6. LAGĂRE CU RULMENŢI [1, 3, 7, 8, 11, 13, 14]

Transcript

1 6. LAGĂRE CU RULMENŢI [1, 3, 7, 8, 11, 13, 14] Lgărele servesc l susţinere rborilor, osiilor su ltor orgne de mşini cu mişcre de rotţie şi sunt cpbile să prei forţele cre cţioneză supr cestor CARACTERIZARE. DOMENII DE FOLOSIRE Lgărele cu rostogolire sunt relizte cu jutorul rulmenţilor şi se crcterizeză prin existenţ frecării de rostogolire. Rulmenţii sunt nsmbluri independente (fig.6.1), formte din inelul exterior 1, inelul interior 2 mbele vând căi de rulre corpurile de rostogolire 3 şi colivi 4, cre sigură dispunere uniformă corpurilor de rostogolire şi împiedică contctul dintre ceste. În czul unor dimensiuni rdile limitte, pote lipsi inelul interior su mbele inele, căile de rulre fiind executte pe rbore, respectiv în crcsă. Ansmblul lgărului cu rostogolire cuprinde pe lângă rulment (rulmenţi) fusul rborelui, crcs şi orgne pentru fixre xilă inelelor rulmentului, precum şi dispozitive de ungere şi etnşre. Avntjele lgărelor cu rulmenţi constu în: pierderi prin frecre reduse; gbrit xil redus; consum de lubrifint mic; întreţinere uşoră; stndrdizre pe scră internţionlă rulmenţilor, prin cre se sigură interschimbbilitte cestor. Dezvntjele lgărelor cu rulmenţi Fig.6.1 constu în: dimensiuni mri în direcţie rdilă; durtă de funcţionre redusă în czul vitezelor mri; comportre nestisfăcătore în czul şocurilor şi vibrţiilor; necesitte unei precizii de execuţie ridicte şi unor condiţii severe de montj. Lgărele cu rulmenţi constituie principlul tip de lgăr folosit în construcţi de mşini. Nu se recomndă folosire cestor l turţii forte mri, în czul srcinilor dinmice, în czul vibrţiilor, l lgărele forte mri şi cre funcţioneză l turţie josă, l lgărele xile greu încărcte etc.

2 126 Orgne de mşini 6.2. CLASIFICAREA RULMENŢILOR. SIMBOLIZARE După form corpurilor de rostogolire, rulmenţii pot fi cu bile su cu role; l rândul lor, rulmenţii cu role pot fi cu role cilindrice, cu ce, cu role conice, cu role butoi simetrice su simetrice (fig.6.2). După numărul de rânduri pe cre sunt dispuse corpurile de rostogolire, rulmenţii pot fi cu corpuri de rostogolire dispuse pe un singur rând, pe două su mi multe rânduri. După cpcitte de dptre inelului interior l direcţi fusului, rulmenţii pot fi obişnuiţi su oscilnţi, ceşti permiţând deformţii de încovoiere reltiv mri le rborilor. După vlore jocului rdil, rulmenţii pot fi cu joc rdil norml, mărit su micşort; jocul se obţine prin sortre şi împerechere corespunzătore pieselor l montj. Fig.6.2 După direcţi forţei principle prelută, rulmenţii pot fi rdili, xili, rdil-xili su xil-rdili. După dimensiunile de gbrit în direcţie rdilă, rulmenţii se împrt în serii de dimetre, ir după dimensiunile de gbrit în direcţie xilă, în serii de lăţimi (fig.6.3), dică în serii de dimensiuni; încărcre rulmenţilor este dependentă de dimensiunile cestor. Simbolizre rulmenţilor (fig.6.3, b) se compune dintr-un simbol de bză şi un simbol suplimentr. Simbolul de bză se compune din două grupe de litere su cifre: prim grupă reprezintă form constructivă rulmentului şi, în numite czuri, seri de dimetre şi de lăţimi; dou grupă reprezintă dimetrul interior l rulmentului (prin multiplicre simbolului cifric cu 5, se obţine dimetrul lezjului inelului interior, în mm, pentru rulmenţii cu dimetrul interior cuprins în domeniul mm). Simbolul suplimentr se foloseşte pentru rulmenţii cre u o construcţie modifictă şi se compune din prefixe folosite pentru desemnre elementelor detşbile le rulmentului şi sufixe folosite pentru indicre b vrintelor constructive le rulmentului su pentru modificări Fig.6.3 le construcţiei interiore.

3 Lgăre cu rulmenţi CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR TIPURI DE RULMENŢI Rulmenţii rdili cu bile pe un rând, cu inele prevăzute cu căi de rulre dânci, sunt cpbili să prei srcini rdile medii şi srcini xile mi mici şi să împiedice deplsre xilă rborelui în mbele sensuri, înclinre între cele două inele fiind de până l 8. Aceşti rulmenţi, cel mi mult folosiţi în plicţii prctice, se execută în mi multe vrinte: normlă (fig.6.4, ); cu cpce de protecţie pe o prte (-Z) su pe mble părţi (-2Z) fig.6.4, b; cu cpce de etnşre pe o prte (-RS) su pe mbele părţi (-2RS) fig.6.4, c; cu cnl pe inelul exterior, pentru fixre xilă (N) su cu cnl şi cpc de protecţie pe o prte (-ZN) fig.6.4,d; tip mgnetou (fig.6.4,e), cpbil să prei srcini xile mici, într-un singur sens, vând inelul exterior demontbil (se monteză perechi); tip Y, cre permit o btere de l coxilitte mre, dtorită suprfeţei sferice inelului exterior (fig.6.4, f), şi cre se execută şi etnşţi pe mbele părţi. Rulmenţii rdili cu role cilindrice se execută pe un rând su pe două rânduri. Cei pe un rând se execută în următorele vrinte: cu un inel vând două gulere- ce definesc cle de rulre, celăllt inel fiind fără gulere (tipurile N şi NU fig.6.5, ); cu un singur guler pe l doile inel (tip NJ) su cu un inel de sprijin pe inelul interior (tipul NU+HJ fig.6.5,b); cu guler şi inel de sprijin pe inelul interior b c d e f (tipurile NUP şi NJ+HJ Fig.6.4 fig.6.5, c). Dtorită contctului linir dintre corpurile de rostogolire şi căile de rulre le inelelor, ceşti rulmenţi preiu srcini rdile mi mri decât rulmenţii rdili cu bile de celeşi dimensiuni de gbrit, dr necesită rbori rigizi, înclinările inelului interior, c urmre deformţiilor de încovoiere le rborelui, provocând concentrări puternice de presiuni l cpetele rolelor. Tipurile N şi NU nu fixeză xil rborii, montându-se în combinţie cu lte tipuri de rulmenţi, cre relizeză fixre xilă, excepţie făcând rborii reductorelor cu dntură în V su cu trepte bifurcte, cre sunt fixţi xil b c..d prin intermediul dnturii. Rulmenţii de tip Fig.6.5 NJ su NU+HJ fixeză xil rborii într-un singur sens, pot prelu srcini xile de vlori

