MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Transcript

1 MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT A REPUBLICII MOLDOVA CATEDRA DE ATLETISM NOTE DE CURS ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI METODICĂ ÎN DOMENIUL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI Autor: POVESTCA LAZARI, dotor în ştnţ pdagog, onfrnţar unvrstar Chşnău, 03

2 . Lgătura rproă dntr atvtata ştnţfă, mtodă ş ddată în învăţămîntul profsonal d ultură fză...3. Sstmul d prgătr a adrlor ştnţfo-mtod în domnul duaţ fz ş sportulu Prlurara matmato-statstă a matrallor ştnţfo-mtod al atvtăţ d rtar Tpurl d bază al sărlor (aratrstlor) d măsurar Calulara autnttăţ (smnfaţ) dntr două rzultat ndpndnt pntru aratrstl (sărl) anttatv (dsrt ş ontnu) Calulara autnttăţ (smnfaţ) dntr două rzultat ndpndnt pntru aratrstl (sărl) altatv (nomnal ş ordnal) Dtrmnara gradulu d lgătură dntr două fnomn (analza d orlaţ)...9 BIBLIOGRAFIE...9 ANEXE...30

3 . Lgătura rproă dntr atvtata ştnţfă, mtodă ş ddată în învăţământul profsonal d ultură fză Ştnţa st dfntă a fnd un domnu al atvtăţ uman, funţa ăra onstă în laborara ş sstmatzara tortă a unoştnţlor obtv dspr raltat; a nlud atât atvtata d obţnr a un tor no, ât ş rzultatul asta suma sau totalul unoştnţlor (torlor), ar stau la baza fundamntăr ştnţf a mdulu ambant (a lum înonjurătoar). În prosul dzvoltăr stor, ştnţa a dvnt o forţă mportantă d produţ ş un fator, ar nflunţază substanţal toat domnl sotăţ. Elaborara un tor no ar lo în prosul rtărlor (nvstgaţlor) ştnţf, ar rprzntă un pros d unoaştr strt drţonat, rzultatul ărua s manfstă sub formă d sstm d unoştnţ, lg sau tor. Crtara ştnţfă s bazază p mtodologa ştnţ ştnţa dspr prnpl alătur, forml ş prodl unoaştr ştnţf. Mtodologa rprzntă o sstmă d mtod, funţonază într-o anumtă ştnţă sau în ma mult ştnţ tangnţal (omplx). La baza mtodolog stă mtoda daltă ş prnpul sstm. Prnpl ş bazl dalt sunt gnral, s manfstă în toat domnl d atvtat ş s rgăss în snţa altor lg, stând la baza astora. Sopul ştnţ onstă în dsrra, lămurra ş prognozara proslor ş fnomnlor raltăţ, ar alătus obtul rtăr, în baza lglor ş unoştnţlor no dsoprt. Cu ştnţa sunt strâns lgat tora ş mtoda. Tora rprzntă o gnralzar logă a xprnţ, prat soal, ar rfltă lgtăţl obtv d dzvoltar a natur ş sotăţ. Mtoda rprzntă un omplx d prod (mtod) d dsfăşurar a un oarar atvtăţ sau un ompartmnt al pdagog, ar studază rgull ş mtodl d prdar a un dspln, spr xmplu duaţa fză în şoală. În snţă mtodă ar mnra d a ralza în prată, în prosul atvtăţ profsonal, a pozţlor (fundamntlor) ştnţfo-tort. 3

4 În prosul învăţământulu d ultură fză, gnral (şol, l) ş profsonal (olg, nsttuţ d învăţământ supror ş studl postunvrstar), bazl ştnţf ş mtod în prosul prdăr s află într-o lgătură strânsă, a mtodă s manfstă ma mult în învăţământul prunvrstar, ar a ştnţfă în l unvrstar ş postunvrstar.. Sstmul d prgătr a adrlor ştnţfo-mtod în domnul duaţ fz ş sportulu În RM d prgătra ş rdara nvlulu adrlor ştnţf s oupă atât organl abltat al statulu Mnstrul Eduaţ al RM, Mnstrul Tnrtulu ș Sportulu al RM, Aadma d ştnţ dn Moldova, ât ş nsttuţl ştnţf ş l d învăţământ supror. În ţara noastră, u părr d rău, în adrul AŞ a RM nu xstă un nsttut d pdagog, ar ar f proupat d aastă ştnţă. Exstă, însă Insttutul d Ştnţ al Eduaţ, p lângă ME al RM, ar st proupat d domnul duaţ fză ş ma puţn d sportul d prformanţă. În adrul nsttuţlor prunvrstar d învăţământ xstă aşa-numtl las sportv (ma puţn dât în tmpul x-urss), d asmna, xstă ll u program sportv (două în aptală ş unul la Comrat), şoll sportv p dfrt prob d sport (în Chşnău la momnt, u părr d rău, au ma rămas numa două şol sportv d atltsm ŞSS nr.3 a munpulu ş ŞSSA a MTS dn RM). Toat ast nsttuţ însă sunt proupat în spal u prgătra sportvlor, având în spal o atvtat mtodă ş ma puţn ştnţfă. Cadrl ştnţf s prgăts, în spal, în nsttuţl d învăţământul supror d duaţ fză. Exstă patru trpt d prgătr ş prfţonar a adrlor ştnţf: Trapta I în proada nstrur studnţlor în IÎS: (atvtata rurlor ştnţf, asoaţl ştnţf studnţşt, partpara la onfrnţ, onursur al oprlor ştnţf). Trapta a II-a prgătra dotorlor în ştnţ în adrul dotoratlor (forma la z sau frvnţa rdusă), ompttorlor, t. 4

