FILTRELE SI UTILIZAREA LOR

Transcript

1 Tema XII-a FILTRELE SI UTILIZAREA LOR 12.0 Descriere, generalitati Filtrele, sunt elemente optice auxiliare, montate in drumul razelor de lumina, in scopul schimbarii caracteristicilor acestora. Filtrele se pot monta : - pe obiectivul aparatului de fotografiat - in fata - in spate - in dreptul subiectului - pe sursele de lumina ( La aparatele digitale, rolul filtrelor poate fi indeplinit si de miniprograme pentru prelucrarea imaginii ) Pentru montarea filtrelor, obiectivele sunt prevazute cu monturi speciale, sau filtrele se pot atasa cu monturi universale, adaptabile la orice obiectiv. Sursele de lumina, pot fi echipate la randul lor cu sertare pentru filtre. Efectul utilizarii filtrelor va fi : - schimbarea intensitatii fascicolului luminos - schimbarea compozitiei spectrale a fascicolului luminos - schimbarea traseului razelor de lumina Filtrele care schimba intensitatea si compozitia spectrala a fascicolului luminos se utilizeaza pentru corectie, iar filtrele care schimba traseul razelor de lumina se vor utiliza pentru realizarea unor efecte. La traversarea filtrului de catre fascicolul luminos, se petrec aceleasi fenomene ca cele care se produc la traversarea unui obiectiv adica : reflexie, difuzie, dispersie, refractie, iar cele mai importante caracteristici care se iau in consideratie la filtru, sunt transparenta si absorbtia acestuia. Transparenta reprezinta raportul dintre fluxul de lumina care traverseaza filtrul, fata de fluxul de lumina incident : φ T τ = ( 42 ) φ Absorbtia reprezinta pierderea de energie luminoasa prin interactiunea dintre undele luminoase si moleculele si atomii filtrului φ A α = ( 43 ) φ Rezulta importanta care trebuie acordata materialelor din care sunt confectionate filtrele si tratamentelor aplicate acestora. Deoarece filtrul se manifesta ca un dioptru, el trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii de calitate ca si obiectivul cu

2 care este utilizat, in caz contrar prin utilizarea filtrului influentandu-se negativ calitatea imaginii formate. Combinatia filtru - obiectiv produce o deplasare a planului subiect de care trebuie sa se tina cont, in special la aparatele fara vizare directa la care fenomenul nu poate fi controlat. ( Fig. 279 ) plan imagine plan subiect fara filtru plan subiect, cu filtru Fig.279 Fenomenul prezentat depinde de grosimea filtrului si de coeficientul de refractie al materialului din care este confectionat filtrul. Factorul filtrului reprezinta numarul care ne arata de cate ori trebuie prelungita expunerea pentru a compensa absorbtia filtrului care se utilizeaza. Astfel expunerea trebuie sa creasca cu o treapta de diafragma ( sau o treapta de timp ) pentru fiecare dublare a factorului filtrului. Acest factor se determina experimental, se specifica de producatorul de filtre sau se poate masura. Daca se utilizeaza simultan doua sau mai multe filtre, factorul ansamblului format de acestea este egal cu produsul factorilor filtrelor utilizate Filtrele de corectie Filtrul gri - neutru, este utilizat atat pentru materialele a / n cat si pentru materialele color in cazul in care dorim sa reducem cantitatea de flux luminos. ( cand parametrii de expunere k; t; nu permit realizarea aceasta ) Utilizarea excesiva a acestor filtre la materialele color, produce scaderea saturatiei culorii. Aceste filtre se fabrica in doua variante : - cu densitate uniforma ( scad intensitatea fascicolului uniform in tot campul imaginii. Se fabrica in diferite grade de densitate. - cu densitate variabila gradual ( scad intensitatea fascicolului luminos diferentiat, compensand neuniformitatea iluminarii din campul imaginii ). Exemple de filtre gri - neutru utilizate pentru uniformizarea iluminarii pe suprafata imaginii sunt prezentate in Fig.280, iar exemple de utilizare sunt prezentate in Fig.280 a Fig.280 b