4 128 Orgne de mşini neglijbile şi se monteză perechi. Rulmenţii de tip NUP şi NJ+HJ fixeză xil rborele şi pot prelu srcini xile mici, în mbele sensuri. Rulmenţii rdili cu role cilindrice pe două rânduri (tipurile NN şi NNU fig.6.5, d) preiu srcini rdile mult mi mri decât cei pe un singur rând, fiind şi mi sensibili l deformţiile de încovoiere le rborilor şi sunt destinţi, în specil, pentru mşini unelte. Rulmenţii cu ce se execută în următorele vrinte: pe un rând (fig.6.6, ); pe două rânduri (fig.6.6, b); bucşă cu ce (fig.6.6, c); colivie cu ce (fig.6.6, d). Rulmenţii cu ce sunt rulmenţi cu role cilindrice de dimetre mici (cuprinse între 1,6 şi 6 mm) şi lungimi mri (lungime este de ori mi mre decât dimetrul celor), cre preiu srcini rdile mri, dr nu preiu srcini xile şi deci nu fixeză xil rborii, fiind sensibili l deformţiile de încovoiere le cestor. Se folosesc l trnsmisiile crdnice, l unele cutii de viteze cu trei rbori şi l mecnismele plnetre. Rulmenţii xili cu bile pot prelu numi srcini xile, într-un singur sens (cei cu simplu efect fig.6.7, ) su în mbele sensuri (cei cu dublu efect fig.6.7, b). Aceşti rulmenţi, nefixând rdil rborii, se monteză în b c d combinţie cu rulmenţi rdili; Fig.6.6 sunt sensibili l deformţiile de încovoiere le rborelui şi l viteze ridicte, c urmre forţelor centrifuge cre iu nştere. Se folosesc l cârligele mcrlelor, l cricuri şi prese cu şurub, l fixre rborelui melcului, în czul reductorelor melcte, l cilindrii de lminor etc. Rulmenţii xili cu ce (fig.6.8) sunt, de fpt, colivii cu ce, cre preiu numi srcini xile, într-un singur sens; funcţioneză bine l turţii reduse şi necesită precizii de execuţie şi montj ridicte. b b Rulmenţii rdilxili cu bile pe un rând Fig.6.7 Fig.6.8 Fig.6.9 u inelele executte cu umăr dor într-o prte (fig.6.9, ), putând prelu srcini rdile şi xile de vlori medii, cre cţioneză simultn. Aceşti rulmenţi fixeză xil rborele într-un singur sens, motiv pentru cre se monteză perechi, în X su O, în celşi lgăr su în lgăre diferite, jocul din rulment reglându-se prin deplsre reltivă inelelor. Unghiul de contct β=12 o o, l rulmenţii cu β mre predominând srcin xilă, ir l cei cu β mic predominând srcin rdilă. Rulmenţii rdil-xili cu bile pe un rând se folosesc l reductorele cu ngrenje cilindrice cu dinţi înclinţi su cu ngrenje conice, l reductore melcte, l diferenţile de utovehicule etc. Rulmenţii cu

5 Lgăre cu rulmenţi 129 contct în ptru puncte (fig.6.9, b) sunt demontbili şi preiu srcini rdile mici şi xile medii, în mbele sensuri, fiind sensibili l bteri de l coxilitte. Rulmenţii rdil-xili cu bile pe două rânduri (fig.6.10) preiu srcini rdile mri şi srcini xile medii, în mbele sensuri, fiind de fpt doi rulmenţi rdil-xili cu bile pe un rând, l cre inelele interiore şi, respectiv, exteriore u fost reunite. Se folosesc l trnsmisiile centrle le utovehiculelor, l rborii principli i unor mşini unelte, l scripeţii mşinilor de ridict etc. Rulmenţii rdil-xili cu role conice (fig.6.11) preiu srcini rdile şi xile, într-un singur sens, cre cţiooneză simultn şi u vlori mi mri decât l rulmenţii rdil-xili cu bile pe un rând; se monteză perechi, în X su în O, în celşi lgăr su în lgăre diferite. Atât căile de rulre le inelelor cât şi rolele sunt conice, vârfurile conurilor respective plsându-se în celşi punct de pe x rulmentului, pentru nu păre lunecări geometrice. Rulmenţii cu unghiul de contct mre sunt indicţi pentru lgăre în cre predomină srcin xilă, ir cei cu unghiul de contct mic în czul când predomină srcin rdilă. Aceşti rulmenţi necesită rbori Fig.6.10 Fig.6.11 Fig.6.12 rigizi şi se folosesc l reductore, cutii de viteze, trnsmisii centrle, diferenţile şi roţi le utovehiculelor. Se execută şi rulmenţi rdil-xili cu role conice cu două rânduri (fig.6.12) su cu ptru rânduri de role, folosiţi cu precădere l utiljele tehnologice. Rulmenţii rdili oscilnţi cu bile pe două rânduri (fig.6.13) u cle de rulre inelului exterior sferică, lucru ce permite c inelul interior, împreună cu bilele şi colivi, să oscileze în jurul centrului rulmentului; rulmentul funcţioneză norml l înclinări între xele celor două inele de până l 2,5 o... 3 o, înclinările fiind dtorte încovoierii rborelui su necoxilităţii lezjelor celor două lgăre. Aceşti rulmenţi preiu srcini rdile mri şi srcini xile mici medii, în mbele sensuri. Se recomndă folosire lor l rbori cu deformţii mri de încovoiere, l rbori cu distnţe mri între rezeme şi în czul în cre coxilitte lezjelor b Fig.6.13 Fig.6.14 lgărelor este greu de relizt (czul crcselor cre trebuie prelucrte din două părţi). Se execută şi în vrint cu lezj conic (tipul K fig.6.13, ) su cu bucşă de strângere (tipul K+H fig.6.13, b); ultimii permit o înclinre celor două inele de cel mult 1,5 o, folosindu-se l fusurile cilindrice l cre nu se pot execut umeri de sprijin su precizi de prelucrre este redusă. Rulmenţii rdil oscilnţi cu role pe două rânduri sunt semănători rulmenţilor oscilnţi cu bile, dr sunt superiori din punct de vedere l cpcităţii de încărcre. Se execută în vrint b

6 130 Orgne de mşini normlă su cu lezj conic l inelul interior (tipul K fig.6.14, ), precum şi cu bucşă de extrcţie (tipul K+AH fig.6.14, b). Se folosesc l reductore mri, l lminore etc. Rulmenţii xil-rdili preiu srcini rdile şi srcini xile mri şi forte mri şi se execută în vrint xiloscilnţi cu role (fig.6.15, ) şi în vrint xilrdili cu bile (fig.6.15, b). În construcţi diferitelor mşini, Fig.6.15 b b c Fig.6.16 se folosesc şi combinţii dintre un rulment cu ce şi un rulment rdil cu bile pe un rând (fig.6.16, ) su un rulment xil cu bile cu simplu efect (fig.6.16, b) su un rulment xil cu role cilindrice (fig.6.16, c) MONTAJE CU RULMENŢI Montjul cu rulmenţi este un subnsmblu formt dintr-un rbore, pe cre sunt montte roţi dinţte, roţi de cure su de lnţ, semicuplje etc., rulmenţii prin intermediul căror rborele se sprijină în elementul fix (crcsă, btiu etc.) şi diferite piese cre fixeză xil inelele rulmenţilor (bucşe distnţiere, inele de sigurnţă, piuliţe, cpce etc.). Montjul cu rulmenţi trebuie să relizeze fixre rdilă şi xilă, în mbele sensuri, rborelui, fără să se introducă forţe suplimentre în rulmenţi, tunci când rborele se diltă termic şi/su se încovoie sub cţiune forţelor exteriore Scheme crcteristice de montje cu rulmenţi După modul cum este reliztă fixre xilă rborilor, se disting două scheme de montje cu rulmenţi: cu fixre xilă rborelui, în mbele sensuri, într-un singur lgăr; cu fixre xilă rborelui în mbele lgăre, fiecre relizând fixre în câte un sens. După schem din fig.6.17,, fixre xilă rborelui, în mbele sensuri, se relizeză în lgărul B, lgărul A fiind mobil xil. Acest montj permite diltţii termice le rborelui, precum şi deformţii de încovoiere, b în limitele dmise de rulmenţii utilizţi. Se recomndă pentru rbori lungi şi/su cre funcţioneză l temperturi ridicte, precum şi în czul rborilor sprijiniţi pe mi mult c de două lgăre. Deplsre xilă se relizeză prin deplsre rulmentului în lezjul crcsei şi mi rr pe Fig.6.17

