8. STAREA SUPRAFEŢELOR ŞI PRECIZIA DIMENSIONALĂ

Transcript

1 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 8.1 Stre suprfeţelor (rugozitte) Piesele utilizte în industri constructore de mşini se oţin prin diferite procedee tehnologice de prelucrre. stfel, suprfeţele pieselor prezintă un numit grd de fineţe, dt de mărime neregulrităţilor rezultte prin prelucrre, neregulrităţi cre în unele czuri nu pot fi percepute cu ochiul lier su prin tingere piesei. Stndrdul SR ISO 4287/1:1993 defineşte rugozitte c fiind nsmlul neregulrităţilor unei suprfeţe, neregulrităţi oţinute în urm procedeului de fricţie plict, şi cre nu constituie teri de formă. În studiere stării suprfeţelor se utilizeză o serie de termeni specifici, prevăzuţi în STS , cre se regăsesc şi în reprezentre din figur 8.1. suprft efectiv S m l R y R y y 1 y 2 lini exterior profilului y i y v mx y p mx m lini interior profilului l y n-1 x y n profil rel profil geometric y y y p1 y p2 y p3 y p4 y p5 y v1 y v2 y v3 y v4 S m1 S m2 S mi S mn l y v5 x c lini medie (m) suprft geometric l x d Fig.8.1 Definire rugozităţii prin prmetrii geometrici de profil Rugozitte se determină şi se noteză pe desene printr-unul din prmetrii geometrici de profil definiţi în continure (exprimţi în μm): 1. tere medie ritmetică profilului R reprezintă medi ritmetică vlorilor solute le terilor profilului yi, i = 1 n, pe lungime de ză l (fig.8.1, ): l n 1 1 R y x dx y i l n i 1 R =,12;,25;,5;,1;,2;,4;,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25; 5; 1; 2; 4 [μm]. 2. Înălţime neregulrităţilor profilului în zece puncte Rz reprezintă medi ritmetică vlorilor solute înălţimilor celor de mi sus cinci proeminenţe şi le dâncimilor celor mi de jos cinci goluri în limitele lungimii de ză l (fig.8.1, c): R z y p y i vi 5 i 1 i 1 3. Înălţime mximă profilului Ry reprezintă distnţ dintre lini exterioră profilului şi lini interioră profilului (fig.8.1, ), su sum vlorilor solute le înălţimii şi dâncimii mxime le proeminenţelor:

2 186 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI R y y p mx Rz,Ry =,25;,5;,1;,2;,4;,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5; 25; 5; 1; 2; 4; 8 [μm]. 4. Psul mediu l neregulrităţilor profilului Sm reprezintă vlore medie pşilor neregulrităţilor profilului Sm i, i = 1 n, pe lungime de ză l (fig.8.1 d): n 1 S m S m i n i 1 Sm =,6;,125;,25;,5;,1;,2;,4;,8; 1,6; 3,2; 6,3; 12,5 [μm]. Pentru indicre stării suprfeţelor, în tehnică cel mi des se utilizeză prmetrii R, c fiind cel mi precis şi Rz, c cel mi prctic şi mi uşor de determint. În telul 8.1 sunt dte informtiv câtev procedee tehnologice de prelucrre pieselor şi rugozitte suprfeţelor oţinute, conform STS 573/2-85: Telul 8.1 Rugozitte R Vlore prmetrului R [µm] Procedeul tehnologic,25,5,1,2,4,8 1,6 3,2 6,3 12, Turnre în forme de nisip Turnre în forme cojă Turnre în cochilă Turnre su presiune Turnre de precizie Mtriţre Forjre prin lminre mutisre Tăiere Strunjire Mortezre Găurire Lărgire Frezre (circulră, frontlă) Rectificre Honuire Lepuire (rotundă, plnă) Superfinisre Electroeroziune Electrochimie Rugozitte pote fi exprimtă şi prin 12 clse de rugozitte, stilite în stndrdul SR E ISO 132 : 22, între clsele de rugozitte, prmetrii geometrici de profil R, Rz, lungime de ză l şi grupele de operţii mecnice existând corelţi din telul 8.2. Prmetrul de profil y v mx Telul 8.2 Corelţi clse de ruguzitte prmetrii geometrici Cls de rugozitte R [μm] ,5 6,3 3,2 1,6,8,4,2,1,5,25 Rz [μm] , ,5,25,125 l [mm] 8 2,5,8,25,8 Gr.op.mec. degroşre semifinisre finisre superfinisre