3 Filtrul din Fig. 280 a egalizeaza expunerea in cazul in care avem un sir de subiecte asezate in adancime pe diagonala, luminate de o sursa unica din dreptul aparatului de fotografiat ( Fig. 281 a ), iar filtrul din Fig. 280 b, egalizeaza expunerea in cazul in care subiectele din prim-planul unui grup, sunt situate prea aproape de aparatul de fotografiat ( Fig. 281 b ) Fig.281 a. sir de subiecte situate pe diagonala b. subiecte situate in adancime ( lumina reflectata de subiect care ajunge la aparatul de fotografiat, scade cu patratul distantei ) Filtre color pentru corectia materialelor alb-negru Sensibilitatea spectrala a materialelor alb-negru este garantata de producator in fisa produsului. De exemplu in Fig.282 este prezentat Filmul Kodak Royal - X Pan sensibilitate pentru 5500 Kelvin sensibilitate pentru 3800 Kelvin Fig nm nm Daca pe traseul fascicolului luminos se intercaleaza un filtru galben care are graficul curbei de absorbtie conform Fig. 283 : nm Fig.283

4 dupa trecerea fascicolului de lumina prin filtru, filmul va fi impresionat conform graficelor din Fig. 284 ( a si b ) nm nm a Fig.284 b Urmarind fenomenul se pot face urmatoarele observatii utile : - filtrul colorat lasa sa treaca preponderent razele de lumina de culoarea sa ( si cele alaturate )i - filtrul colorat impiedica sa treaca razele de culoare complementara ( si pe cele alaturate culorii complementare ) - trecerea de la culorile transmise la cele absorbite se face treptat. Filtrele color pentru fotografia alb-negru se produc in diferite trepte de densitate sau culoare astfel : - cu densitate uniforma pe toata suprafata Fig. 285 a - cu densitate variabila pe suprafata filtrului gradual color Fig 285 b a Fig. 285 b - in combinatie de culori dual color ( filtre combinate- o jumatate a filtrului are o culoare, cealalta jumatate are culoarea complementara ) Aceste din urma filtre se utilizeaza in cazul in care se doreste corectarea selectiva a iluminarii unei imagini In exemplul din Fig. 286 partea de sus a filtrului are culoare galbuie in timp ce partea de jos, are o culoare albastruie Fig. 286

5 Fotografiind cu acest filtru un peisaj marin (pe material fotosensibil a/n ), norii cerului vor fi bine conturati in timp ce densitatea valurilor marii va fi atenuata Filtrele de conversie pentru fotografia color Apeland la cunostintele acumulate anterior, stim ca sensibilizarea materialelor fotosensibile este dependenta de temperatura de culoare a sursei de lumina utilizate ( fapt ilustrat si in curbele anterioare ) In mod curent, pentru asigurarea echilibrului cromatic al materialelor se utilizeaza fie sursa cu temperatura de culoare de 5500 o Kelvin pentru asa numitul film de zi fie sursa cu temperatura de culoare de Kelvin pentru asa numitul film de interior Utilizarea unei surse cu alta temperatura de culoare, duce la debalansarea acestor filme adica la un dezechilibru cromatic si la aparitia unei dominante ( materialul fotosensibil prezentand o nuanta de culoare preponderenta ). Astfel, daca pentru filmul de zi ( Kelvin ) se utilizeaza o sursa cu temperatura de culoare de Kelvin ( sau mai mica de Kelvin ), pe materialul fotosensibil apare o dominanta rosie -portocalie iar daca pentru un film de interior ( Kelvin ) se utilizeaza o sursa cu temperatura de culoare de Kelvin (sau mai mare de K ) pe material va apare o dominanta albastrie. Cum nu dispunem totdeauna de lumina adecvata, vom utiliza filtre de corectie ( de conversie ) a temperaturii de culoare a fascicolului de lumina incidenta. Acestea sunt de doua feluri : - de adaptare la sursa de lumina, cu temperatura de culoare mai mare - de adaptare la sursa de lumina, cu temperatura de culoare mai mica Curbele de absorbtie ale filtrelor de conversie Curbele de absorbtie ale filtrelor de conversie care micsoreaza temperatura de culoare sunt prezentate in graficul din Fig. 287 Fig EF 81D 81C 81B 81 A