7 Lgăre cu rulmenţi 131 fusul rborelui su prin deplsre dintre corpurile de rostogolire şi unul din inele, în czul rulmenţilor rdili cu role cilindrice de tip N su NU şi rulmenţilor cu ce. Se recomndă c lgărul cre fixeză xil rborele să fie cel mi puţin încărct rdil, pentru uniformizre încărcării celor două lgăre. După schem prezenttă în două vrinte în fig.6.17, b şi c, l fixre xilă rborelui prticipă mbele lgăre, fiecre în câte un sens. Schem din fig.6.17, b, l cre fixre xilă se relizeză dinspre exterior, se recomndă în czul rborilor cu deformţii termice neînsemnte, deformţiile de încovoiere le rborilor fiind dmise. În czul folosirii rulmenţilor rdil-xili, se obţine montjul în X, l cre distnţ dintre punctele de plicţie le recţiunilor este mi mică decât distnţ dintre punctele ce definesc mijlocul lăţimii rulmenţilor. În czul utilizării rulmenţilor rdili cu bile pe un rând su celor cu role cilindrice de tip NJ, în funcţie de mărime rulmentului şi de tempertur de funcţionre, între inelul exterior l unui rulment şi cpcul de închidere se lsă un joc xil de 0, mm. Schem din fig.6.17, c, l cre fixre xilă se relizeză dinspre interior, se recomndă în czul rborilor scurţi şi rigizi, l cre deformţiile de încovoiere sunt neînsemnte, fiind permise diltţiile termice. În czul folosirii rulmenţilor rdil-xili, se obţine montjul în O, l cre distnţ dintre punctele de plicţie le recţiunilor este mi mre decât distnţ dintre punctele ce definesc mijlocul lăţimii rulmenţilor; în cest cz, rulmenţii se monteză cu o numit precomprimre, pentru c diltţiile termice să nu modifice jocul funcţionl şi să înrăutăţescă funcţionre cestor. Tipurile de rulmenţi cre se folosesc pentru cele două scheme de montj trebuie să răspundă, individul su în combinţie, cerinţelor fixării rdile şi xile rborelui Exemple de montje cu rulmenţi Montjele cu rulmenţi prezentte în figurile sunt relizte după schem cu fixre xilă, în mbele sensuri, într-un singur lgăr (v. fig.6.17, ) şi sunt crcteristice rborilor Fig.6.19 Fig.6.18 reductorelor de turţie, i trnsmisiilor utomobilelor şi trctorelor şi i utiljelor tehnologice.

8 132 Orgne de mşini Montjul din fig.6.18, relizt cu rulmenţi rdili cu bile pe un rând, este cpbil să prei srcini rdile mici-medii şi srcini xile mici, în mbele sensuri. Îm figură este indict şi fluxul forţelor xile existente su întâmplătore de l rbore l crcsă, forţe ce trverseză rulmentul din lgărul B. Montjul din fig.6.19 este relizt cu rulmenţi rdili cu role cilindrice tip NUP în lgărul cre relizeză fixre xilă şi N în lgărul mobil în direcţie xilă fiind recomndt pentru srcini rdile mri şi srcini xile neînsemnte. În fig.6.20 este prezentt montjul relizt cu doi rulmenţi rdil-xili cu bile montţi în X în lgărul cre fixeză xil rborele şi un rulment rdil cu bile, în lgărul Fig.6.20 mobil în direcţie xilă. Acest montj este recomndt în czul unor srcini rdile şi xile medii; pentru srcini rdile şi xile mri, se folosesc rulmenţi rdilxili cu role conice, respectiv rulment rdil cu role cilindrice, tip N su NU. Montjul din fig.6.21 utilizeză, pentru fixre xilă rborelui, un rulment xil cu bile Fig.6.22 Fig.6.21 cu dublu efect, ir pentru prelure forţelor rdile, rulmenţi rdili cu bile; în czul unor forţe rdile mri, se folosesc rulmenţi rdili cu role cilindrice, tipurile N su NU. În figurile sunt prezentte montje cu rulmenţi relizte după schem cu fixre xilă l mbele cpete, dinspre exterior (v. fig.6.17, b), utilizte în trnsmisiile cu roţi dinţte le reductorelor, utovehiculelor şi utiljelor tehnologice. Montjul din fig.6.22, relizt cu rulmenţi rdil-xili cu role conice, este cpbil să prei srcini rdile şi xile mri; în czul unor forţe

9 Lgăre cu rulmenţi 133 rdile şi xile medii, se folosesc rulmenţi rdil-xili cu bile. În figură este prezentt şi fluxul forţelor xile, de l rbore l crcsă, precum şi punctele de plicţie le recţiunilor l intersecţi normlelor l suprfeţele de contct le rolelor cu căile de rulre le inelelor exteriore şi x rborelui. Montjul prezentt în fig.6.23 este relizt cu rulmenţi rdili cu bile şi este cpbil să prei forţe rdile micimedii şi forţe xile mici. În czul unor srcini rdile mri şi unor srcini xile neînsemnte, se folosesc rulmenţi rdili cu role cilindrice de tip NJ (fig.6.24). În figurile 6.25 şi 6.26 sunt prezentte montje cu rulmenţi de l Fig.6.23 rborii de intrre i reductorelor conice, similre celor de l trnsmisiile centrle le utovehiculelor. Montjul din fig.6.25, relizt cu rulmenţi rdil-xili cu role conice, montţi în X (v. fig.6.17, b), se recomndă în czul srcinilor rdile şi xile mri şi când nu există restricţii de gbrit xil. Reglre jocului din rulmenţi se relizeză prin deplsre inelului exterior, cu jutorul grniturilor de reglre interclte între Fig.6.24 flnş phrului în cre sunt montţi rulmenţii şi cpcul de închidere, ir reglre jocului din ngrenjul conic se relizeză cu jutorul grniturilor de reglre montte între flnş phrului şi crcsă. Montjul din fig.6.26, relizt cu rulmenţi rdil-xili cu bile, montţi în O după schem de montj din fig.6.17, c, cu fixre xilă l mbele cpete, dinspre interior prei srcini rdile şi xile medii şi se recomndă când există restricţii de gbrit xil. În figură este prezentt şi fluxul forţelor xile, de l rbore l crcsă, precum şi punctele de plicţie le recţiunilor. Reglre jocului în rulmenţi se efectueză prin Fig.6.25