5 Trapta a III-a form d prfţonar a adrlor ştnţf fără ttlur în adrul ICŞ; laboratoarlor, IÎŞ, t. smnar, smpozoan ştnţf, onfrnţ, ongrs, dplasăr pst hotar u sopur ştnţf. Trapta a IV-a prgătra dotorlor habltaţ în ştnţă, adr ştnţf d alfar înaltă. Aşta sunt prgătţ, d asmna, în dotorantură. Toat ast trpt rprzntă o al, ar trbu parursă pntru a obţn dfrt alfăr ştnţf, la baza ărora stă sstma d atstar a adrlor ştnţf. Organul abltat u drptul d a aproba ast alfăr st CNAA al RM, un organ p lângă Guvrnul RM. Calfărl ştnţf atrbut în RM s dvzază în două grup: grad ştnţf ş ttlur ştnţf. Gradul ştnţf dtrmnă alfara adrulu ştnţf ş st atrbută în baza volumulu d unoştnţ, mportanţa ştnţfă ş gradul d ndpndnţă a nvstgaţlor într-un anumt domnu al ştnţ. Exstă gradul d dotor în ştnţă ş d dotor habltat în ştnţ. Ttlul ştnţf dtrmnă funţa d srvu a adrulu ştnţf (pdagogă sau d rtar ştnţfă) ş s aordă în dpndnţă d aratrul ş altata lurulu îndplnt în nsttuţa d învăţământ supror sau d rtar ştnţfă la una dn spaltăţ. Ttlurl aordat în RM sunt: onfrnţar unvrstar ş profsor unvrstar. Cu xpţa gradlor ş ttlurlor ştnţf xstă ş ttlur aadm suproar: mmbr ş mmbr-orspondnţ a AŞ RM. Exstă, d asmna ttlur onorf d Om mrt al Ştnţ dn RM, Om mrt al Şol suproar, Emnnt al învăţământulu dn RM. În adrul nomnlatorulu d spaltăţ dn RM spaltata domnulu duaţ fză ş sport st aprobată u frul ş sub dnumra Tora ş mtodologa duaţ fz, antrnamntulu sportv ş ultur fz d ruprar. Domnl d rtar: - problml fundamntal al tor gnral a ultur fz; 5

6 - tora ş mtoda ultur fz; - tora ş mtoda sportulu; - tora ş mtoda ultur fz profsonal-aplatv; - tora ş mtoda ultur fz d ruprar; - pshologa ultur fz. 3. PRELUCRAREA MATEMATICO-STATISTICĂ A MATERIALELOR ŞTIINŢIFICE-METODICE ALE ACTIVITĂŢII DE CERCETARE 3.. Tpurl d bază al sărlor (aratrstlor) d măsurar Or mulţm, ar formază obtul un analz statst poartă dnumra d populaţ statstă sau şanton d subţ. Trăsătura omună a tuturor untăţlor un populaţ, ar n ntrsază în adrul un analz statst, s numşt aratrstă sau sară. El sunt d următoarl flur: altatv Caratrst (săr) nomnal ordnal dsrt (d ntrval) anttatv ontnu (d rfrnţă) Sărl (aratrstl) altatv, a nomnală ş ordnală, s foloss atun, ând apar nstata d a nda tpurl, grupând obtl, fnomnl rtat în anumt las. în dpndnţă d manfstara la asta a unor aratrst sau altăţ. În azul ând ma mult obt nmrs în aaş lasă, astora l s atrbu un alt număr. Asta s va fa în azul săr nomnal. Spr xmplu, toţ studnţ faultăţ d E.F. ş S. au fost dvzaţ în las în dpndnţă d spalzar: fotbalşt, bashtbalşt, atlţ, înotător t. În azul dat, fotbalştlor l s atrbu numărul, bashtbolştlor -, atlţlor - 3, înotătorlor 4 t. În ontnuar, toat opraţl statst s vor fa nu u numărul atrbut un sau alt las, dar u numărul d studnţ, ar au nmrt în 6

7 lasl rsptv. Numărul d opraţ statst în azul ast săr st foart rdus; alulara numărulu total d obt dn far lasă, alulara raportulu prontual faţă d numărul total d obt. S poat d dtrmnat lasa u numărul l ma mar d obt (frvnţa absolută a ma mar), ar ma poartă dnumra d modul. D asmna, s poat d alulat ofntul d orlaţ a aratrstlor altatv. În azul săr (aratrst) ordnal, obtl sau fnomnl sunt aranjat într-o ordn d rang, atun, ând tpurl sunt dfrt într l. Făru obt sau fnomn în azul dat s atrbu un număr d ordn, ar ndă loul astua în şrul dat. Ast număr poartă dnumra d rang. Spr xmplu, studnţ faultăţ sunt rpartzaţ în dpndnţă d atgora sportvă în ordn rsândă d la atgora a III-a până la MIS. Dat fnd faptul ă sara ordnară stablşt numa ordna ş galtata obtlor ş fnomnlor, astora l s pot atrbu dfrt numr în ordn rsândă sau dsrsândă. Spr xmplu, atgora I ; a II-a ; a III-a 3; CMS 4; MS 5; MIS 6 sau alt numr în ordna rsândă 5,3,7,5,6,30. Folosnd aastă sară, s poat stabl loul obtulu în şrul studat, însă nu s poat stabl mărma ntrvallor în ar a fost dvzat asta, d aa, a ş în azul săr nomnal nu s poat d ftuat opraţ artmt (d adunat, înmulţt, împărţt, d alulat mda t., fapt ar unor s întâmplă). Prn urmar, aastă sară s va folos numa în azul, ând apar nstata d a aranja obtl (fnomnl) în ordna rsândă (dsrsândă), însă în azul dat nu s poat d stablt u ât untăţ un obt al rtărlor st ma bun (rău) dât lălalt. Măsurărl în azul ast săr dau posbltata d a fa o sr d opraţ statst, bazat p alulara mdan ș a modululu, Mdana, ar rprzntă valoara tndnţ ntral a grup d obt, fapt prn ar o fa dfrtă d sara nomnală (spr xmplu în şrul 5,8,,5,0 mdana va f numărul ; în azul ând avm un număr par d valor, atun 7

8 mdana va f puntul, ar s află la mjloul lor două valor ntral spr xmplu, 8,6,8,, mdana va f: Md = (6 +8) : = 7 ). Un alt xmplu, ar rdă alulara ma xat6ă a mdan. Ast luru s va fa în baza formul: n K( ) Md W f Und W- înputul las, und s află mdana; n numărul total d dat; K dfrnţa dntr numrl laslor vn (valoara ntrvalulu dntr las); Σ suma frvnţlor laslor; f frvnţa las mdan. Vom adu un xmplu onrt: studnţ faultăţ d EF ş S la xamnul d TAS au obţnut următoarl not: 6, 7, 6, 7, 8, 9, 4, 8, 8, 7, 7, 8, 5, 4, 4, 5, 5, 6, 6, 7, 8, 8, 9, 8, 6. Vor aranja ast not în ordna rsândă: 4, 4, 4, 5, 5, 5, 6, 6, 6, 6, 6, 7, 7, 7, 7, 7, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 8, 9, 9. Daă vom dtrmna Md prn produl smplfat, atun aasta va f gală u 7 (a 3-a fră dn şrul d 5). Asta va f mdana aproxmatvă, d aa, a s va alula după formula d ma sus. În azul dat vom ava: 5 ( ) 5 W 7; K ; n 5, Σ 6 ş f 5 Md 7 8, 3 Md mdana - Clasă grupă d numr dnt dntr şr d fr; - Clasă a mdan lasă în ar s află mdana; (W) - Intrvalul dntr las dfrnţa dntr numrl laslor vn; (K) - Frvnţa las suma frvnţlor laslor; (Σ) - Frvnţa las mdan numărul frlor dnt dn lasa mdan (f) - Numărul total d dat (n). Modulul (Mo) rprzntă valoara ar s rptă d l ma ds or într-un şr d fnomn rtat. Spr xmplu, în şrul d fr,6,8,9,9,9,0,, modulul va f fra 9, ar s întâlnşt d tr or. Prn urmar, modulul rprzntă valoara a ma ds întâlntă (în azul dat 9 ) ş nu frvnţa ast valor (tr). 6 8