6 82 C 82 B 82 A Curbele de absorbtie ale filtrelor de conversie care ridica temperatura de culoare, sunt prezentate in graficul din Fig.288 Fig Tot filtre de conversie se utilizeaza si pentru eliminarea componentei verzui data de lampile fluorescente. ( Fluorescent filter ( FL ) ) Acestea se fabrica in mod obisnuit in doua variante : FL White filtru de conversie a culorilor utilizat la iluminatul cu lampile fluorescente cu lumina alba FL Day - filtru de conversie a culorilor utilizat la iluminatul cu lampile fluorescente cu lumina de zi Filtrele de inalta calitate UV si skylight Filmul si senzorul de imagine digital sunt mult mai sensibile la radiatiile UV fata de ochiul uman. Radiatiile UV produc in imagine o tenta albastruie la fotografia aeriana, fotografia montana si fotografia marina. Filtrul elimina aceste nuante nenaturale si imbunatateste claritatea. Totodata, utilizarea filtrului UV protejeaza suprafata frontala a obiectivului de nisip, praf si picaturi atmosferice. Daca forma lentilei filtrului este plana, atunci reflexia primita de la suprafata materialului fotosensibil se poate reflecta la randul ei de suprafata interioara a filtrului, formand o dublura in planul imagine. ( vezi Fig.289 ) Fig. 289 Fig. 290 Pentru a preintampina acest fenomen, lentila filtrului se executa curba, cu fetele paralele, astfel incat reflexia primita de suprafata interioara a acestuia sa fie trimisa in afara planului imagine ( vezi Fig.290 )

7 Filtrele 1 A si 1 B ( Skylight - accentueaza albastrul cerului ) si filtrele UV au pana la 12 straturi de tratament care permit o transmisie a luminii de 99,7 % si o corecta redare a culorilor. ( varianta Pro 1 are stratul de sticla de 1 mm ) Cresc randamentul transmisiei ( fara flare si stunning images) la diafragmele deschise fara a compromite performantele obiectivelor. In afara de filtrele prezentate mai sus, care corecteaza spectrul cu mare rigurozitate, se fabrica si filtre care influenteaza culorile subiectiv : Haze elimina intreg spectrul UV Intensifier se utilizeaza pentru a imbogati gama cromatica rosu, verde, albastru Portrait intensifica rozul, reduce galbenul si rosul pentru a reda mai bine culoarea pielii umane Warm reduce intensitatea culorilor din gama verde albastru redand mai bine caldura pielii umane Filtre de corectie utilizate pentru copierea color Dupa developarea color, curbele de densitate ale celor straturi, rareori sunt identice deoarece activitatea revelatorilor asupra straturilor, este diferita. Deaceea pe proba se obtin culori virate ( cu dominanta) diferenta de densitate dintre cele trei straturi producand un dezechilibru cromatic. Evident, in acest caz, copia va prezenta o dominanta rosie, verde, sau albastruie Filtrele pentru copiere prin metoda substractiva Negativul color este format din cele trei straturi ( Y ) galben, ( C ) verdealbastrui si ( M ) magenta care ar trebui sa filtreze lumina alba astfel incat pe copie sa ajunga exact cantitatea necesara de albastru-verde si rosu. Utilizand un negativ cu straturi de densitati diferite ( debalansat cum se intampla in mod curent ) pe copie nu ajung cantitatile de lumina albastru-verderosu necesare pentru a reda culorile corect. In acest caz., este necesara inca o filtrare a luminii care va trece prin negativ, care sa compenseze diferentele de densitate existente in cele trei straturi Procedeul a fost denumit substractiv deoarece consta in filtrarea luminii albe si sustragerea din totalul luminii, a unei parti din razele albastru, verde, sau rosu. In Fig. 291 este prezentat schematic acest procedeu : In practica, se aleg din seturile de filtre M,Y,C cu densitati diferite ( de la 0,02 pana la o,99 ) cele necesare care se introduc pachet intr-un locas special al aparatului de copiat. Reamintindu-ne ca trei filtre M,Y,C de aceeasi densitate au efectul unui filtru gri neutru, vom filtra numai doua din componentele color.