10 134 Orgne de mşini deplsre inelului interior, cu jutorul piuliţei cnelte, înşurubtă pe rbore MATERIALE ŞI ELEMENTE DE TEHNOLOGIE Inelele şi corpurile de rostogolire se execută din oţel, cre trebuie să prezinte următorele proprietăţi: rezistenţă l solicitre de contct, pentru preveni distrugere suprfeţelor funcţionle prin priţi de ciupituri; rezistenţă l uzură, pentru limit uzre suprfeţelor funcţionle; tencitte, pentru rezist l srcini dinmice. Aceste condiţii sunt îndeplinite de oţelurile lite cu crom, Fig.6.26 simbolizte prin RUL1 şi RUL2, cre conţin proximtiv 1% crbon şi 1,3... 1,65% crom, celellte elemente de liere fiind mngnul şi siliciul; duritte superficilă, după călire, este de HRC. Unele firme producătore de rulmenţi utilizeză oţeluri de cementre, cre u o comportre bună l solicitările cu şoc. Pentru rulmenţii cre lucreză l temperturi înlte su în mediu umed, se folosesc oţeluri specile, înlt lite. Mterilele pentru confecţionre coliviilor trebuie să prezinte clităţi ntifricţiune şi cpcitte de mortiz vibrţiile. Pentru coliviile executte din tblă ştnţtă, se foloseşte oţelul crbon mole, ir pentru coliviile msive, folosite l rulmenţii pentru turţii mri, lm, bronzul, textolitul, nylonul etc. Tehnologi de fbricţie rulmenţilor este complexă, ceşti executându-se de către firme specilizte CAUZELE IEŞIRII DIN FUNCŢIUNE ŞI CRITERIILE SIGURANŢEI ÎN FUNCŢIONARE ALE RULMENŢILOR Principlele forme de deteriorre le rulmenţilor sunt: formre de dâncituri pe căile de rulre le inelelor; priţi de ciupituri pe suprfeţele funcţionle; uzur brzivă inelelor şi corpurilor de rostogolire; gripre; distrugere coliviei, inelelor su corpurilor de rostogolire. Formre de dâncituri pe căile de rulre le inelelor este form principlă de deteriorre rulmenţilor încărcţi în stre de repus, rulmenţilor cre funcţioneză l turţii forte mici (sub 10 rot/min) şi l rulmenţii cre execută mişcări pendultorii lente. Adânciturile, cre sunt deformţii locle remnente, se dtoresc depăşirii locle limitei de curgere mterilului. Criteriul sigurnţei în explotre rulmenţilor cu n 10 rot/min este clculul după cpcitte sttică de încărcre. Apriţi de ciupituri pe suprfeţele funcţionle le rulmentului este principl formă de deteriorre rulmenţilor rotitori (n >10 rot/min), bine unşi şi bine etnşţi. Rulre corpurilor de

11 Lgăre cu rulmenţi 135 rostogolire pe căile de rulre le inelelor provocă, în strturile superficile, tensiuni de contct vribile în timp. Primele semne de oboselă pr sub form unor microfisuri de suprfţă, cre se măresc în timp, ir pătrundere uleiului sub presiune în ceste produce desprindere unor prticule de mteril. Ciupiturile pr pe căile de rulre le inelului interior, l mjoritte rulmenţilor, şi le inelului exterior, l rulmenţii oscilnţi, ir l bile în zon ieşirii fibrelor l forjre. Prin priţi ciupiturilor, se măreşte jocul în rulment şi se înrăutăţeşte funcţionre cestui. Criteriul sigurnţei în funcţionre rulmenţilor rotitori (n>10 rot/min) este clculul după cpcitte de încărcre dinmică. Uzre brzivă pre l rulmenţii mşinilor de trnsport, gricole, de construcţii etc. şi pote fi limittă prin îmbunătăţire sistemelor de ungere şi etnşre. Gripre sudre loclă între corpurile de rostogolire şi inele su colivie pre l rulmenţii cre funcţioneză l temperturi ridicte şi încărcări mri, ir ungere este insuficientă. Acest pote fi evittă printr-o ungere şi răcire corespunzătore. Distrugere coliviei, inelelor su corpurilor de rostogolire, pre ccidentl, l o execuţie, montre su explotre incorectă rulmenţilor. Semnele exteriore le ieşirii din funcţiune rulmenţilor sunt pierdere preciziei l rotire, zgomot în funcţionre şi creştere rezistenţei l rotire PROIECTAREA MONTAJELOR CU RULMENŢI Proiectre montjelor cu rulmenţi se fce în funcţie de mărime turţiei rborelui: după cpcitte de încărcre dinmică, pentru rulmenţii cu n>10 rot/min, numiţi şi rulmenţi rotitori; după cpcitte de încărcre sttică, pentru rulmenţii cu n 10 rot/min, numiţi şi rulmenţi nerotitori. Clculul rulmenţilor rotitori, l rândul său, se fce în funcţie de crcterul srcinii şi turţiei constnte su vribile în trepte Alegere şi verificre rulmenţilor rotitori (n>10 rot/min), cre funcţioneză l srcină şi turţie constnte Rulmenţii de ceeşi tipodimensiune, încercţi în condiţii identice, u durte de funcţionre forte diferite, dtorită diferenţele dimensionle le inelelor şi corpurilor de rostogolire şi diferenţelor dintre crcteristicile mecnice le mterilelor. Durt de funcţionre rulmenţilor rotitori este limittă de priţi de ciupituri pe căile de rulre le inelelor su pe corpurile de rostogolire, c urmre obosirii strturilor superficile le mterilului. Pentru evitre cestei forme de deteriorre, rulmenţii rotitori se clculeză l durbilitte, relţiile de clcul fiind determinte pe bz unui număr mre de determinări experimentle, deorece durtele de funcţionle prezintă o reprtiţie sttistică. Pentru clculul cestor montje cu rulmenţi, este necesră definire unor noţiuni specifice, lucru prezentt în continure. Fibilitte unui rulment este probbilitte c cest să tingă su să depăşescă, în numite condiţii de încărcre şi funcţionre, o durtă de funcţionre determintă.