3 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 187 otre pe desen stării suprfeţelor se fce conform stndrdului SR E ISO 132 : 22, utilizând simolul de ză su simolurile derivte prezentte în telul 8.3, cu semnificţi respectivă. Telul 8.3 H1 Simolurile se trseză cu o grosime de linie eglă cu grosime liniei de scriere cotelor pe desen. Simolul grfic pote fi însoţit şi de indicţii referitore l stre suprfeţei, indicţii cre se dispun c în figur 8.2. ceste reprezintă: vlore prmetrului de profil în μm, precedtă de simolul cestui, R; procedeul de fricţie, trtmentul termic su lte cerinţe; c - înălţime ondulţiei în μm, precedtă de simolul prmetrului su lungime de ză (se omite când este ce din stndrd); d simolul orientării neregulrităţii suprfeţei; e dosul de prelucrre (mm); f lţi prmetrii decât R. Orientre neregulrităţilor suprfeţei se noteză folosind simolurile prezentte în telul 8.4 (fig. 8.3: suprfţă oţinută prin rectificre cu dos de prelucrre de,5 mm, rugozitte mximă R1,6, măsurtă pe o lungime de ză de,8 mm cu orientre neregulrităţilor prlelă cu plnul de proiecţie l suprfeţei). Telul 8.4 Simol Orientre neregulrităţii Exemplu Simol Orientre neregulrităţii = 6 6 H2 simoluri derivte simol de ză H1=1,5h ; H2=3h Suprfţ se oţine printr-o operţie de prelucrre cu îndepărtre de mteril Interzisă îndepărtre de mteril, su suprfţă cre treuie menţinută în stre oţinută iniţil Indicre şi de crcteristici specile le stării suprfeţei Tote suprfeţele piesei u ceeşi stre Prlelă cu plnul de proiecţie = C (e) Circulră şi concentrică fţă de centrul suprfeţei c/f Fig.8.2 Dispunere indicţiilor referitore l rugozitte,5 R 1,6 = d rectifict,8 Fig.8.3 Exemplu de notre rugozităţii Exemplu C Perpendiculră pe plnul de proiecţie R Rdilă fţă de centrul suprfeţei R Încruciştă, după două direcţii înclinte fţă de plnul de proiecţie P Striuri specile nedirecţionte su protuernţe P M În mi multe direcţii M

4 188 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI Înscriere vlorii pentru prmetrul de profil, precedt de simol pote fi făcută printr-o singură vlore, cre este considertă vlore mximă (fig.8.4, ), su prin vlori limită (fig.8.4, ). Prmetrul de profil pote fi înlocuit cu numărul clsei de rugozitte corespunzătore cestui, c în figur 8.4, c. Regulile de înscriere rugozităţii pe desenele tehnice sunt prevăzute în stndrdul SR E ISO 132 : 22. Dtele privind stre suprfeţei se înscriu pe desen o singură dtă şi numi pe un din proiecţiile piesei, pe cre sunt cotte elementele dimensionle le suprfeţei specificte. Simolurile se citesc de jos su din drept desenului şi se pot mpls pe linii de contur, pe linii jutătore trste în prelungire cestor su prin intermediul unor linii jutătore terminte R 12,5 cu o săgetă (fig.8.5). C orientre, simolul grfic su săget liniei jutătore pe cre se situeză cest treuie să se sprijine pe muchi piesei su pe lini jutătore cre este trstă în continure cestei, dinspre exterior către suprfţ l cre se referă. Stre suprfeţelor prismtice şi de rotţie se înscrie o singură dtă, pe o singură muchie, respectiv genertore (fig.8.6, ), ir pentru suprfeţele prismtice, rugozitte fiecărei suprfeţe treuie specifictă seprt, dcă suprfeţele u stări diferite su sunt necesre condiţii specile (fig.8.6, ). R 12,5 - R 25 R 1,6 R 6,3 12,5 1 Fig.8.4 Înscriere prmetrului de profil R 6,3 R 1,6 R 3,2 R 6,3 Fig.8.5 mplsre simolurilor grfice R 12,5 R 6,3 R 25 2 R 25 c R 1,6 3 R 12 2x45 R 6,3 8 4 R 12,5 Fig.8.6 otre rugozităţii pe suprfeţe cilindrice şi prismtice 1 2 R 25 5x 8 M16 R 6,3 R3,2 M8 R 6,3 R 3,2 R3 Fig.8.7 otre unei suprfeţe Fig.8.8 otre rugozităţii Fig.8.9 otre rugozităţii cu rugozităţi diferite pentru găuri suprfeţelor filette Când o suprfţă prezintă porţiuni cu stări diferite, se coteză şi lungime porţiunii cu o numită rugozitte, notându-se cele două rugozităţi (fig.8.7). Rugozitte suprfeţelor teşite su rcordte se consideră ceeşi cu suprfeţelor învecinte, dcă ceste nu sunt notte individul (fig.8.7). Dcă este necesr, stre suprfeţelor teşite su rcordte pote fi nottă pe lini de cotă (fig.8.6,, fig.8.9) su seprt pe o linie jutătore (fig.8.9). Indicre stării suprfeţei şi cotre se pote fce pe ceeşi linie de cotă, când spţiul nu o permite seprt (fig.8.6, notre rugozităţii teşiturii, cnlului de pnă, fig.8.8 rugozitte găurii).