8 Fig. 291 O varianta constructiva pentru filtrele de copiere sunt prismele de grosime variabila ( Fig. 292 ), sau lamele cu densitate variabila ( Fig.293), introduse in calea fluxului luminos. Fig. 292 Fig. 293 Aparatele de copiat - marit au mecanisme care introduc gradat aceste filtre in calea fascicolului luminos Filtre pentru copiere prin metoda aditiva Prin aceasta metoda, in loc sa expunem copia cu o lumina amestecata alba, se fac trei expuneri succesive, una cu lumina rosie ( R ), alta cu lumina verde ( G ) si ultima cu lumina albastra ( B ) ( lumina colorata se va obtine prin filtrarea luminii albe )

9 Expunerea totala a copiei va fi : E = I R. t 1 + I G. t 2 + I B. t 3 Dupa cum se vede in Fig. 294, razele de lumina, inainte de a strabate negativul, vor trece printr-un filtru rosu ( la prima expunere), unul verde ( la a doua expunere) si unul albastru ( la a treia expunere) Utilizand acesta metoda,nu mai sunt necesare filtre de densitati diferite, deoarece efectul culorii nu se regleaza din densitatea filtrului ci din timpul de expunere cu culoarea respectiva In acest mod, diferentele de densitate ale straturilor negativului, vor fi completate ( metoda aditiva ) Fig. 294 Codul filtrelor utilizate la copierea prin metoda aditiva sunt : KODAK ORWO AGFA rosu verde albastru Filtrele utilizate la metoda substractiva nu sunt compatibile cu metoda aditiva.( fiecarei categorii ii corespunde un spectru de lumina precis delimitat ) Deoarece filtrele pentru metoda aditiva se utilizeaza in proximitatea sursei de lumina, acestea din urma se fabrica din sticla. Cu filtre ca cele descrise mai sus sunt echipate si aparatele de masura pentru stabilirea culorii ( colorimetre, analizoare de culoare, etc. ) Modificarea reprezentarii culorilor in fotografia alb - negru In fotografia a / n, culorile sunt reprezentate de diferite nuante gri. Daca in lumea color o nuanta de verde este distincta in vecinatatea unei nuante de rosu, in gradatii de nuante gri acestea se pot confunda. Astfel un trandafir rosu, reprezentat in a / n isi va confunda petalele cu frunzele verzi. Nuantele de gri in care se convertesc culorile verde si rosu depind de saturatia si stralucirea culorilor de baza. Bineinteles ca apare necesitatea de a accentua diferenta intre gradatiile de gri care reprezinta cele doua culori.

10 Dupa cum se stie, un filtru transmite culoarea sa si blocheaza culoarea complementara. Sa analizam cateva cazuri : - filtrul galben utilizat la fotografierea unei plaje, a unui lan de cereale - deschide griul care reprezinta plaja,lanul si inchide griul care reprezinta cerul. - filtrul verde utilizat la fotografierea trandafirului descris anterior, deschide tonalitatea frunzelor si inchide petalele trandafirului - filtrul rosu utilizat la fotografierea trandafirului, deschide petalele acestuia inchizand densitatea gri a frunzelor - filtrul albastru utilizat la fotografierea portretului unui copil blond, impiedica reprezentarea acestuia cu parul alb, deschizand densitatea ochilor - filtrul portocaliu utilizat la fotografierea unui peisaj cu cer innorat, inchide albastrul cerului, deschizand nuantele care reprezinta norii In general, galben, portocaliu si rosu se utilizeaza ca filtre de crestere a contrastului de obtinere a unei atmosfere dramatice Contrastele obtinute, depind de densitatea de filtru utilizat. Din aceasta cauza se fabrica filtre cu cate 3 4 densitati de culoare Filtrele de efect Aceste filtre fac parte din categoria celor care modifica traseul razelor care formeaza imaginea. Aceasta modificare poate avea rol corector ( cazul filtrului de polarizare ) sau rol creator al unor imagini particulare. Dupa cum se stie, fiecare persoana, are o viziune proprie asupra subiectelor care o inconjoara. Aceasta proprie viziune se schimba, nu numai functie de varsta, de educatie, de cunostinte dobandite in timp, dar si functie de starea psihica, confortul momentan, etc. Cu ajutorul filtrelor de efect, se incearca reconstituirea acestor viziuni, sau introducerea ( accentuarea) unor particularitati in viitoarea imagine Filtrele multiplicatoare de imagine ( filtre cu fatete prelucrate ) S Punctul imagine este determinat de o infinitate de raze care care pleaca de la punctul S ( subiect, asa incat, daca traseul unora dintre aceste raze este deviat sau obturat, raman suficiente raze care sa formeze punctul imagine I. ( Fig. 295 ) I Din aceasta cauza, nu se sesizeaza devierea razelor de lumina si Fig.295 nici obturarea unora dintre ele in imagine, ci numai o scadere a definitiei si a contrastelor. Multe din filtrele de efect ca si filtrele multiplicatoare de imagine ( Fig. 296 a, b, c, d ), se bazeaza pe acest fenomen. Suprafata filtrelor este prelucrata in