12 136 Orgne de mşini Durbilitte unui rulment, considert seprt, reprezintă numărul de rotţii efectute de inelul rotitor până l priţi primelor semne de oboselă mterilului. L turţie constntă, durbilitte se pote măsur şi în ore. Fibilitte unui lot de rulmenţi, considerţi identici, cre funcţioneză în condiţii identice, reprezintă procentul din numărul totl de rulmenţi i lotului cre probbil vor tinge su depăşi durt de funcţionre de bză. Convenţionl, s- considert c durtă de funcţionre de bză ce corespunzătore unei fibilităţi de 90%, deci ce pe cre o pot tinge su depăşi 90% din rulmenţii lotului supus încercărilor. Din cuz dispersiei durtelor de funcţionre, nu se pote stbili cu exctitte dcă un rulment v tinge durt de funcţionre impusă, ci numi cu o probbilitte de 90%. Durbilitte de bză su durbilitte unui lot de rulmenţi reprezintă numărul de rotţii efectute su depăşite de 90% din rulmenţii lotului supus încercărilor, fără să pră semne de oboselă mterilului. Pe bz curbei de împrăştiere durbilităţii rulmenţilor lotului încerct (fig.6.27), se consttă că 50% din rulmenţi depăşesc de proximtiv 5 ori durbilitte de bză, ir 10% de proximtiv 14 ori, deşi toţi rulmenţii lotului sunt prent identici şi sunt încărcţi în celeşi condiţii. Cpcitte de încărcre dinmică de bză reprezintă srcin rdilă în czul rulmenţilor rdili, respectiv xilă în czul rulmenţilor xili, de vlore şi direcţie constnte, cre cţionând supr unui lot de rulmenţi prent identici sigură cestui durbilitte de bză de un milion de rotţii, când inelul interior este rotitor, ir cel exterior fix. Fig.6.27 Între cpcitte de încărcre dinmică C, durbilitte de bză L b =1 milion de rotţii, srcin P (P=F r pentru rulmenţii rdili şi P=F pentru rulmenţii xili) cre încrcă rulmentul şi durbilitte cestui L, s- stbilit următore dependenţă experimentlă p p P L = C Lb, (6.1) cre reprezintă ecuţi curbei de oboselă şi în cre p reprezintă grdul curbei de oboselă (p=3 pentru rulmenţii cu bile; p=10/3 pentru rulmenţii cu role). Clculul rulmenţilor rotitori se pote efectu în două moduri, după cum urmeză: C dcă se cunoşte srcin cre încrcă rulmentul P, turţi inelului rotitor n şi durt de funcţionre impisă L h impus, rulmentul se clculeză după cpcitte de încărcre dinmică nec p = P L C, (6.2) ct log unde 60nL h impus L = ; (6.3) 6 10 pentru un rulment existent, cu cpcitte de încărcre dinmică C=C ctlog, l cărui inel rotitor re turţi n şi cre este încărct cu o srcină P, clculul se efectueză după criteriul durbilităţii, cu relţiile:

13 C L = P ct log p Lgăre cu rulmenţi 137, (6.4) L Lh = 10 6 L h impus 60 n ; (6.5) relţiile (6.4) şi (6.5) se folosesc şi în czul în cre nici un rulment nu rezistă pe întreg durtă de funcţionre impusă şi trebuie schimbt după un numit număr de ore. Czul lgărelor în cre cţioneză forţe combinte. În cest cz, forţele rdile F r şi xile F se înlocuiesc cu o srcină dinmică echivlentă P. Srcin dinmică echivlentă este srcin rdilă pentru rulmenţii rdili şi rdil-xili, de vlore şi direcţie constnte, sub cţiune cărei un rulment cu inelul interior rotitor şi cel exterior fix tinge ceeşi durbilitte c şi în condiţiile rele de încărcre, cu forţe combinte. Digrm experimentlă din fig.6.28 reprezintă corelţi dintre forţ rdilă cre solicită rulmentul recţiune rdilă totlă din lgăr F r şi forţ xilă cre revine lgărului F, pentru o srcină Fig.6.28 dinmică echivlentă P=const. În digrmă pr două zone, delimitte de drept înclintă cu unghiul β =rctg e, unde e este o constntă rulmentului, cărei vlori sunt dte în ctlogul de rulmenţi. Zon I este crcteriztă prin forţe xile mici, neglijbile în clculul rulmentului; pentru cestă zonă, în cre F F r = tgβ tgβ ' = e, srcin dinmică echivlentă se clculeză cu relţi P = f V. (6.6) p F r Zon II se crcterizeză prin forţe xile mri, de cre se ţine sem în clculul rulmentului; pentru cestă zonă, în cre F F r = tgβ > tgβ ' = e, srcin dinmică echivlentă se clculeză cu relţi p ( V X F Y F ) P = f +. (6.7) r Semnificţi prmetrilor din relţiile (6.6) şi (6.7) este următore: β - unghiul dintre component rdilă F r şi forţ rezultntă F n (v. fig.6.28); X şi Y fctori de echivlre srcinii rdile F r, respectiv xile F, dţi în ctlogele de rulmenţi; V fctor cre ţine sem de inelul cre se roteşte; f p fctor de corecţie globl, cre ţine sem de condiţiile concrete de funcţionre lgărului.

14 138 Orgne de mşini L rotire inelului interior fţă de srcină, încărcre cestui cre este ce mi slbă piesă rulmentului din punct de vedere l rezistenţei l solicitre de contct este periferică, deci mi puţin periculosă decât încărcre loclă, cre pre, pe celşi inel, l rotire inelului exterior. Din cest motiv, V =1 când se roteşte inelul interior fţă de srcină, respectiv V=1,2 când se roteşte inelul exterior, excepţie făcând rulmenţii oscilnţi cu bile, l cre probbilitte de distrugere celor două inele este ceeşi şi c tre se consideră V=1 în mbele czuri. Fctorul de corecţie globl se clculeză cu relţi f = f f f f / f, p z d v s t în cre: f z este un fctor ce depinde de precizi dnturii, lut în considerre în czul montjelor cu rulmenţi de l trnsmisiile cu roţi dinţte; f d fctor de regim, dependent de tipul mşinii din cre fce prte montjul cu rulmenţi; f v fctor cre pre l montjele cu rulmenţi le rborilor ntrenţi prin curele su lnţ; f s fctor de şoc, cre pre numi l montjele cu rulmenţi supuse srcinilor cu şocuri; f t fctor dependent de tempertur de regim lgărului. Forţe xile suplimentre şi totle, în czul montjelor cu rulmenţi rdil-xili. În cest cz, în clculul forţelor xile din lgăr intervin, pe lângă forţ xilă exterioră provenită de l roţi cilindrice cu dinţi înclinţi, roţi conice, melci su roţi melcte şi forţele xile suplimentre, părute c urmre fptului că recţiunile din lgăre sunt normle l suprfeţele de contct dintre corpurile de rostogolire şi inelele exteriore le rulmentului, deci înclinte fţă de perpendiculr pe x rborelui (fig.6.29, ); excepţie fc lgărele cu doi rulmenţi rdil-xili, l cre forţele xile suplimentre se nuleză reciproc. Fig.6.29 Componentele recţiunilor normle F na şi F nb, din cele două lgăre, sunt forţele rdile F ra, respectiv F rb şi forţele xile suplimentre F A şi F B (v. fig.6.29, ), cre se clculeză cu relţiile: F' F' A B F = 0,5 Y F = 0,5 Y ra rb,. b (6.8)