5 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 189 Rugozitte suprfeţei flncurilor roţilor dinţte se indică pe lini ce reprezintă genertore suprfeţei de rostogolire (genertore cilindrului de divizre), vând în vedere reprezentre convenţionlă cestor. Desemene, rugozitte suprfeţei cilindrului de cp se noteză pe genertore cestui (fig.8.1). Pe celellte suprfeţe le roţilor dinţte stre lor se noteză conform regulilor generle. R 6,3 = R 1,6 R 6,3 R 3,2 R 3,2 R 6,3 R 6,3 R 1,6 Fig.8.1 otre rugozităţii roţilor dinţte = R 6,3 R 3,2 = Fig.8.11 otre simplifictă stării suprfeţelor Indicre stării suprfeţei se pote fce şi simplifict, numi prin trsre simolului grfic, urmând c semnificţi cestui să fie explicittă lături de desen (fig.8.11,, ). cestă situţie se plică pieselor cre u un număr mre de suprfeţe cu ceeşi rugozitte. Indicre stării suprfeţelor pe desenul de execuţie l unei piese se fce stfel: - prin notre simolului grfic cu prmetrul de profil corespunzător, desupr indictorului, când tote suprfeţele piesei u cceeşi rugozitte (fig.8.12, ); - prin notre simolului grfic cu un numit prmetrul de profil desupr indictorului, urmt între prnteze de un lt simol grfic fără nici o notţie, când rugozitte exprimtă prin primul simol este predominntă, ir restul suprfeţelor u rugozitte indictă pe desenul piesei (fig.8.12, ); - prin notre simolului grfic cu un numit prmetrul de profil desupr indictorului, urmt între prnteze de lte simoluri cu lţi prmetri de profil, cre se regăsesc în notre diferitelor suprfeţe pe desenul piesei (fig.8.12, c) R 1,6 4 R 1, ot : h = 1...1,2, HRC R 12,5 3 R 12,5 R 6,3 3 R 25 R 6,3 R 6,3 R 1,6 Indictor Indictor Indictor c Fig.8.12 otre stării suprfeţelor pe desenele de execuţie le pieselor

6 19 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI Îndicre stării suprfeţelor cre formeză justje se fce pe lini de cotă fiecărui element în prte (fig.8.13, ), su pe o linie jutătore trstă în continure muchiei comune (fig.8.13, ), chir dcă suprfeţele în contct u ceeşi rugozitte. Trtmentele termice, termochimice, termofizice su coperirile R 6,3 1 2H7 2 1 R 12 2h6 R 1,6 R 1,6 Fig.8.13 otre stării suprfeţelor în contct electrochimice se specifică pe desenele de execuţie, conform stndrdului SR ISO : 28, stfel: - desupr indictorului printr-o notă, l condiţiile tehnice, menţionând dte referitore l procedeul plict, când trtmentul respectiv se referă l totă pies (fig.8.12, ); - trsre unei linii punct grosă prlel cu conturul porţiunii de piesă trttă şi indicre procedeului plict pe simolul grfic l rugozităţii su pe o linie de indicţie cărei săgetă se sprijină pe suprfţ respectivă (fig.8.14) HRC R y 6,3 R y 3,2 h=1,2;hrc Clit HRC HRC c Fig.8.14 otre suprfeţelor trtte termic 8.2 teri dimensionle În procesul de prelucrre pieselor, dimensiunile cestor, înscrise pe desen, nu pot fi oţinute exct, dtorită influenţei unor fctori (procedeul de fricţie, mşinile unelte şi sculele folosite) rezultând piese cu teri dimensionle. Prin procesul de proiectre se impune c dimensiune efectivă, reliztă prin prelucrre, să fie cuprinsă între două vlori limită, stfel încât piesei finite să i se sigure condiţiile unei une funcţionări în cdrul nsmlului şi în procesul de interschimilitte. Propriette de interschimilitte pieselor constă în posiilitte smlării unei piese dintr-o numită serie cu orice piesă dintr-o ltă serie, cu cre se monteză într-un nsmlu şi stă l z fricării pieselor de schim în producţi de serie. Tolernţ dimensionlă reprezintă diferenţ dintre dimensiune mximă şi minimă l cre se pote oţine dimensiune efectivă unei piese. În ţr nostră se plică sistemul internţionl de tolernţe şi justje, definiţi, terminologi şi simolizre fiind stndrdizte în SR E 2286 : 1997, fcilitându-se stfel colorre internţionlă în domeniul construcţiilor de mşini. În definire termenilor specifici folosiţi l studiul terilor dimensionle, se consideră două piese, smlte prin întrepătrundere şi denumite convenţionl: - lezj: pentru pies cuprinzătore (suprfţ interioră); - rore: pentru pies cuprinsă (suprfţ exterioră).