11 fatete. Aceste fatete, primind de la subiect cate o parte a fascicolului de raze, vor forma in spatele obiectivului, mai multe imagini distincte. a b c d Fig,296 Aceste filtre se utilizeaza in special pentru realizarea imaginilor in reclama si publicitate Speed filter Partea din stanga a filtrului reprezentat in sectiune in Fig. 297,are o suprafata cilindrica care creaza o neclaritate cu atat mai accentuata cu cat ne departam de centru. Cum partea din dreapta nu influenteaza imaginea, vom Fig.297 obtine o imagine clara la un capat si complet neclara la celalalt capat. Filtrul, prin darele, urmele pe care le produce, sugereaza miscarea unor subiecte fotografiate fotografiate cu timpi lungi. Intensitatea efectului depinde de deschiderea de diafragma Split ( field ) filter Filtrul este format din doua jumatati dintre care una permite inregistrarea normala a subiectului focalizat de obiectiv la infinit, iar cealalta ( o jumatate de lentila ) inregistreaza clar elementele din prim-plan. Filtrele numite si bifocal ( I are 2,5 dioptrii II are 3,5 diotrii ) permit realizarea claritatii la pana la 0,3-0,4 m Multi paralel filter La acest filtru, fata cilindrica este inlocuita de multiple fete plane. ( Fig.271 ) Efectul va fi de multiplicare gradata a imaginii. Fig. 298 Fig.299

12 Mirage mirror Daca montam in fata unui obiectiv o oglinda care reflecta in partea de sus (sau jos in imagine ) inca odata subiectul, in imagine vom obtine pe langa subiect si imaginea rasturnata a sa, similara unei reflexii produsa de o apa intinsa. ( Fig.300 ) Fig Filtrele de difuzie Aceste filtre au rolul de a scadea din realismul imaginii permitand crearea unei anumite atmosfere. In acest scop suprafetele filtrelor sunt astfel fabricate, incat fascicolul de lumina care le strabate este deviat in una sau mai multe directii de la drumul normal. Aceasta abatere a razelor de lumina va produce : - o scadere a conturului imaginii obtinute - o scadere a contrastului imaginii Ca si filtrele de corectie, aceste filtre pot actiona pe suprafata imaginii partial sau total. Cel mai simplu filtru de difuzie se poate obtine prin ungerea cu un strat superficial de grasime a unui geam ( sau un filtru UV ). Cu un astfel de filtru, reusim sa atenuam definitia imaginii cand avem de fotografiat un personaj ridat. Un alt mod simplu de atenuare a definitiei este utilizarea la fotografiere, in fata obiectivului, a unor retele cu ochiuri de diferite marimi. ( site ) Prin difuzarea luminilor de inalta stralucire, prin ochiurile retelei se creaza un halou, o aureola, care depinde de marimea ochiurilor retelei Filtru de aureolare Aceste filtre se utilizeaza la fotografierea subiec telor care contin contraste puternice. Haloul ( aureola )se va manifesta in jurul partilor umbrite, aflate in vecinatatea unor zone intens luminate. Efectul de aureolare este influentat de marimea si dispunerea orificiilor. Fig Filtru Duto Suprafata exterioara a fltrului este profilata circular concentric ( zona centrala este plana.) Fig.302 Pentru marirea efectului, se mareste adancimea profilului si se micsoreaza pasul dintre cercuri. Se utilizeaza la peisaje si/ sau profile - portret atat pentru scaderea definitiei, cat si pentru obtinerea haloului. de difuzie. Fig.301 Fig.302