15 Lgăre cu rulmenţi 139 Forţele xile totle, prelute de cele două lgăre, se determină în funcţie de rezultnt forţelor xile exteriore cre încrcă rborele şi de forţele xile suplimentre F A şi F B. C exemplu, se consideră czul când rborele este încărct cu o forţă xilă exterioră F îndrepttă spre lgărul A şi între forţele xile există relţi F A < F + F B. Diferenţ dintre ceste forţe, (F + F B )- F A, tinde să deplseze rborele spre lgărul A şi genereză în cest o recţiune eglă şi de sens contrr cu cestă diferenţă, sigurând echilibrul xil l rborelui (fig.6.29, b). Forţele xile totle prelute de cele două lgăre egle şi de sens contrr cu forţele de recţiune xile se determină cu relţiile: F F At Bt = F' = F' A B +. ( F + F' F' ) B A = F + F' Srcin dinmică echivlentă, în cest cz, se clculeză cu relţi p ( V X F Y F ) r t B, (6.9) P = f +. (6.10) În litertur de specilitte, sunt dte, tbelr, relţiile pentru clculul forţelor xile totle din lgărele cu rulmenţi rdil-xili, pentru montjul în X su O şi pentru tote situţiile ce pot fi întâlnite în proiectre. Observţii: L rulmenţii rdili cu bile încărcţi numi cu srcini rdile, precum şi l rulmenţii rdili cu role cilindrice, indiferent de felul încărcării, srcin dinmică echivlentă se clculeză cu relţi P = f V, (6.11) p F r ir l rulmenţii xili, cu relţi P = f p F. (6.12) În czul lgărelor cu doi rulmenţi, cpcitte de încărcre nu se dubleză, deorece rulmentul mi propit de srcin exterioră este solicitt mi mult. În ceste czuri C = f C, (6.13) totl i ct log unde: f i =1,625 pentru lgăre cu doi rulmenţi rdili su rdil-xili cu bile pe un rând, f i =1,715 pentru lgăre cu doi rulmenţi rdil-xili cu role conice pe un rând. L rulmenţii rotitori, trebuie verifictă şi turţi de funcţionre lgărului de fpt vitez, cre provocă forţe centrifuge importnte cu relţi n < n = f n, (6.14) lim lim ct log în cre: f este fctorul de turţie, dt în funcţie de rportul F /F r, respectiv de dimetrul mediu l rulmentului d m =(D+d)/2 şi de durt de funcţionre impusă L h impus, în czul rulmenţilor rdil oscilnţi cu bile pe două rânduri; n lim ctlog turţi limită, indictă în ctlogele de rulmenţi, pentru fiecre tipodimensiune în prte, tât pentru ungere cu ulei cât şi pentru ungere cu unsore consistentă. Rulmenţii rotitori, cre funcţioneză l srcină şi turţie vribile în trepte, din trnsmisiile utomobilelor şi trctorelor, se clculeză l fel c cei cre funcţioneză l srcină şi turţie constnte, dr l o turţie medie echivlentă şi l o srcină dinmică echivlentă medie.

16 140 Orgne de mşini Alegere şi verificre rulmenţilor nerotitori şi celor cre se rotesc forte lent (n 10 rot/min) Încărcre rulmenţilor cre nu se rotesc şi celor cre se rotesc lent ( n 10 rot/min) su execută mişcări pendultorii lente este limittă de formre de dâncituri pe căile de rulre le inelelor. Evitre cestei forme de deteriorre, cre măreşte jocul în rulment şi înrăutăţeşte funcţionre cestui, se fce printr-un clcul după cpcitte de încărcre sttică. Cpcitte de încărcre sttică este srcin rdilă pentru rulmenţii rdili, respectiv xilă pentru rulmenţii xili, cre produce, în locul de contct dintre corpul de rostogolire cel mi încărct şi cle de rulre inelului interior, o deformţie remnentă de 0,0001 din dimetrul corpului de rostogolire. Srcin cre cţioneză supr rulmentului se reprtizeză neuniform pe corpurile de rostogolire, l prelure srcinii prticipând corpurile de rostogolire dispuse pe un rc de cerc de mxim 180 o, când nu există joc rdil în rulment; în czul existenţei jocului rdil, numărul corpurilor de rostogolire cre prticipă l prelure srcinii este şi mi mic. Corpul de rostogolire cel mi încărct se găseşte pe direcţi srcinii, corpurile de rostogolire dispuse simetric fţă de cest încărcându-se în mod egl (fig.6.30). Clculul cestor rulmenţi constă în comprre cpcităţii de încărcre sttică necesră C 0 nec cu cpcitte de încărcre sttică rulmentului preconizt C 0ctlog, indictă în ctlogele de rulmenţi, pentru fiecre tipodimensiune în prte, C = s P C, (6.15) 0 nec 0 0 0ct log s 0 fiind fctor de sigurnţă, cre ţine sem de Fig.6.30 condiţiile de funcţionre le lgărului. În czul în cre rulmenţii sunt încărcţi cu forţe combinte rdile F r şi xile F ceste se înlocuiesc cu o srcină sttică echivlentă. Srcin sttică echivlentă reprezintă srcin rdilă pentru rulmenţii rdili şi rdil-xili, respectiv xilă pentru rulmenţii xili, cre r produce ceeşi deformţie remnentă mximă în locul de contct dintre cel mi încărct corp de rostogolire şi cle de rulre inelului interior c şi srcinile rele cre încrcă rulmentul şi se clculeză cu relţi P0 X 0 Fr + Y0 F =, (6.16) în cre X 0 şi Y 0 reprezintă fctorii de echivlenţă, pentru încărcre rdilă F r, respectiv xilă F, căror vlori sunt dte în ctlogele de rulmenţi. În czul rulmenţilor rdil-xili, pe lângă forţ xilă exterioră, intervin şi forţele xile suplimentre. Forţele xile totle, cre intervin în clculul srcinii sttice echivlente, se determină în celşi mod c l rulmenţii rotitori.

17 Lgăre cu rulmenţi Fzele proiectării montjelor cu rulmenţi rotitori (n>10 rot/min), cre funcţioneză l srcină şi turţie constnte Dte de proiectre: tipul şi mărime srcinilor cre cţioneză în lgăre (F ra, F rb, F ); turţi rborelui n; durt de funcţionre impusă lgărelor L h impus ; precizări privind lungime şi rigiditte rborelui, mărime diltţiilor termice, precizi de execuţie şi montj, btere de l coxilitte lezjelor crcsei, tempertur de funcţionre lgărelor, construcţi crcsei (cu su fără pln de seprţie), condiţiile de funcţionre în cdrul mşinii su utiljului din cre fce prte montjul. Fzele proiectării, corelte cu probleme ce trebuie rezolvte, sunt prezentte în continure. Alegere schemei de montj (v. subcp ), în funcţie de numărul lgărelor rborelui, lungime cestui, mărime diltţiilor termice, rigiditte rborelui, precizi de execuţie şi montj etc. Alegere tipului rulmenţilor din fiecre lgăr (v. subcp. 6.3), în funcţie de ntur şi mărime forţelor cre cţioneză în lgăre, de schem de montj lesă, de rigiditte rborelui şi de mărime bterilor de l coxilitte lezjelor crcsei. Alegere seriei rulmenţilor şi crcteristicilor cestor, din ctlogul de rulmenţi, în funcţie de dimetrul fusului rborelui. Verificre rulmenţilor leşi după cpcitte de încărcre dinmică (v. subcp ). Dcă rumenţii leşi nu verifică su sunt suprdimensionţi, există următorele posibilităţi: se lege un rulment cu dimetrul exterior şi/su lăţime mi mri, respectiv mi mici; se lege lt tip de rulment, cu cpcitte de încărcre dinmică mi mre, respectiv mi mică; se monteză doi rulmenţi în celşi lgăr su un rulment pe două rânduri; se micşoreză durt de funcţionre, urmând c după un numit număr de ore de funcţionre rulmenţii să fie înlocuiţi cu lţii de ceeşi tipodimensiune. Se leg soluţiile de fixre xilă inelelor rulmenţilor (v. subcp ). Se leg justjele de montj, tolernţele de execuţie şi rugozităţile pentru fusul rborelui şi pentru lezjul crcsei (v. subcp ). Se lege lubrifintul şi sistemul de ungere lgărelor, inclusiv periodele de schimbre lubrifintului (v. subcp ). Se lege dispozitivul de etnşre lgărelor (v. cp. 8). Se prevăd măsuri constructive în vedere demontării inelelor montte cu strângere (v. subcp ) ELEMENTE CONSTRUCTIVE ŞI DE EXPLOATARE Fixre xilă inelelor rulmenţilor Modul de fixre xilă inelelor rulmenţilor depinde de mărime forţelor xile ce trebuie prelute şi de inelul cre se fixeză xil (interior su exterior).