9 Modulul, a măsură a tndnţ ntral, ar unl partulartăţ spf, ar vor trbu luat în alul la dtrmnar.. În azul, ând valorl în şr s întâlns un număr gal d or, s onsdră ă asta nu ar modul. Spr xmplu:,, 3, 3,,, 0, 0. în azul dat, modulul nu poat f dtrmnat.. Când două valor vn au aaş frvnţă, ş sunt ma mar dât frvnţl altor valor, atun modulul va f mda dntr valorl vn u aaş frvnţă. Spr xmplu: 6,9; 7,0; 7,5; 8,0; 8,0; 9,0; 9,0; 9,0;8,5 modulul va f gal u 8,5. 3. Când două valor, ar nu sunt vn în grupă, au aaş frvnţă ş sunt ma mar dât frvnţa altor valor, atun vor xsta două modul. Spr xmplu: 9,0,0,0,3,3,6,6,6,7 modul vor f valorl 0 ş 6, fndă au frvnţa a ma mar. În azul dat putm spun ă datl (şrul) sunt bmodal. Sara dsrtă (sau d ntrval) s dosbşt d llalt două prn aa, ă dă posbltata d a dtrmna nu numa valoara dfrnţ tpurlor d flul ma mar ma m, dar ş u ât untăţ st ma mar sau ma m. Numărul atrbut obtulu, în azul dat, rprzntă valoara untăţ d măsură, a dă posbltata d a l prlura statst, folosnd prat toat rtrl matmat. Exmpl tp d măsurător în baza ast săr poat srv tmpul alndarst (numărătoara anlor, numărul zllor într-un an, săptămânlor, lunlor, or, tmpratur arulu t.). Sara d ntrval s dosbşt d a ontnuă prn aa, ă altata aprată a obtulu nu dspar atun, ând rzultatul măsurăr st gal u zro (astfl, apa la tmpratura 0 ar o oarar tmpratură). Puntul zro p sara d ntrval st lbr, onvnţonal, nu ar un aratr absolut. Spr xmplu, sstmul ronolog d numărar a anlor s fa p sara d ntrval, însă prmul an a fost stablt în mod lbr (anul naştr lu Isus Hrstos). Comparatv u ştnţl thn ş natural, în pdagog prat nu xstă săr d ntrval laborat. 9

10 Sara ontnuă (d rfrnţă) s dosbşt d a d ntrval prn aa, ă a puntul zro nu st unul lbr (la întâmplar), ndă lpsa totală a altăţ măsurat. Sara d rfrnţă dă posbltata d a dtrmna nu numa u ît st ma mar (m) un obt faţă d lălalt, dar ş d ât or st ma mar (m). D xmplu, un sărtor în înălţm d prformanţă sar în înălţm 40m, ar un înpător 0m s poat d spus ă sportvul d prformanţă sar d două or ma înalt sau u 0m ma înalt. Măsurărl p sara d rfrnţă s fa, folosndu-s toat untăţl d măsură mtr, d grutat, tmp, unghular, număr d traţun, nmrr în ţntă t. În E.F. ş S. s pot folos toat ast patru flur d săr (aratrst), aasta va dpnd d faptul vom măsura. Totodată, aasta va nflunţa ș asupra sltăr rtrlor d prlurar aplat: anttatv (în azul sărlor d rfrnţă sau d ntrval) sau altatv (în azul sărlor nomnal sau ordnal). 3.. Calulara autnttăţ (smnfaţ) dntr două rzultat ndpndnt pntru aratrstl (sărl) anttatv (dsrt ș ontnu) D l ma ds or, rtărl ftuat în domnul E.F. ş S. au sarna d a dtrmna fatata un sau alt mtod d antrnamnt. Ast sarn s rzolvă, ftuând un xprmnt pdagog omparatv u două grup, xprmntală ş d ontrol, rzultatl ărora în tora statst matmat sunt numt ndpndnt (nonjugat). În azul ând analzăm rzultatl obţnut la dfrt tap al xprmntulu în adrul alaş grup (st vorba d xprmntul ndpndnt sau absolut), asta sunt onsdrat dpndnt (onjugat). În asmna azur, rtătorul trbu să răspundă la întrbara: a fost sau nu fntă mtoda d antrnamnt folostă. Pntru a răspund la aastă întrbar va trbu să alulăm autnttata (smnfaţa) dfrnţlor obţnut într l două grup la sfârştul xprmntulu sau dfrnţl dntr rzultatl nţal ş fnal în adrul alaş grup, daă st vorba d xprmntul absolut. În rtărl pdagog dfrnţl sunt onsdrat smnfatv daă pragul d smnfaţ (autnttat) st d 5% (P < 0,05), prn urmar, ând 0

11 onfrmăm o pozţ sau alta s admt o roar nu ma mar d 5 azur dntr-o sută. Exstă tr modaltăţ d dtrmnar a smnfaţ dfrnţlor, ar s vor folos în dpndnţă d sărl d măsur folost. În azul, ând rzultatl măsurărlor sunt przntat în baza lor două săr d ntrval ş d rfrnţă, s va folos aşa-numtul t rtrul Studnt, ar st unul paramtr, ar în azul, ând s vor ompara două rzultat ndpndnt, adă la două grup dfrt, obţnut p sara ordnală, s va folos T rtrul Wht, ar st un rtru nparamtr. Rzultatl obţnut p sara nomnală la două grup ndpndnt vor f analzat în baza rtrulu א (x - patrat). În dpndnţă d numărul d las xstnt, rzultatl s vor rpartza în tabl vadrplan sau multplan. Aum vom analza xmpl d alular a autnttăţ rzultatlor în baza lor tr rtr dsrs ma sus t rtrul Studnt Să prsupunm ă trbu să analzăm fatata dzvoltăr dtnt la atlţ, folosnd o anumtă mtodă. S va fa un xprmnt pdagog omparatv, und două grup d atlţ, ât 0 în far, s oupă după două mtod dfrt d dzvoltar a dtnt, a xprmntală E mtodă prfț onată, ar a d ontrol C - mtoda tradţonală. La sfârştul xprmntulu s va fa o tstar în baza ndlu ntgral d dtrmnar a nvlulu d dzvoltar a dtnt sărtura p vrtală. Rzultatl l vom prznta sub form d tabl. Tablul Grup nr. Rzultat (m) Exprmntală Control Car va f modaltata d alular a smnfaţ dfrnţlor în baza t rtrul Studnt?