13 Pictorial filter Suprafata acestui filtru are relief neregulat, iar prin utilizarea lui se obtine o imagine cu pete de definitie suprapuse, care sugereaza petele lasate de pensula pe suprafata unei picturi Fog filter Filtrul are suprafata matuita partial sau total obtinandu-se un efect de atmosfera incetosata, pentru subiecte aflate intr-o atmosfera normala, clara Low contrast filter Aceste filtre reduc contrastul numindu-se si soft fiter Filtre de difractie ( spectral filter ) Filtrele sunt acoperite cu un strat subtire de substanta cristalizata in microprisme minuscule, care produc difractia luminii in spectrul color fara a distorsiona imaginea. Stratul susamintit este astfel dispus, incat formeaza in jurul surselor de lumina stralucitoare diferite forme colorate in culoarea spectrului: raze, aureole, dublari de imagine, pete, curcubeu ( rainbows ) etc Filtrele stea ( stars filters, cross screen ) Aceste filtre au gravate pe suprafata lor o retea de linii care se intersectteaza in noduri. Fig. 303 a, b, c Filtrul se utilizeaza pentru obtinerea efectului de raze luminoase in forma de stea. Fotografiindu-se subiecte cu stralucire mare, in nodurile retelelor se formeaza figuri asemanatoare unor stele, cu razele urmarind liniile retelei. Cu cat reteaua este mai fina, cu atat stelele formate vor fi mai mici. Deasemenea efectul va fi mai pregnant cu cat sursele de lumina sunt mai aproape. Efectul poate fi controlat prin diafragmarea obiectivului, pentru obiectivul deschis efectul fiind accentuat, iar pentru obiectivul inchis, efectul tinzand sa dispara. a b c Fig.303 ( variante constructive: star four, star- six, star eight )

14 Variable cross ( custom cross ) Este un filtru format din doua suprafete suprapuse care poate modifica atat unghiul dintre raze cat si pozitia punctelor de intersectie a acestora 12.8 Spot filter Acest filtru de efect utilizat la fotografiere, are are o zona centrala cu alte caracteristici fata de zona periferica ( Fig. 304 ) Efectul se manifesta dupa caz in zona centrala, sau in zona periferica a imaginii. Se fabrica in mai multe variante: - center spot - soft spot Fig color spot - misty spot ( filtru cu aberatii concentrice, radiale, etc neregulate De exemplu, un filtru soft spot, produce o imagine clara in centru, care se estompeaza spre margini Semi filtru opac Se utilizeaza pentru realizarea supraexpunerilor la trucaje. Se fotografiaza intai cu filtrul intr-o pozitie, dupa care se refotografiaza cu filtrul pus in alta pozitie, obturandu-se prima expunere. ( Intre timp planul imagine nu se deplaseaza, amandoua expunerile fiind facute pe acelasi cadru ) Fig.305 Fig.305 Acest filtru se produce si sub forma rotativa ( filtru dubla imagine ) O jumatate a acestui filtru, nu permite trecerea razelor de lumina. Astfel exista posibilitatea efectuarii a doua expuneri pe aceeasi imagine, intai prin jumatatea libera, apoi dupa invartirea filtrului cu prin cealalta jumatate, pe partea de imagine neexpusa.

15 Filtrul de polarizare Dupa functiile sale, filtrul de polarizare este un filtru mixt. Pe de o parte, face o corectie, prin eliminarea luminii polarizate, pe de alta parte, elimina sau introduce dupa dorinta reflexele in imagine, avand si rol de filtru de efect. Stim ca la incidenta unei raze de lumina la o suprafata care separa doua medii transparente, o parte din lumina razei reflectate este polarizata ( s-a prezentat in Tema VI-a Lumina in fotografie ) incidenta reflectata Polarizarea maxima, se produce cand raza reflectata, formeaza cu cea refractata un unghi de 90 0, dupa cum se poate vedea in Fig Fig.306 refractata Acest efect maxim, se produce pentru un unghi de incidenta de 56 0 pentru sticla, 53 0 pentru apa, 55 0 pentru lacuri de vopsele, adica pentru aprox.35 0 intre raza incidenta si suprafata de care se reflecta. Polarizarea maxima se produce in jurul unghiului de incidenta de aprox 34 0 si scade disparand total la 0 sau la Constructiv, filtrul de polarizare, are o structura care se aseamana cu o grila constituita din bare microscopice paralele. Plasat in fata luminii, filtrul permite acesteia sa treaca, numai in planul de oscilatie, care coincide cu directia barelor sale. Asadar, daca in drumul unei lumini polarizate,( obtinuta prin reflexia de pe o suprafata lucioasa, sau trecuta prin alt filtru de polarizare, ) se interpune un filtru de polarizare, intr-un plan normal la directia de propagare, prin rotirea acestui filtru, respectiv a grilei susamintite, putem regla trecerea luminii polarizate prin filtru pana la oprirea completa a trecerii ei. Functie de unghiul de rotatie al grilei filtrului de polarizare, pierderea de lumina la trecerea prin filtru este de 2 4 ori ( echivalent a 1 2 diafragme sau trepte de timp ) Filtru de polarizare liniar Filtrele de polarizare se fabrica prin depunerea pe suport de sticla transparenta, a unei substante fine dicroice, care absoarbe lumina care vibreaza in toate planurile, nepermitand decat trecerea luminii care vibreaza in planul lui de polarizare. Filtrele la care substanta respectiva este cristalizata dupa o retea de bare paralele, se numeste liniar.