18 142 Orgne de mşini În bsenţ forţelor xile, pentru fixre în direcţie xilă inelului unui rulment este suficient justjul cu strângere dintre inelul respectiv şi pies conjugtă. În celellte czuri, este necesră fixre xilă inelelor de rulmenţi, într-un sens su în mbele sensuri, în funcţie de schem de montj lesă, cu jutorul unor piese suplimentre. Fixre xilă inelului interior, într-un sens, se relizeză cu jutorul unui umăr de sprijin, executt pe rbore (v. fig fig.6.24) su cu o bucşă distnţieră, monttă între inelul interior şi o ltă piesă monttă pe rbore. În sens opus, fixre xilă inelului interior, dcă este necesr, se pote reliz cu inel elstic de rezemre excentric pentru rbori (v. fig.6.18 şi fig.6.19), cu o piuliţă cneltă (v. fig.6.20, fig.6.21, fig.6.25 şi fig.6.26), mi rr creneltă, cu plăcuţă de fixre prinsă cu un şurub (fig.6.31, ) su cu două şuruburi (fig.6.31, b), de cpătul rborelui. Inelele exteriore le rulmenţilor se fixeză xil, într-un b sens, cu jutorul cpcelor de închidere (v. fig ) Fig.6.31 su cu inele filette, înşurubte în crcsă su în cpcul de închidere. În sens opus, fixre xilă, dcă este necesr, se pote reliz cu jutorul unui umăr de sprijin, executt în crcsă (v. fig.6.18) su în phrul de rulment (v. fig.6.20, fig.6.21 şi fig.6.26), cu jutorul unui inel elstic de rezemre excentric pentru lezje (v. fig.6.19) su unui inel de oprire pentru crcse cu pln de seprţie Ajustje şi tolernţe pentru lgărele cu rulmenţi Tolernţele lezjelor inelelor interiore şi cele le dimetrelor exteriore le inelelor exteriore le rulmenţilor sunt stndrdizte pe pln internţionl, fpt pentru cre rulmenţii se monteză pe rbore în sistemul lezj unitr, ir în crcsă în sistemul rbore unitr. Ajustjul dorit se relizeză prin legere corespunzătore câmpurilor de tolernţe pentru rbore, respectiv pentru lezjul din crcsă. Alegere justjelor pentru lgărele cu rulmenţi este condiţiontă de o serie de fctori, prezentţi în continure: tipul încărcării inelelor inelul rotitor, vând o încărcre periferică, se monteză cu strângere, ir inelul nerotitor, vând o încărcre loclă, se monteză liber; tipul şi mărime srcinilor l srcini mri şi cu şocuri pe inelul încărct periferic, se recomndă strângeri mi mri, pentru evitre rotirii inelului respectiv fţă de pies conjugtă; tipul şi mărime rulmentului pentru rulmenţii cu role se recomndă strângeri mi mri c l cei cu bile şi, de semene, l rulmenţii de dimensiuni mri se recomndă strângeri mi mri decât l cei de dimensiuni mici; condiţiile de tempertură l temperturi mri de funcţionre, strângere justjului dintre fusul rborelui şi inelul interior trebuie mărită, ir jocul justjului dintre inelul exterior şi crcsă trebuie, de semene, mărit, pentru împiedic rotire inelului interior, respectiv sigur mobilitte rulmentului în direcţie xilă;

19 Lgăre cu rulmenţi 143 construcţi şi mterilul rborelui şi crcsei pentru rbori tubulri şi crcse cu pereţi subţiri su crcse din mterile uşore se recomndă strângeri mărite; l crcse cu pln de seprţie, nu se leg justje cu strângere, ir în czul încărcării periferice inelului exterior, se evită crcsele cu pln de seprţie su se folosesc phre de rulmenţi; montre şi demontre rulmenţilor când mbele inele se monteză cu strângere, se recomndă folosire rulmenţilor demontbili, rulmenţilor cu lezj conic şi bucşă de strângere su de extrcţie; deplsre rulmentului mobil în direcţie xilă se relizeză prin legere unui justj liber pentru inelul încărct locl; pentru rulmenţii rdili cu role cilindrice de tip N su NU, se pot lege justje cu strângere pentru mbele inele, deplsre xilă relizându-se în interiorul rulmentului. Câmpurile de tolernţe pentru rbori şi lezjele crcselor dte în tbelul 6.1, se leg în funcţie de condiţiile prezentte. Tbelul 6.1 Pentru rbori Pentru lezjele crcselor g6 h5 h6 j5 j6 k5 k6 m5 m6 n6 H6 H7 J6 J7 K6 K7 M6 M7 N6 N7 Rugozitte suprfeţelor pe cre se monteză rulmenţii (fusul rborelui, respectiv lezjul crcsei) trebuie să fie redusă, pentru menţinere crcterului justjului l montre şi demontre; suprfeţele de montj se rectifică, respectiv se lezeză Reglre jocului în lgărele cu rulmenţi L rulmenţii rdili nu se pote regl jocul în direcţie rdilă, ceşti fiind leşi cu joc norml, mărit su micşort, în funcţie de condiţiile de montre şi explotre. L unul şi celşi rulment, jocul rdil este diferit în stre nemonttă şi monttă, în stre monttă cest micşorându-se, c urmre justjelor cu strângere şi diltţiilor termice. L rulmenţii rdili cu bile, se recomndă c jocul rdil, în timpul funcţionării, să fie nul su să existe o mică pretensionre, ir l rulmenţii rdili cu role se recomndă să existe un mic joc rdil, cu excepţi celor de l rborii principli i mşinilor unelte şi i pinionelor trnsmisiilor centrle le utovehiculelor, l cre este necesră o numită pretensionre. În czul unor justje cu strângeri mri l mbele inele şi/su unor temperturi de funcţionre ridicte, se recomndă rulmenţi cu joc rdil mărit în stre nemonttă. L rulmenţii rdil-xili şi xili, jocul se regleză l montj, stfel încât în condiţiile de explotre să se sigure o rotire uşoră şi să se evite blocre lgărului, în urm diltţiilor termice, vlori pentru ceste jocuri fiind dte în litertur de specilitte; şi l legere vlorilor jocurilor l montj, l ceşti rulmenţi, se ţine sem de diltţiile termice cre pr în timpul funcţionării. L montjul în X, reglre jocului se relizeză prin deplsre inelului exterior, cu jutorul unui pchet de grnituri de reglre, executte din lmă, de grosimi cuprinse între 0,5 şi 1 mm, interclte între crcsă şi cpcul de închidere (v. fig.6.20, fig.6.22 şi fig.6.25).