12 formul:. S va alula mda artmtă, a mărm fundamntală în baza n x n X, und M = X st valoara un măsurăr apart; n (după Aşmarn) n numărul total d măsurăr în azul dat vom obţn: n n ,6 8,3 Comparând mdl artmt al lor două grup s obsrvă ă grupa E st ma bună omparatv u a d C, însă pntru a trag o onluz fnală trbu să alulăm smnfaţa dfrnţlor în baza t rtrul Studnt. Pntru aasta în ontnuar vom alula:. Abatra standard sau abatra md patrată. Aasta o vom fa max X mn în baza formul:, und X max st valoara a ma mar K (bună) a rzultatulu dn grupă, ar X mn valoara a ma mă a rzultatulu dn aaş grupă. K ofntul lu Ermolava dn Tabl (vz Anxl). În ontnuar, vom ntrodu valorl rsptv în formulă ş vom obţn: ,08 - Pntru grupa E : 6, 49 - Pntru grupa C :, 9, ,08 3. În ontnuar vom alula roara standard a md artmt (m) în baza formullor m n, ând n < 30 ş m, ând n > 30. n În azul nostru, n vom folos d prma formulă, dat fnd faptul ă n < 30 ş vom obţn: 6,49 6,49 9,09 9,00,6 ; 3, 3 m m 0 3,0 0 3,0 4. S va alula roara md a dfrnţlor t rtrul Studnt.

13 Ast luru îl vom fa în baza formul t m m, atun ând avm două rzultat ndpndnt ş în baza formul t m m r m m sau ( t m m,4 m m ), ând avm două rzultat dpndnt (xprmntul absolut, ndpndnt). În azul nostru, vom utlza prma formulă, dat fnd faptul ă st vorba d două rzultat ndpndnt (omparăm două grup într l). Vom obţn: t m m 35,6 7,30 3,45, pntru f t, n n,6 8,3,7 În ontnuar, în baza tablulu vom dtrmna daă xstă dfrnţă pntru l puţn pragul d smnfaţ d 5% (P 0,05), pntru numărul d subţ f = n + n f = = 8. Vom ompara t alulat, ar în azul nostru st d, u t rt pntru n = 8, ar st gal u,0 pntru P 0,05. În azul nostru t alulat,,, st ma mar dât t dn tabl,0, d aa putm trag onluza ă dfrnţl sunt smnfatv pntru pragul d smnfaț (autnttat) d 5% ş s va sr t =, pntru P 0,05. Aasta însamnă ă în azul dsfăşurăr a o sută d xprmnt, folosnd aastă mtodă, în 95 dn azur vom obţn alaş rzultat. Nr. rt. Daă vom ntrodu într-un tabl datl asta s va sr: Ex. d ontrol (tst) Grupa xprmntală Grupa ontrol () (martor) Dfrnţa (%) t P Sărtura p vrtală (m) 35,6 ±,6 8,3 ±,7,6, < 0,05 3 Astfl, um s-a mnţonat antror, t rtrul Studnt s poat d folost atun, ând măsurărl s-au făut p sărl d ntrval sau d rfrnţă, însă în 3

14 rtărl pdagog dsor apar nstata d a alula dfrnţl dntr valorl obţnut p sărl nomnal sau ordnal. În azul dat s vor folos aşa numtl rtr nparamtr, ar sunt T rtrul Wht ş rtrul א. Ast două rtr, omparatv u t rtrul Studnt, nu r alulara unor paramtr, um sunt mda artmtă, abatra standard t., d aa au ş fost numt nparamtr Calulara autnttăţ (smnfaţ) dntr două rzultat ndpndnt pntru aratrstl (sărl) altatv (nomnal ş ordnal) Dtrmnara dfrnţlor în baza T rtrul Wht Asta s va folos atun, ând rzultatl sunt uls p sara ordnală, l fnd ndpndnt, adă d la două grup d ontrol ş xprmntală. Crtrul dat poat f folost pntru omparara gruplor u alaş număr d subţ sau u număr dfrt. Esnţa mtod d dtrmnar a dfrnţlor în baza astu rtru onstă în faptul ă rzultatl lor două grup s aranjază într-un şr în ordna rsândă, apo făru rzultat s atrbu un rang, ar ultror s sumază. Daă rzultatl lor două grup nu s dosbs dlo, atun suma rangurlor va f aaş, însă daă rzultatl s dosbs, atun suma totală a rangurlor va f dfrtă. Smnfaţa astor dfrnţ s aprază în baza Tablulu, ar st valabl atun ând numărul d subţ maxmal nu dpăşşt într-o grupă 7, ar în alaltă 5. Atun, ând grupl au alaş număr d subţ, numărul lor în far grupă nu trbu să f ma mar d 5. Pntru a apra smnfaţa în baza rtrulu T, u valoara dn tabl s va ompara suma a ma mă a rangurlor. Daă T ul dn Tabl st ma mar dât T - ul ral (suma ma mă a rangurlor) (T st > T ral )), atun dfrnţl sunt smnfatv (P < 0,05) ş nvrs, ând T st T ral, atun dfrnţl nu sunt smnfatv (P > 0,05). Iată un xmplu: trbu să analzăm fatata a două mtod d nstrur a thn arunăr sulţ (gr. E ş gr. C). În far grupă sunt ât 8 (opt) subţ. 4