7 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 191 Pentru cele două piese se definesc următorii termeni (fig.8.15): - Dimensiune nominlă () este cot înscrisă pe desen, comună rorelui şi lezjului; - Dimensiune efectivă (E) dimensiune rezulttă l măsurre piesei şi cre treuie să fie cuprinsă între dimensiunile limită prescrise, Dmx > E > Dmin, respectiv dmx > E > dmin ; - Lini zero este lini de referinţă fţă de cre se definesc terile; prin convenţie, terile pozitive sunt reprezentte desupr cestei, ir cele negtive, dedesupt. - tere efectivă () reprezintă diferenţ lgerică dintre dimensiune efectivă şi dimensiune nominlă corespunzătore, = E ; - teri limită reprezintă terile limită dmisiile între cre pote vri tere efectivă; - tere superioră (ES, es) este diferenţ lgerică dintre dimensiune mximă şi dimensiune nominlă corespunzătore, ES = Dmx (pentru lezj), respectiv es = dmx (pentru rore); D mx - tere inferioră (EI, ei) este diferenţ lgerică dintre dimensiune minimă şi dimensiune nominlă corespunzătore, EI = Dmin (pentru lezj), respectiv ei = dmin (pentru rore) ; - Tolernţ (T) este diferenţ dintre dimensiune mximă şi dimensiune minimă unui element su diferenţ dintre tere superioră şi tere inferioră: T = ES - EI = Dmx Dmin - pentru lezj, T = es - ei = dmx dmin - pentru rore; - Câmp de tolernţă în reprezentre grfică, este zon cuprinsă între liniile ce mrcheză dimensiunile limită mxime şi dimensiunile minime pentru lezj, respectiv pentru rore (fig.8.16). - tere fundmentlă este tere cre defineşte poziţi câmpului de tolernţă în rport cu lini zero (fig.8.16). Prin convenţie, se consideră tere fundmentlă c fiind tere ce mi propită de lini zero (tere inferioră su superioră). Sistemul ISO prevede 18 trepte de precizie: 1,, 1, 2, 16, în funcţie de dimensiune nominlă. Fiecre precizie corespunde unei dintre tolernţele fundmentle: IT1, IT, IT1, IT16; treptei 1 îi corespunde tolernţ ce mi mică. Poziţi câmpurilor de tolernţă fţă de lini zero este simoliztă prin un su două litere, de l l Z, pentru lezje şi de l l z, pentru rori, fiind funcţie de dimensiune nominlă (fig.8.17). Simolul unui câmp de tolernţă este exprimt cel mi frecvent printr-o clsă de tolernţă, nottă printr-o sociere de litere cu cifre. cest reprezintă o cominţie dintre tere fundmentlă, exprimtă prin simolul poziţiei sle (o literă) şi numărul clsei de precizie (o cifră). Exemplu : h7, K6. Clsele de tolernţă de uz generl şi terile limită le cestor sunt stilite în STS 81/3 88, pentru rori şi lezje cu dimensiunile până l 315 mm şi în STS 81/5 9, pentru dimensiuni peste 315 mm până l 1 mm. Din clsele de tolernţă de uz generl, în STS 81/4 88 se fce o selecţie de clse de tolernţe pentru rori şi lezje cu dimensiunile până l 5 mm, exceptând domeniile specile (rulmenţi, pene, ş..), conform telului 8.5 şi 8.6. T D min ES lezj EI lini zero d min T rore es d mx ei Fig.8.15 Reprezentre grfică terilor dimensionle cmp de tolernt tere fundmentl lini zero T EI(ei) ES(es) Fig.8.16 Reprezentre grfică câmpului de tolernţă

8 192 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI ES EI B C CD D E EF F FG G H J JS K M LEZJE P Lini zero R S T U V X Y Z Z ZB ZC ES EI c cd d e ef f js j g h k m n p s t u v x y z z z zc ei ei es Lini zero fg r RBORI es Fig.8.17 Poziţi câmpului de tolernţă fţă de lini zero pentru lezje şi rori Telul 8.5 Clse de tolernţe preferenţile pentru rori şir c11 d9 d11 e8 f7 g6 h6 h7 h9 şir2 12 c8 d8 d1 e7 e9 f6 f8 f9 g5 n5 h8 h1 şir1 h11 js6 k6 n6 p6 r6 s6 şir2 h12 js5 js7 k5 k7 m5 m6 m7 n5 n7 p5 p7 r5 r7 s5 s7 t5 Telul 8.6 Clse de tolernţe preferenţile pentru lezje şir1 11 B11C11 D1 E9 F8 H7 H8 H9 H11 JS7 K7 7 P7 R7S7 şir2 D11 F7 G7 H6 H1 H12JS6 JS8 M7 [mm] Telul 8.7 Simolul câmpului de tolernţă - rori teri limită, es / ei, [μm] > d8 d11 e8 f7 f8 g6 h6 h7 h8 h9 h11 j6 k6 m6 n6 p