20 144 Orgne de mşini L montjul în O, reglre jocului se relizeză cu jutorul unei piuliţe înşurubte pe rbore (v. fig.6.26) prin deplsre inelului interior. Jocul în rulmenţii xili se regleză tot cu jutorul grniturilor interclte între crcsă şi cpcul de închidere (v. fig.6.21) Ungere lgărelor cu rulmenţi Scopurile ungerii sunt: micşorre frecării dintre elementele în mişcre reltivă le rulmentului; sigurre protecţiei nticorozive; uniformizre şi evcure căldurii degjte; micşorre zgomotului produs în timpul funcţionării. Lubrifinţii folosiţi sunt uleiurile minerle de clitte superioră, unsorile consistente, ir în czuri specile lubrifinţi solizi. Clitte lubrifintului şi intervlele de schimbre cestui se leg în funcţie de mărime rulmentului, de turţi rborelui, de srcină şi de tempertur de funcţionre lgărului Ungere cu ulei Ungere cu ulei se recomndă în următorele czuri: lgărele i căror rulmenţi funcţioneză întrun spţiu închis, în cre se foloseşte ulei pentru ungere ltor orgne de mşini în mişcre de rotţie (reductore de turţie, cutii de viteze etc.); ungere lgărelor l cre tempertur de funcţionre este ridictă şi este necesră evcure căldurii degjte; lgărele l Fig.6.32 Fig.6.33 cre este necesr un control continuu l ungerii; lgărele cre necesită înlocuire uşoră lubrifintului; lgărele rborilor de turţie ridictă. Ungere cu ulei lgărelor cu rulmenţi se pote reliz prin următorele sisteme de ungere: Fig.6.34 cu bie proprie (fig.6.32), în czul rulmenţilor mri, ce funcţioneză l turţii reduse, nivelul uleiului nedepăşind jumătte corpului de rostogolire inferior; bi trebuie prevăzută cu ccesorii necesre limentării, evcuării şi controlului nivelului de ulei; cu circulţie de ulei (fig.6.33), reliztă cu jutorul unei pompe, uleiul fiind pulverizt direct pe corpurile de

21 Lgăre cu rulmenţi 145 rostogolire, prin intermediul unor duze; se recomndă l turţii şi srcini mri, când este necesră o răcire intensă lgărului, controlul ungerii relizându-se cu un vizor montt pe cpătul lgărului; prin stropire, în czul rulmenţilor reductorelor, cutiilor de viteze etc., stropii de ulei fiind produşi de piese în mişcre de rotţie roţi dinţte, discuri su inele de ungere (fig.6.34) introduse prţil în bi de ulei; prin picurre, cu jutorul unui ungător cu fitil (fig.6.35), în czul rborilor verticli su oblici, cre funcţioneză l turţii mri; cu ceţă de ulei, reliztă prin ntrenre uleiului de către un jet de er, dirijt spre locurile de ungere greu ccesibile Ungere cu unsore consistentă Se recomndă pentru condiţii normle de Fig.6.35 funcţionre, l rulmenţii montţi în locuri în cre nu există ulei pentru ungere ltor orgne de mşini, când uleiul din bie nu junge prin stropire l unii rulmenţi su când ngrenjele funcţioneză cu uzuri mri. Unsore îmbătrâneşte în timp, pierde proprietăţile de ungere, prin cedre lentă şi continuă uleiului pe cre îl conţine, periodic trebuind complettă, ir l intervle mi mri de timp înlocuită complet Etnşre lgărelor cu rulmenţi Rolul dispozitivului de etnşre este să protejeze lgărul împotriv pătrunderii din exterior unor corpuri străine (prf, prticule metlice, pă etc.) şi să împiedice scurgere lubrifintului din corpul lgărului. Dispozitivul de etnşre se lege în funcţie de: felul lubrifintului (unsore consistentă su ulei minerl); sistemul de ungere (cu bie de ulei proprie, cu circulţie de ulei, prin stropire, prin picurre, cu ceţă de ulei); condiţiile de mediu (curt şi usct, impur şi/su umed); vitez periferică fusului rborelui (mică su mre); tempertur de regim (normlă su ridictă); construcţi şi poziţi lgărului în cdrul nsmblului. Conform cestor cerinţe, se pot lege dispozitive de etnşre cu contct su fără contct (v. cp. 8), ir în czul în cre spţiul nu permite folosire unui din ceste dispozitive de etnşre, se folosesc rulmenţi utoetnşţi cu cpc de protecţie su de etnşre Montre şi demontre rulmenţilor Montre rulmenţilor Montre rulmenţilor se relizeză cu scule şi dispozitive specile, cre trebuie să fie uşor de mânuit, să nu deterioreze rulmenţii şi să nu prezinte pericole de ccidentre.

22 146 Orgne de mşini Montre rulmenţilor de dimensiuni mici se relizeză prin btere xilă cu un ciocn dintrun mteril mole unei bucşe cilindrice, ghidtă pe rbore su în crcsă, în funcţie de inelul montt cu strângere; dcă mbele inele formeză justje cu strângere, bucş se sprijină pe mbele inele (fig.6.36). L producţi de serie şi când sunt necesre strângeri mri, se utilizeză prese, ir rulmenţii cu lezj mi mre de 50 mm se încălzesc în prelbil, în bie de ulei, dulp de încălzire su pe o b plită electrică, l Fig.6.36 Fig.6.37 temperturi cre nu trebuie să depăşescă 120 o C, pentru nu deterior rulmentul; l rulmenţii demontbili, se încălzeşte numi inelul cre se preseză. Ordine de montre pentru rulmenţii nedemontbili este prezenttă în fig.6.37,, ir pentru rulmenţii demontbili în fig.6.37, b, cu săgeţi cu linie grosă. Rulmenţii cu lezj conic se pot mont direct pe rbore (fig.6.38, ) su prin intermediul unor bucşe de strângere (fig.6.38, b) su de extrcţie, cei montţi pe fusuri conice su pe bucşe de extrcţie fiind presţi cu jutorul piuliţei rborelui, ir cei montţi pe bucşe de strângere se preseză cu jutorul piuliţei bucşei. b Fig.6.38 După montre, rulmenţii se supun unei probe de verificre, exminându-se zgomotul în funcţionre şi vriţi de tempertură Demontre rulmenţilor Ordine de demontre pentru rulmenţii nedemontbili este prezenttă în fig.6.37,, ir pentru rulmenţii demontbili în fig.6.37, b, prin săgeţi cu linie subţire. Demontre rulmenţilor nedemontbili se relizeză cu jutorul preselor cu şurub (fig.6.39), cre cţioneză pe fţ frontlă inelului ce trebuie demontt; l fel se extrg şi inelele rulmenţilor demontbili. Fig.6.39