe gâul ubului cinescop, solidar cu sisemul de deflexie, magneţi care deermină creşerea progresivă, dinspre margini spre cenru, a câmpului magneic din ubul cinescop. Spre deosebire de recepoarele alb-negru, în cazul uburilor cinescop color nu ese posibilă uilizarea magneţilor permanenţi, daoriă condiţiilor srice de convergenţă impuse fasciculelor de elecroni. Corecţia disorsiunii de pernă, în aces caz, se face prin modularea în ampliudine a curenului de baleiaj. Gradul de modulaţie depinde de ipul ubului (unghiul de deflexie şi srucura unului elecronic). Prin analogie cu puncele cardinale, corecţia de pernă pe direcţie orizonală, numiă corecţie es-ves, ese mul mai imporană decâ corecţia N-S din plan verical. Modularea ampliudinii dinelui de fierăsrău pe orizonală s-ar puea face, în modul cel mai simplu, prin modificarea ensiunii de alimenare a eajului final de baleiaj orizonal. Aceasă soluţie însă, deermină şi modularea ensiunilor de alimenare care se preiau din înfăşurările secundare ale ransformaorului de linii, ca şi a formei impulsurilor cu frecvenţa f ce rezulă din aceasa, ceea ce ar duce la ale modulaţii nedorie ale imaginii. O caegorie de circuie care realizează modularea curenului care circulă prin bobinele de deflexie pe orizonală, fără să afeceze forma impulsurilor de înoarcere sun aşa-numiele modulaoare cu diode. Lăţimea rasrului ese modulaă pur şi simplu prin aplicarea unui poenţial coninuu pese care se suprapune o componenă parabolică. Deoarece ensiunile pe înfăşurările ransformaorului de linii rămân consane, ensiunea anodică a ubului cinescop şi, de aici, forma rasrului, rămân consane, în condiţiile în care disrorsiunile rasrului sun corece. 103