9 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 193 [mm] Telul 8.8 Simolul câmpului de tolernţă - lezje teri limită, ES / EI, [μm] > D1 D11 E9 F7 F8 G7 H6 H7 H8 H9 H11 J7 K7 M7 7 P Clsele de tolernţe se leg din şirul 1, ir dcă ceste nu relizeză justjul dorit din şirul 2, su din cele de uz generl. În telele 8.7 şi 8.8 sunt dte vlorile terilor limită corespunzătore câtorv clse de tolernţă frecvent folosite, pentru dimensiuni nominle până l 25 mm. Dimensiunilor linire şi unghiulre fără indicţii de tolernţă li se plică tolernţele generle dimensionle şi tolernţele generle geometrice pentru piese şi nsmle prelucrte prin şchiere, prevăzute în STS Tolernţele generle l dimensiuni sunt grupte în ptru clse de precizie simolizte literr: f, m, c şi v. În telul 8.9 sunt extrse câtev vlori le terilor limită, în funcţie de cls de precizie, pentru dimensiuni nominle cuprinse între,5 mm şi 2 mm. Telul 8.9 Dimensiune nominlă [mm] Cls de,5< 3 3< 6 6< 3 3< 12 12< 4 4< 1 1< 2 precizie teri limită l dimensiuni linire [mm] f ±,5 ±,5 ±,1 ±,15 ±,2 ±,3 ±,5 m ±,1 ±,1 ±,2 ±,3 ±,5 ±,8 ± 1,2 c ±,2 ±,3 ±,5 ±,8 ± 1,2 ± 2, ± 3, v - ±,5 ± 1, ± 1,5 ± 2,5 ± 4, ± 5, Între două piese, cre u ceeşi dimensiune nominlă, numite convenţionl rore şi lezj, se stileşte o relţie denumită justj (fig.8.18). justjul este indict pe desenele tehnice prin lezj dimensiune nominlă, urmtă de simolurile câmpurilor de tolernţă, lezj/rore; exemplu: 45 H8/g7. În funcţie de poziţi reltivă câmpurilor de tolernţă, distingem: rore ) justj cu joc (fig.8.19, ) : jocul oţinut este cuprins între două vlori limită, Jmx = Dmx dmin, Fig.8.18 Definire justjului

10 194 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI Jmin = Dmin dmx. Tolernţ justjului cu joc Tj este dtă de diferenţ dintre ceste două vlori, su de sum tolernţelor lezjului TD şi rorelui Td: Tj = Jmx Jmin = ( Dmx dmin ) (Dmin dmx ) = ( Dmx Dmin ) + ( dmx dmin ) = TD + Td T D justj cu joc justj cu strngere justj intermedir D mx D min J min J mx d min T D T d d mx D mx D min S mx d min d mx d min d mx S mx S min D mx T d J mx J mx D min S mx d min d mx ) justj cu strângere (fig.8.19, ) : strângere este cuprinsă între două vlori limită, Smx = dmx Dmin, Smin = dmin Dmx. Tolernţ justjului cu strângere Ts este dtă de diferenţ dintre ceste două vlori, su de sum tolernţelor lezjului TD şi rorelui Td: Ts = Smx Smin = ( dmx Dmin ) (dmin Dmx ) = ( Dmx Dmin ) + (dmx dmin ) = TD + Td c) justj intermedir (fig.8.19, c) : câmpul de tolernţă l lezjului se suprpune prţil su totl peste câmpul de tolernţă l rorelui, rezultând smlări cu joc redus su smlări cu strângere mică. Mi multe justje cu jocuri şi strângeri diferite lcătuiesc un sistem de justje. În construcţi de mşini se utilizeză două sisteme de justje: ) sistemul lezj unitr lezjul re tere inferioră nulă, EI =, Dmin =. Poziţi câmpului de tolernţă pentru lezj este H şi pentru oţine diferite tipuri de justje se relizeză l rore H c Fig.8.19 justje posiile între lezj şi rore justje cu joc justje intermedire justje cu strngere Fig.8.2 justje în sistem lezj unitr câmpuri de tolernţă cuprinse între poziţi şi z (fig.8.17, ). În reprezentre grfică din figur 8.2 lezjul re câmpul de tolernţă H şi formeză cu rorii cre u câmpul de tolernţă de l l h, justje cu joc, cu rorii cre u câmpul de tolernţă în zon H su se întrepătrunde cu cest, justje intermedire, ir cu rorii cre u câmpul de tolernţă situt desupr zonei H, fţă de lini zero, justje cu strângere. Exemplu: Pentru un justj relizt în sistem lezj unitr, cu dimensiune nominlă 2, l cre lezjul este executt în trept de precizie 7, H7, cu ES = +21 şi EI =, se pote oţine, în funcţie de cerinţele funcţionle: - un justj cu joc, pentru un rore vând cls de tolernţă : e8 (es = -4, ei = -73) su h6 (es =, ei = -13); - un justj intermedir, pentru un rore vând cls de tolernţă : j6 (es = +9, ei = -4) su k6 (es = +15, ei = +2) su m6 (es = +21, ei = +8); - un justj cu strângere, pentru un rore vând cls de tolernţă : n6 (es = +28, ei = +15) su p6 (es = +35, ei = +22);