16 Filtru de polarizare circular La aparatele de fotografiat reflex cu autofocalizare, sistemul de punere la punct utilizeaza o oglinda translucida cu divizor al fascicolului de raze. Daca se utilizeaza filtru de polarizare liniar, functie de orientarea acestuia, la sistemul de masurare va ajunge o cantitate de lumina mai mare sau mai mica care determina erori atat pentru focalizare cat si pentru masurarea expunerii. In acest caz se recomanda utilizrea filtrului de polarizare circular, cu ajutorul caruia sistemul de masurare va opera normal deoarece nu va percepe polarizarea luminii. Filtrul de polarizare circular ( vezi Fig.307 ) consta dintr-un sandwich format dintr-un filtru de polarizare standard liniar 1 si un filtru intarzietor 2 de un sfert de lungime de unda. 1 2 Fig.307 Dupa ce a strabatut acest filtru, raza de lumina se va deplasa pe o directie circulara sau in spirala Controlul stralucirilor cu ajutorul filtrului de polarizare In general lumina reflectata de suprafetele nemetalice, este mai mult sau mai putin polarizata ( la metale neexistand raza refractata, nu se produce polarizarea, iar reflexele nu pot fi controlate cu ajutorul filtrului de polarizare) La aceeasi scena, cu ajutorul filtrului de polarizare se obtine o saturatie a culorilor mai ridicata. Deoarece unele subiecte reflecta lumina, cu ajutorul filtrului se poate bloca lumina reflectata care difuzeaza necontrolat. Se poate accentua saturatia oricarei culori cu ajutorul filtrului de polarizare. La fotografia color, in acest scop nu pot fi utilizate filtre color deoarece acestea introduc dominanta generala. Prin accentuarea reflexelor se mareste efectul dramatic al imaginii ( prin scaderea efectului componentelor difuzate ). Astfel stralucirile provocate de reflexia luminii in apa, sticla, marmura, lemn lustruit, piele, vopsele, sunt reprezentari ale fenomenului descris si pot fi reduse sau eliminate cu ajutorul filtrului de polarizare. Controlul se face vizual, rotind filtrul montat pe obiectiv si urmarind efectul obtinut in vizor.