15 Aprrl s-au făut p sara ordnală în baza sstmululu d 0 punt. Notl obţnut sunt următoarl: Gr. E 8,5; 8,6; 8,4; 9,0; 9,; 9,4; 9,; 8,8 Gr. C 7,8; 8,0; 8,; 7,9; 7,5; 8,5; 8,; 8,0 Pntru a falta următoarl opraţ, va trbu să aranjăm notl în ordna rsândă ş să l ntrodum în Tabl, aranjându-l sub formă d trpt, în rândul d sus srnd puntl, ar în l d jos rangurl susptv. În azul, ând s întâlns not dnt în ambl grup, atun asta vor prm un rang mdu al lor două not. D xmplu, lourl 8 ş 9 au alaş not 8,5 ş 8,5 atun rangul mdu într l două lour 8 ş 9 va f 8,5. Grupl n Punt E 8 8,4 8,5 8,6 8,8 9,0 9, 9, 9,4 C 8 7,5 7,8 7,9 8,0 8,0 8, 8, 8,5 R 8 9, R 3 4,5 4, ,5 În ontnuar vom suma rangurl lor două grup sparat (Σ R ) Σ R = 8 + 9, = 98,5 Σ R = ,5 + 4, ,5 = 37,5 Σ gn = 36 formula: Pntru a vrfa daă suma rangurlor st alulată ort, n vom folos d R gn n n În ontnuar vom ompara a ma mă sumă a rangurlor (T ral = 37,5) u rtrul dn Tabl pntru n = 8 ş n = 8 la ntrsţa astor două fr găsm valoara lu T st., ar st gală u 49. În azul dat T st = 49 > T ral = 37,5, d aa s poat spus ă dfrnţl sunt smnfatv la pragul d smnfaţ d 5% (T ral = 37,5, P < 0,05). Prn urmar, 5

16 s poat d onluzonat ă mtoda folostă d grupa xprmntală st ma fntă omparatv u a folostă d grupa d ontrol Dtrmnara dfrnţlor în baza rtrulu א (X - patrat) Crtrul א (X - patrat) s folosşt pntru omparara a două grup în baza rtrulu un altăţ p sara nomnală. Pntru alulara smnfaţ, rzultatl obţnut în ambl grup d dstrbur în aşa numtl tabl vadrplan sau multplan, în dpndnţă d numărul d las (atgor), în ar rzultatl s dvzază. a) Exmplu d tablă vadrplană. S vrfă fnţa a două mtod d nstrur a thn arunăr sulţ. Exstă două grup d ontrol ş xprmntală, în far ât 5 d subţ. Rzultatl au fost fxat p sara nomnală, având numa două atgor: îndplnt - nîndplnt. În baza măsurărlor, s alătuşt tabla vadrplană x: Catgora Catgora a II-a E E E + E =n C C C + C = n E + C E + C N = E + E + C + C N = n + n E n r d subţ grupa E dn at. I. E n r d subţ grupa E dn at. A II-a, alaş luru s rfră ş la grupa d ontrol. N numărul total d măsurăr (aprr), alulându-s: N = E + E + C + C sau n + n. În ontnuar, vom vrfa potza în a prvşt fatata lor două mtod d nstrur. Pntru aasta vom alula valoara א după formula: n E C n E E C C E C. Valoara obţnută s va ompara u valoara rtă dn Tabl א) r.7), pntru numărul d varant V = C, pntru pragul d smnfaţ d 5% 6

17 (P<0,05). Daă valoara lu א st ma mar dât a rtă, dn Tabl, atun s poat d spus ă dfrnţl sunt smnfatv א) al > א rt.) ş nvrs ând א) al rt.). Ast rtru nu s romandă d folost atun, ând N = n + n < 0 ş א < în azul, ând l puţn una dn frvnţl absolut (E, E, C, C ) dn tablul x st ma mă dât 5. în azul daă l puţn una dn frvnţ ar valoara uprnsă într 5 ş 0, rtrul s va folos, modfând formula d ma sus: Н Е n n Ч Е Е Ч Ч Е Н Ч Iată un xmplu onrt: dn 5 d subţ a grup E, 0 au îndplnt ş 5 n-au îndplnt. În grupa d C, 3 au îndplnt ş n-au îndplnt. Alătum tabla vadrplană. Grupa Da Nu E E = 0 E = 5 n = E + E = 5 C C = 3 C = n = C + C = 5 E + C = 33 E + C = 7 N = n + n = 50 Calull s vor fa în baza formul a II-a, fndă una dntr frvnt st gală u 5(E ). Vom obţn: Н ,36 În ontnuar vom ompara א al. u א rt. pntru numărul d varant V = C =. Pntru V =, א rt. = 3,8. Prn urmar, א al. > א rt. (4,36 > 3,8), d aa s poat d mnţonat ă numărul ma mar d studnţ a grup E ar au îndplnt xrţul nu st întâmplător, fndă dfrnţl sunt smnfatv. b. Exmplu d tablă multplană. Folosra astu rtru st posblă ş atun, ând rzultatl sunt dvzat în ma mult d două atgor (las). În asmna az, s alătuşt aşa-numta tablă multplană. Spr xmplu, no dorm să vrfăm fatata mtod d orntar profsonală a absolvnţlor în sopul admtr la faultat. S formază două 7

18 grup, d C ş E (ât 00 în far). Cu a E agtaţa st făută d profsor ş studnţ faultăţ prn onvorbr, lţ, xurs, ar u a d C agtaţa s fa numa prn ntrmdul mass-mda. Rzultatl sunt vrfat prn ntrmdul anht, fnd aptat tr varant d răspuns. Dors să ntru la faultat ; Nu dors ş Nu ştu. În ontnuar vom alătu tabla multplană ( x ), ar va onţn două rândur (în baza numărulu d grup) ş C oloan în baza numărulu d atgor. În azul dat, numărul d atgor st tr, d aa numărul d oloan va f, d asmna, d tr. Grupa Catgora I Catgora II Catgora III E E E E 3 n = E + E + E 3 = 00 C C C C 3 n = C + C = 00 E + C E + C N = n + n = 00 formula: Rzultatl obţnut în rzultatul prlurăr anhtlor s vor ntrodu în n n n C E I n C E I Rzultatul alulat א) al.) s va ompara u valoara rtă dn Tabl pntru numărul d varant V= C-. Daă א al > א rt., atun s poat d mnţonat ă dfrnţl sunt smnfatv pntru pragul d smnfaţ d 5% (P<0,05), ş nvrs în azul, ând א al. < א rt. Grupa Să prsupunm ă, în azul nostru, răspunsurl în grup au fost următoarl: - grupa E : Dors 40; Nu dors 35; Nu ştu 5 - grupa C : Dors 0; Nu dors 45; Nu ştu 35 Catgora I dors Catgora II nu dors Catgora III nu ştu E E = 40 E = 35 E 3 = 5 n = 00 C C = 0 C = 45 C 3 = 35 n = 00 E + C = 60 E + C = 80 E 3 + C 3 = 60 N = 00 8