11 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 195 ) sistemul rore unitr rorele re tere superioră nulă, es =, dmx =. Poziţi câmpului de tolernţă este constntă pentru rore, h şi se oţin diferite tipuri de justje justje cu joc justje intermedire justje cu strngere vriind câmpul de tolernţă l lezj, de l l Z (fig.8.21). Fig.8.21 justje în sistem rore unitr Telul 8.1 teri Câmp de tolernţă - lezj - rori H6 H7 H8 H9 H1 H11 H12 H8 / 9 H11 / 11 H11 / 11 H12 / 12 c H7 / c8 H11 / c11 d H7 / d8 H8 / d9 H9 / d1 H1 / d1 H11 / d11 e H6 / e7 H7 / e7 H7 / e8 H8 / e8 H8 / e9 H9 / e9 f H6 / f5 H7 / f6 H7 / f7 H8 / f8 H9 / f9 g H6 /g5 H7 / g6 h H6 / h5 H7 / h6 H8 / h7 H8 / h9 H9 / h9 H1 / h1 H11 / h11 H12 / h12 js H6 / js5 H7 / js6 H8 / js7 k H6 / k5 H7 / k6 H8 / k7 m H6 / m5 H7 / m6 H8 / m7 n H6 / n5 H7 / n6 H8 / n7 p H6 / p5 H7 / p6 H8 / p7 r H6 / r5 H7 / r6 H8 / r7 s H6 / s5 H7 / s6 H8 / s7 t H6 / t5 H7 / t6 Telul 8.11 teri Câmp de tolernţă - rore - lezje h5 h6 h7 h8 h9 h1 h11 h12 11 / h11 B B11 / h11 C C11 / h11 D D1 / h9 D11 / h11 E E9 / h8 F F8 / h6 F7 / h7 F8 / h8 G G7 / h6 H H7 / h6 H8 / h7 H8 / h8 H9 / h9 H1 / h1 H11 / h11 H12 / h12 JS JS6 / h5 JS7 / h6 JS8 / h7 K K7 / h6 M M7 / h6 7 / h6 P P7 / h6 R R7 / h6 S S7 / h6 teri în sistem lezj unitr teri în sistem rore unitr h

12 196 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI Sistemul ISO de tolernţe şi justje pentru dimensiuni linire prevede în STS 81/4 88 justje recomndte fi utilizte în prctică pentru oţinere jocurilor su strângerilor necesre l smlre pieselor. În telele 8.1 şi 8.11 sunt dte ceste justje în sistemul lezj unitr şi respectiv, rore 2k6 +,15 2k6( +,2 ) 2,15 2k6( 2,2 ) c Fig.8.22 Dimensiuni tolerte l suprfeţe de tip rore 2H6 +,13 2H6( ) unitr. Vlorile scrise cu crctere îngroşte sunt preferenţile. Înscriere pe desene tolernţelor l dimensiuni linire şi unghiulre este reglementtă prin stndrdul STS ISO 46 : terile se exprimă în ceeşi unitte de măsură c şi dimensiune nominlă, dică în milimetri. Înscriere pe desenele de execuţie tolernţelor l dimensiuni linire se fce: 2,13 2H6( 2 ) c Fig.8.23 Dimensiuni tolerte l suprfeţe de tip lezj 1) prin dimensiune nominlă urmtă de simolul tolernţei formt din simolul câmpului de tolernţă + cls de precizie (fig.8.22,, 8.23, ). Explicitre simolului tolernţei se fce prin vlorile limită le terilor (fig. 8.22,, 8.23, ) su prin vlorile limită le dimensiunilor efective (fig. 8.22, c, 8.23, c), în continure, în prnteză. 2) prin dimensiune nominlă urmtă de vlorile terilor limită (fig.8.24). terile limită simetrice fţă de dimensiune nominlă se indică o singură dtă fiind precedte de semnul ± (fig.8.24, d). +,18 3 -,253 +,1 3-,25 +, ,15 c d 32,25 32, ,6 Fig.8.24 Indicre dimensiunilor linire tolerte prin teri limită +,3 2 35,5min c linie de seprtie +,9 3 +,4 k6 1 linie de seprtie n6 38,5 mx Fig.8.25 Dimensiuni tolerte prin dimensiuni limită Fig.8.26 Înscriere terilor limită diferite pentru ceeşi suprfţă 3) prin dimensiuni limită (fig.8.25, ). Dimensiune mximă şi minimă se noteză un su lt pe lini de cotă. 4) prin dimensiuni limită într-o singură direcţie (fig.8.25,, c). Limitre unei dimensiuni într-o direcţie se indică prin dăugre prescurtării min su mx după cotă. Dcă pe o piesă un element re ceeşi dimensiune nominlă, dr cu teri limită diferite, se trseză o linie de seprţie, cu linie suţire, numi în vedere cre limiteză cele două zone (fig.8.26).