17 In cazul in care nu dispunem de aparat de fotografiat cu vizare directa, observarea efectului, se va face cu filtrul la ochi iar dupa alegerea pozitiei celei mai favorabile a acestuia, filtrul se va fixa in pozitia aleasa pe obiectivul aparatului de fotografiat. In studiouri se poate obtine controlul tuturor stralucirilor, prin montarea unor filtre de polarizare, atat pe sursele de lumina ( deci utilizarea unei lumini polarizata initial ) cat si pe aparatul de fotografiat. Astfel, prin orientarea initiala a planurilor de polarizare ( prin rotirea filtrelor de pe surse ) se pot controla toate reflexele. Filtrul de polarizare, prelungeste expunerea cu 1-2,5 trepte. Atentie : Filtrul de polarizare nu anuleaza reflexiile suprafetelor metalice Utilizarea filtrului de polarizare la realizarea peisajelor Dupa cum s-a prezentat la paragraful Lumina polarizata, lumina cerului albastru este puternic polarizata, pe o suprafata cilindrica fata de axa aparatul de fotografiat- soare. Aceasta polarizare, produsa de particolele din atmosfera, desatureaza culoarea cerului ( atat in fotografia a/n cat si in cea color ) Cu ajutorul filtrului de polarizare, se poate reda saturatia culorii albastre a cerului, fara a schimba tonalitatile celorlalte culori si evidentiind mai bine formele norilor. Tot datorita luminii polarizate a cerului, peisajele capata uneori o tenta albastruie, care se poate diminua, cu ajutorul filtrului de polarizare. Deasemenea, se pot elimina reflexele tufisurilor, sau padurilor obtinanduse o saturatie mai buna a culorilor Montarea filtrelor Pentru montarea filtrelor, se utilizeaza in mod obisnuit doua solutii : - filtrul rotund cu montura proprie cu filet ( fiecare obiectiv avand montura proprie, nterschimbabilitatea filtrelor este restransa, din cauza dimensiunii si a filetului de prindere. Exista inele de adaptare de la un filet la altul ) Filetele respective se regasesc si la prinderea parasolarelor sau a altor accesorii care se monteaza in fata obiectivelor.. Deoarece filtrele cu montura lata pot vigneta imaginile realizate de superangulare, se fabrica si filter speciale cu montura ingusta ( slim ) Alaturi de filtre, se comercializeaza adaptoare filetate care permit montarea unor filtre mai mari intr-un locas mai mic. Astfel in cazul in care dispunem de trei obiective cu montura de M 52; M 55 si M 58, un set de filtre cu montura de M 58 este suficient deoarece se poate monta pe oricare dintre obiective impreuna cu adaptorul M 58 interior / M55 exterior si adaptorul M 58 interior / M 52 exterior. - montura universala cu filtre detasabile

18 Filtrele intersanjabile, pentru acest ultim tip monturile sunt patrate, iar in montura respectiva se pot monta simultan mai multe filtre. La utilizarea mai multor filtre simultan, trebuie acordata o grija deosebita vignetarii imaginii. Acest tip de montura se poate roti, pentru a se putea controla efectul obtinut la utilizarea filtrelor. Cei mai cunoscuti producatori de astfel de monturi sunt : Cokin, Lee, Hoya Factori generali de influenta la utilizarea filtrelor - pozitia filtrului fata de obiectiv - diafragma de lucru - tipul de iluminare - calitatea luminii - cantitatea luminii - tipul de material fotosensibil si prelucrarea ulterioara a acestuia Observatii: Efectul filtrului se atenueaza odata cu cresterea lungimii focale a obiectivului, de aceea la superangulare se aleg filtre cu factor mai ridicat. ( trebuie acordata atentie la alegerea filtrului cu care se lucreaza pe un zoom ) La filtrele de efect, efectul filtrului se atenueaza odata cu inchiderea diafragmei. Nu se recomanda masurarea expunerii prin filtrele de efect.. Din aceasta cauza se masoara expunerea fara filtru si apoi se fac corectiile necesare Reproducerea tablourilor pictate in ulei O aplicatie interesanta a filtrelor de polarizare o consta utilizarea lor la reproducerea tablourilor pictate in ulei. Tusele neregulate de pensula produc reflexii de lumina care nu pot fi atenuate numai cu un singur filtru de polarizare montat pe aparat. ( nu se pot controla toate directiile pe care se va polariza lumina reflectata). Pentru eliminarea reflexiilor 45 0 nedorite, se va lumina tabloul cu doua lampi inclinate la cca. 40 0, in dreptul carora se monteaza filtre de polarizare. ( vezi Fig.308 ) 45 Rotind aceste filtre si alegand corespunzator unghiul de incidenta al luminii ( unghiul de 40 0 este unghi informativ de pozitionare initiala a fascicolului luminos ), spre obiectivul aparatului de fotografiat se vor indrepta un numar mic de reflexii care la randul lor se vor elimina cu filtrul montat pe acesta. In acest scop, filtrul montat Fig.308

19 pe obiectivul aparatului de fotografiat, va avea reteaua de polarizare orientata cu 90 0 diferit fata de orientarea retelelor de pe filtrele montate pe lampi. Pozitia optima a lampilor si unghiul de rotire al fiecarui filtru se vor stabili prin incercari succesive urmarind in permanenta imaginea formata in vizor. In afara de eliminarea reflexiilor nedorite se va obtine si o saturatie mai buna a culorilor din tablou. Procedeul se aplica si in alte situatii in care, cu ajutorul unui singur filtru de polarizare montat pe obiectiv nu se pot elimina toate reflexiile nedorite.