19 Introdum datl în formulă: n n n C E I n C E I n n n C E I n C E I n C E n C E n C 3 E 3 n C E ,58 În Tabl găsm valoara rtă a lu א rt., pntru numărul d varant V = C- 3 =, pntru pragul d smnfaţ d 5% (t = 0,05). Valoara rtă st d 5,9. D a rzultă ă א al. > א rt. (9,58 > 5,9), prn urmar dfrnţl sunt smnfatv pntru pragul d smnfaţ d 5% (P < 0,05), ar mtoda d orntar profsonală a absolvnţlor grup xprmntal st ma fntă Dtrmnara gradulu d lgătură dntr două fnomn (analza d orlaţ) În or pros pdagog, fator ar îl alătus s află într-o lgătură strânsă. Prpra profsorulu d a shmba un fator, pntru a obţn shmbăr strt drţonat al altua, în sopul îmbunătăţr prformanţlor, dpnd d măstra astua. În ştnţă xstă două form d lgătur (dpndnţ) într fator prosulu pdagog: a) Lgătura funţonală, ar rfltă dpndnţa foart lară, în prosul ăra shmbara unua dntr fator în toat azurl ondu la shmbara altua. Asmna lgătur sunt spf ştnţlor xat (fza, matmata, hma t.). În pdagog, asmna lgătur, har daă s obsrvă, sunt onvnţonal, aproxmatv. Stablra lgăturlor funţonal în pdagog st un pros foart ntrsant, însă foart anvoos, problmat. orlaţ. Un luru ma ral st stablra aşa numtlor lgătur statst sau d 9

20 Fator orlaţ s împart în fator d auză (auzal), prn urmar sunt aa, ar sub nflunţa mtod d antrnamnt s shmbă prm ş fator d onsnţă (ft), ar s shmbă sub nflunţa lor auzal. În dpndnţă d drţonara shmbăr fatorlor, xstă următoarl flur d orlaţ: - Corlaţ drtă poztvă în prosul rştr fatorulu d auză, rşt ş l d onsnţă: spr xmplu, rştra anttăţ onsumulu maxm d oxgn (CMO) du în onsnţă la rştra programulu anarob d aprovzonar u nrg (PAAE) - Corlaţ drtă ngatvă la dsrştra fatorulu d auză, dsrşt ş l d onsnţă. Spr xmplu, dsrştra mărm ş ntnstăţ fortulu fz du la sădra frvnţ arda. - Corlaţ nvrsă poztvă la dsrştra fatorulu d auză, rşt l d onsnţă. Spr xmplu, dsrştra lungm dstanţ ondu la rştra vtz d alrgar. - Corlaţ nvrsă ngatvă la rştra fatorulu d auză, dsrşt l d onsnţă. Spr xmplu, la rştra forţ musular a mmbrlor nfroar, pot săda rzultatl în alrgărl d rzstnţă. 0

21 Valoara matmată a ofntulu d orlaţ s află în lmtl d la mnus -(orlaţ maxmală ngatvă) până la + (lgătură maxmală poztvă). Cofntul d orlaţ s va sr u xattat până la l d-al dola smn după vrgulă (spr xmplu 0,39 ş nu 0,3 sau 0,4). Mărma lgătur anttatv s măsoară în baza la tr nvlur: - lgătură slabă ofntul d orlaţ până la 0,30; - lgătură md ofntul d orlaţ d la 0,3 până la 0,69; - lgătură putrnă ofntul d orlaţ d la 0,70 până la 0,99; În dpndnţă d sara d măsurar folostă, a ş la dtrmnara mărm dfrnţlor, s vor folos dfrţ ofnţ d orlaţ Dtrmnara ofntulu d orlaţ în azul aprr paramtrlor altatv (r a ofntul d asoaţ) Atun ând paramtr, ndator rtaţ, nu pot f apraţ anttatv, nu pot f aranjaţ într-un şr varatv, altfl spus atun, ând n folosm d sara nomnală, va f dtrmnat ofntul d asoaț (r a ). Paramtr sau aratrl rtat sunt grupaţ în aşa- numta tablă vadrplană, dspr ar am vorbt antror. Ast ofnt s va alula numa în azul, ând avm numa două aratr (nd). Caratr Da Nu I A B A + B = n II C D C + D = n A + C B + D N = n + n Cofntul d asoaţ s va alula după formula:

22 r a A B C AD D BC A C B D, und A,B,C,D sunt numr al aratrlor altrnatv, plasat în tabla orlatvă. Una dntr ondţl d bază onstă în faptul ă n una dntr frvnţ să nu f ma mă d 5 (n). Iată un xmplu: Trbu să dtrmnăm ar st lgătura dntr două altăţ d aratr al lvlor dn şoll sportv: dsplna strtă dn faml ş nsupunra (nasultara) ş înăpăţânara la or în şoala sportvă. Rzultatl obţnut l ntrodum în tabla vadrplană: Da Nu. Înăpăţânar A 7 B 8 A + B = 5. Dsplna C 5 D 0 C + D = 5 A + C = B + D = 8 N = = 30 Introdum valorl dat în formulă ş vom obţn: r a ,45 0,36 Cofntul obţnut (0,36) ndă faptul ă într dsplna dn faml ş înăpăţânara ş nasultara lvlor la or xstă o lgătură slabă, însă înant d a trag o onluz fnală trbu să vrfăm vrdtata lu, să vdm daă valoara ofntulu nu st întâmplătoar. Vrfara vrdtăţ s fa în flul următor: daă valoara r a N o dpăşşt p a dn Tabl, rtă, pntru numărul d subţ K=N-, atun lgătură s onsdră smnfatvă, ş nvrs, daă valoara st ma mă dât a rtă dn Tabl. În azul nostru avm: r a N, , În ontnuar, dn Tabl găsm valoara ofntulu d orlaţ pntru pragul d smnfaţ d 5% (P=0,05), pntru numărul d subţ K= N = 30 = 8. Aastă valoar st d 0,36. În ontnuar vom alula valoara lu r a rt., în baza formul r a N,36 30, ,73<,938 (r rt ), prn urmar lgătura d orlaţ poztvă dpstată într dsplna dn faml ş înăpăţânara ş