13 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 197 otre pe desene tolernţelor generle, pentru piesele fără indicţii specile de tolernţă, se fce prin înscriere termenului tolernţe urmt de simolurile clselor de precizie, dimensionle şi geometrice şi numărul stndrdului. Exemplu : Tolernţe cs STS : pies se execută cu tolernţele generle dimensionle în cls de precizie c şi cu tolernţele generle geometrice în cls de precizie S. Înscriere tolernţelor l dimensiuni linire pe desenul de nsmlu Dimensiunile tolerte în czul unui nsmlu se referă l dimensiunile justjului formt între două piese le unui nsmlu. ceste pot fi indicte stfel: 1) prin dimensiune nominlă urmtă de simolurile tolernţelor. Simolul tolernţei lezjului se înscrie îninte celui pentru rore, despărţite printr-o linie olică (fig.5.13, ) su desupr, în czul notării cestor pe verticlă (fig.8.27, ). Când se expliciteză vlorile numerice le terilor, ceste se înscriu în prnteză şi se noteză dimensiunile lezjului şi rorelui pe linii de cotă individule (fig.8.27, c). 2) prin dimensiune nominlă urmtă de vlorile terilor limită. Dimensiune lezjului şi rorelui se înscriu precedte de denumire su de numărul de poziţie, desupr (lezjul) şi dedesuptul (rorele) celeeşi linii de cotă (fig.8.27, d, e). 2H7/k6 2 H7 k6 1 2 ( ) 2F7 +,41 +,2 2h6( -,13) c lezj 5 +,5 +,1 rore 5 -,1 -,3 d 1 2 +,2 -, ,2 -,3 e Fig.8.27 Înscriere tolernţelor l dimensiuni linire pentru piesele în contct Înscriere tolernţelor l dimensiuni unghiulre Tolernţele l dimensiuni unghiulre se exprimă în grde, minute şi secunde. Dcă tere unghiulră este de ordinul secundelor su minutelor, ceste vor fi precedte de grde şi minute, respectiv grdele, exprimte prin cifr zero. Regulile de înscriere tolernţelor linire se plică şi l dimensiunile unghiulre, ceste putând fi exprimte c în figur ' 2'' 15, ' 15'' 55 1'+ '4'' 16,5 +,15 14,75 c d Fig.8.28 Înscriere tolernţelor l dimensiuni unghiulre

14 198 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI 8.3 Tolernţe geometrice Form geometrică efectivă pieselor prelucrte diferă de form geometrică prevăzută în desenul de execuţie (form idelă), dtorită impreciziei de execuţie. ceste teri de l form geometrică şi de l poziţi reciprocă suprfeţelor treuie să se încdreze în numite limite stilite de stndrde, stfel încât să nu influenţeze un funcţionre piesei în cdrul nsmlului. Câmpul de tolernţă geometrică este cuprins în câmpul de tolernţă dimensionlă. stfel, tolernţele geometrice se înscriu pe desen numi dcă sunt necesre pentru sigurre condiţiilor de funcţionre şi de interschimilitte, fiind înfr câmpului de tolernţă dimensionlă impus. Stndrdele SR ISO 783 : 96 şi SR E ISO 111 : 26 stilesc simolurile şi reglementeză înscriere pe desene tolernţelor geometrice. Pentru definire tolernţelor geometrice se folosesc următorii termeni generli: - Suprfţ geometrică (nominlă) este suprfţ idelă prevăzută în desenul de execuţie l piesei; - Suprfţ relă este suprfţ cre limiteză pies şi o sepră de mediul înconjurător (fig.6.1. ); - Suprfţ efectivă reprezintă suprfţ cre se oţine l măsurre, ce mi propită de suprfţ relă; - Suprfţ dicentă reprezintă suprfţ cu ceeşi formă cu suprfţ geometrică (idelă), tngentă exterioră l suprfţ relă, şeztă stfel încât distnţ dintre cest şi suprfţ relă să fie minimă (fig.8.29, ); [] Suprft dicent Profil dicent - Pln de sectionre Profil Suprft rel rel - Suprfţ de referinţă este suprfţ în rport cu cre se determină terile geometrice. - Profil geometric (nominl) este conturul oţinut prin inter-secţi suprfeţei geometrice cu un pln de secţionre ; - Profil rel (muchie relă) reprezintă conturul rezultt prin intersecţi suprfeţei rele cu un Fig.8.29 Termeni generli pentru tolernţe geometrice pln de secţionre, su prin intersecţi dintre două suprfeţe rele (fig.8.29, ); - Profil efectiv profilul cre se oţine l măsurre, cel mi propit de profilul rel; - Profil dicent - profilul de ceeşi formă cu profilul geometric, tngent exterior l profilul rel, stfel încât, distnţ dintre cest şi profilul rel să fie minimă (fig. 8.29, ) - Bz de referinţă reprezintă form geometrică teoretic exctă (xă, pln, punct, etc.) l cre se rporteză poziţi elementului tolert; - Bz de referinţă prţilă punctul, lini su o zonă de pe suprfţ piesei, cre defineşte zele de referinţă necesre, stfel încât să fie stisfăcute cerinţele funcţionle. În cdrul tolernţelor geometrice se definesc următorele teri: 1) tere de formă este tere suprfeţei rele fţă de form suprfeţei dicente, su tere profilului rel fţă de form profilului dicent (fig. 8.29). Tolernţ de formă este zon determintă de terile limită de formă. 2) tere de orientre este tere de l orientre nominlă unei suprfeţe, xei cestei, unui profil su pln de simetrie fţă de z de referinţă su tere de l