23 nasultara la or s onsdră nsmnfatvă (r = 0,36 pntru P > 0,05). E posbl ă în azul majorăr numărulu d subţ aastă lgătură poat dvn smnfatvă Dtrmnara ofntulu d orlaţ a rangurlor (Sparman) Corlaţa rangurlor st unul dntr l ma smpl prod d dtrmnar a lgătur dntr două fnomn. Însăş dnumra ast orlaţ ndă faptul ă s dtrmnă lgătura dntr rangur, altfl spus dntr şrurl d valor obţnut. Trbu d mnţonat ă orlaţa rangurlor nu s va fa atun, ând numărul d prh orlat st ma m d n ş ma mar d douăz. D asmna, orlaţa rangurlor dă posbltata d a dpsta lgătura ş atun, ând valorl obţnut au un aratr smanttatv, adă navând o xprmar fră, totuş rfltă o ordn lară d aranjar a lor. Corlaţa rangurlor st oportun d a o utlza atun, ând st sufnt d a obţn numa o nformaţ aproxmatvă. Pntru a obsrva daă xstă sau nu lgătură într două fnomn st sufnt d a aranja valorl ş d a analza ar st raportul una faţă d alaltă. Daă valor în rştr a unu fnomn î orspund o valoar în rştr a altua, atun s poat d onhs ă lgătură d orlaţ poztvă xstă, ş nvrs, atun ând lururl stau nvrs. Thna alulăr ofntulu d orlaţ a rangurlor st următoara.. Vom analza ar st lgătura dntr apatata d mună fză la alrgător d rzstnţă (PWC 70 ) fatorul d auză ş rzultatul în alrgara p dstanţa d 5km fatorul d onsnţă. Numărul d subţ st d z. Să prsupunm ă am obţnut următoarl valor: Subţ Fatorul A 6,8 9,0 7, 4,8 6,3 4, 4,0 0, 0,4 7,5 Fatorul B 6,0 7,0 8,9 5,4 6,3 6,9 6,3 6,8 6,9 7,8. în ontnuar datl obţnut l vom ntrodu în tabl, însă valorl fatorulu d auză (PVC 70 ) vor f aranjat în ordna dsrsândă ( posbl ş 3

24 nvrs). Parall u valorl dsrsând al PWC 70 vor f însrs valorl orspunzătoar al fatorulu d onsnţă (rzultatl dn alrgara p dstanţa d 5km), adă valoara fatorulu d onsnţă va orspund valor fatorulu d auză, d aa aasta poat să nu orspundă ordn d rştr sau dsrştr. PWC 70 Rzultat Rangur Dfrnţa Patratul (kgm/mn/kg) alrgar PWC 70 Rzultat rangurlor dfrnţ 5km (mn) (kgm/mn) rangurlor A B a b d = a-b d 4,8 5, , 6,9 6,5-4,5 0,5 4,0 6,3 3 3,5-0,5 0,5 0,4 6,9 4 6,5 -,5 6,5 0, 6, ,0 7, ,5 7, , 8, ,8 6, ,3 6,3 0 3,5 6,5 4,5 n=0 Σd = În oloana a a tablulu vor f ndat numrl (rangurl) d ordn al fatorulu d auză (PWC 70 ). Est lar ă în azul nostru, daă fatorul d auză st aranjat în ordna dsrsândă, atun fatorul d onsnţă va f aranjat în ordna rsândă. Daă do sau ma mulţ ndator a fatorulu d auză sunt dnt (gal), atun loul d ordn va f valoara md artmt a lourlor (rangurlor) d ordn a astora. 4. În oloana b a tablulu vor f ndat prn fr lourl (rangurl) orspunzătoar al fatorulu d onsnţă (rzultatul alrgăr d 5km). Asta, st vdnt, nu vor orspund valorlor rangurlor fatorulu d auză. 4

25 5. S va alula (însuma) numărul total d prh orlat (valor al ndlor tstaţ) ş s vor sr în parta d jos a tablulu. În azul nostru avm z (n=0). 6. Vom alula dfrnţa rangurlor, ar s va sr în oloana orspunzătoar a totalulu (d = a - b), păstrându-s, totodată smnul - sau + : (8 0 = - ) t. 7. S va alula patratul dfrnţ rangurlor (d ). Spr xmplu - = 4 t. 8. S va alula suma patratlor dfrnţ rangurlor (Σd ), în azul nostru a st gală u 8 (Σd = 30). 9. Vom alula ofntul d orlaţ a rangurlor în baza formul: n 6 d r с, und s n n d - patratul dfrnţ rangurlor (a - b); (d = 30) n numărul d prh orlat (n = 0) Introduând datl în formulă obţnm: r s = -?,0 0,787 0, Vom apra valoara ofntulu d orlaţ a rangurlor alulat. Aasta s va fa: a) în baza analz omparatv a valor ofntulu (0,3) u zro. În azul dat, aastă valoar st ma mar, d aa s poat d spus ă lgătura orlatvă st slabă. b) omparând valoara ofntulu alulat u valoara rtă dn Tabl pntru z prh orlat (pntru P = 0,05 sau 0,0). În azul dat s obsrvă 0,564 > 0,3 < 0,746, prn urmar valoara alulată st ma mă dât a dn Tabl (P > 0,05 ), d aa s poat d onhs ă lgătura slabă d orlaţ dntr PWC 70 ş rzultatul în alrgara d 5km nu st smnfatvă Dtrmnara ofntulu d orlaţ pntru măsurărl anttatv (r - Parson) Atun, ând rzultatl sunt măsurat în baza sărlor anttatv (d ntrval ş d rfrnţă), analza d orlaţ s romandă d a o alula în baza ofntulu r Parson după formula: 5

26 n r n n, und: - valor apart al paramtrulu I (fator d auză); X - mda artmtă a paramtrulu I; - valor apart al paramtrulu II (fator d onsnţă); - mda artmtă a paramtrulu II Vom analza mtodă alulăr ofntulu d orlaţ, bazându-n p alaş xmplu, a ş în azul ofntulu orlaţ rangurlor (Sparman). Susvtata alulăr va f următoara:. Vom alătu tablul pntru a fa alull nţal. Pntru aasta, în prml două oloan vom plasa rzultatl PWC 70 ş rzultatl dn alrgara p dstanţa d 5km. În azul ast orlaţ, aranjara rzultatlor în ordn (rsândă sau dsrsândă) nu st oblgator. Nr. rt (PWC 70) (kgm/mn/kg) (prf.5km) (mn) - X - ( - X ) ( - ) ( - X ) ( - ) 4,0 6,3 3,97-0,53 5,76 0,8 -, 4,8 5,4 4,77 -,43,75,04-6,8 3 0,4 6,9 0,37 0,07 0,36 0,004 0,0 4 0, 6,8 0,07-0,03 0,004 0,0009-0,00 5 7, 8,9 -,83,07 8,00 4,8-5,85 6 6,3 6,3-3,73-0,53 3,9 0,8,97 7 6,8 6,0-3,3-0,83 0,43 0,68,68 8 9,0 7,0 -,03 0,7,06 0,08-0,75 9 4, 6,9 4,7 0,07 7,38 0,004 0,9 0 7,5 7,8 -,53 0,97 6,4 0,94 -,45 X = 0,03 = 6,83 Σ( - X ) = 95,83 Σ( - ) = 8,536 Σ( - X )( - ) = -,43. Vom alula mdl artmt pntru fatorul d auză (PWC 70 = 0,03) ş l d onsnţă (rzultatul 5km) ar st d 6,83 mn. 6

27 3. S vor alula valorl - X ş -, altfl spus dfrnţa dntr valor apart al ndatorlor ş mda artmtă, ar s vor sr în oloanl 3 ş 4 al tablulu. 4. Valorl obţnut dn oloanl 3 ş 4 s vor rda la patrat ş s vor sr în oloanl 5 ş 6 al tablulu, apo s va alula suma valorlor astor dfrnţ la patrat, ar s vor sr în parta d jos a tablulu, în oloana rsptvă. În azul nostru, am obţnut valoara Σ( - X ) = 95,83 (fatorul d auză) ş Σ( - ) = 8,536 (fatorul d onsnţă). 5. Ultror vom alula produsul dfrnţlor ( - X ) x ( - ), ar s va sr în ultma oloană, a şapta, a tablulu, a apo să dtrmnăm suma produsulu dfrnţlor Σ( - X ) x ( - ), ar s va sr în parta d jos a tablulu, în oloana rsptvă. În azul nostru, suma st d -, În ultmul momnt, vom ntrodu valorl alulat în formulă: r n =,43,43 = 0, ,83 8,536 8,6 Cofntul d orlaţ alulat n dmonstrază ă într apatata d mună fză (PWC 70 ) la atlţ ş rzultatul în alrgara p dstanţa d 5km xstă o lgătură orlatvă nvrsă ngatvă, prn urmar, la rştra fatorulu auzal (PWC 70 ) dsrşt tmpul, adă fatorul d onsnţă. Aum vom dtrmna smnfaţa ofntulu alulat, omparându-l u valoara rtă a lu dn Tabl pntru n = 0. Daă valoara alulată st ma mar dât a rtă, atun putm spun ă lgătura md dpstată st smnfatvă, ş nvrs, daă aastă valoar st ma mă. În azul nostru obsrvăm a valoara alulată st ma mă dât a dn Tabl pntru n = 0 (- 0,434 < 0,63), d aa manfstara lgătur orlatv nvrsă ngatvă md nu st smnfatvă. Atun ând numărul d prh orlat dpăşşt fra d o sută, aprra smnfaţ ofntulu d orlaţ s va fa în baza formul ror md a ofntulu d orlaţ 7

28 r 0,434 0,8 3,6 m r = 0, Valoara obţnută ndă faptul ă valoara ofntulu orlaţ nu st ma mar d tr or dât roara propr (0,434 > 0,5). În azul dat s poat d mnţonat ă ofntul alulat nu st smnfatv (aastă roar trbu să f ma mar d tr or dât roara propr). Momntl Parson: с ş r s va afla dfrnţa dntr ofntul d orlaţ alulat după Sparman ş Parson: 0,434-0,3 =0, (5,9 %). Dfrnţa nu trbu să f ma mar d > 3% Cofntul d rgrs (R AB ) Cofntul d rgrs (R AB ) dă posbltata d a stabl măsura anttatvă d shmbar a fatorulu d ft în azul ând fatorul d auză s va shmba u o untat. Comparatv u ndl d orlaţ, ar st o valoar rlatvă, ş măsoară lgătura dntr dfrt fnomn, ndl d rgrs st o valoar absolută, aratrzază dpndnţa dntr fator shmbător în baza valorlor lor absolut (spr xmplu, trbu să alulăm u ât s va îmbunătăţ rzultatul în alrgara p dstanţa d 5km în azul ând vom îmbunătăţ nvlul apatăţ d mună fză u kgm/mn/kg.) Pntru a răspund la aastă întrbar, trbu:. să alulăm ofntul d orlaţ r (-0,434).. să alulăm abatrl md patrat pntru ambl şrur omparatv: 4,8 6,3 8,5 у = 3, 46 3,08 3,08 8,9 5,4 3,5 у =, 3 3,08 3,08 Datl obţnut vor f ntrodus în formula: у у,76,3 R AB = R AB 0,434 0,434,44, S poat d tras onluza ă în azul majorăr apatăţ d mună u kgm/mn/kg, prformanţa în alrgara p dstanţa d 5km va rşt u,06mn. 8

29 Ast ofnt s folosşt în spal la studra nvlulu dzvoltăr fz a oplor, spr xmplu pntru dtrmnara valor md d rştr a grutăţ orporal a oplulu, în azul ând tala va rşt u m. BIBLIOGRAFIE. Statstă aplată în duaţ fză ş sport. Lva Sângorzan, Dragoş Ionsu-Bondo. Chș nău: Valnx, p.. Ашмарин Б.А. Теория и методика педагогических, исследований в Ф.В. (пособие для студ., аспир., препод.). Москва: Физкультура и спорт, с. 4. Анисимов О.С. Основы методологического мышления. Москва: ВШУ АПК, с. 3.Анисимов О.С. Методологическая культура педагогической деятельности и мышление. Москва, с. 5. Железняк Д.Д., Петров П.К. Основы научно-методической деятельности в физическом воспитании и спорте. -е изд. перераб. и дополн. Москва: Академия, с. 9

30 ANEXE Anxa. Valorl ofntulu K (după Ermolava) 30

31 Anxa. Valorl rt al rtrulu t r. Studnt 3

32 Valorl rtrulu T-Wht Anxa 3. 3

33 Crtrul X ( X - patrat) Anxa 4. 33

34 Anxa 5. Valorl ofntulu d asoaţ r a 34

35 Valorl ofnţlor d orlaţ Sparman (r s ) Anxa 6. 35

36 Valorl ofnţlor d orlaţ Parson (r) Anxa 7. 36