15 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 199 orientre nominlă reciprocă unor suprfeţe, xelor cestor, unor profile su plnelor de simetrie. Tolernţ de orientre este zon determintă de terile limită de orientre (tere limită superioră de orientre, dcă tere limită inferioră este nulă). 3) tere de poziţie este tere de l poziţi nominlă unei suprfeţe, xei cestei, unui profil su pln de simetrie fţă de z de referinţă su tere de l poziţi nominlă reciprocă unor suprfeţe, xelor cestor, unor profile su plnelor de simetrie. Tolernţ de poziţie este zon determintă de terile limită de poziţie (dulul terii limită superiore de poziţie, dcă cele două teri limită sunt egle şi de semn contrr). 4) tere de ătie reprezintă diferenţ dintre ce mi mre şi ce mi mică distnţă de l punctele profilului rel l z de referinţă. Tolernţ de ătie este zon determintă de tere limită de ătie (vlore mximă dmisă terii de ătie). Telul 8.12 Tipul tolernţ ei Tolernţe de formă Tol. de ătie Denumire Tolernţă l rectilinitte Tolernţă l plnitte Tolernţă l circulritte Tolernţă l cilindricitte Tolernţă de l form dtă profilului Tolernţă de l form dtă suprfeţei Tolernţ ătăii circulre rdile su frontle Simol Tipul tolernţ ei Tol. de orientre Tol. de poziţie Denumire Tolernţă l prlelism Tol. l perpendiculritte Tolernţă l înclinre Tol. l poziţi nominlă Tol. l concentricitte şi l coxilitte Tolernţă l simetrie Tolernţ ătăii totle rdile su frontle Simol Telul 8.13 Denumire Simol direct Indică elementul tolert indirect (printr-o literă) Indică z de referinţă direct indirect (printr-o literă) Bză de referinţă prţilă 2 1 Cotă teoretic exctă 3 Zonă de tolernţă prelungită Condiţie de mximum de mteril P M

16 2 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI În telul 8.12 sunt prezentte simolurile ferente tolernţelor geometrice, ir în telul 8.13, simolurile suplimentre folosite l înscriere tolernţelor geometrice. Reguli privind înscriere tolernţelor geometrice pe desene (STS 7385/1-85) Dtele privind tolernţele geometrice se înscriu într-un cdru de tolernţă, cre reprezintă un cdru dreptunghiulr (trst cu linie continuă suţire), împărţit în două su mi multe căsuţe, în cre se noteză de l stâng l drept (fig.8.3): - simolul tolernţei; - vlore tolernţei exprimtă în milimetri, precedtă l nevoie de simolul ; - liter su literele de identificre zei de referinţă, dcă este necesr (fig.8.3, c) Se recomndă c simolurile şi scriere în cdrul de tolernţă să iă o înălţime eglă cu dimensiune nominlă h scrierii de pe desen (fig.8.3, ). Înălţime cdrului este H 1,5h, ir lăţime căsuţelor în funcţie de inscripţiile notte, stfel încât între ceste şi liniile verticle le căsuţelor să existe un spţiu egl cu dulul grosimii liniei (min.,7 mm). Dcă o tolernţă geometrică prescrisă nu este vlilă pe totă suprfţ su pe totă lungime profilului respectiv, cest treuie menţiont prin notre după vlore tolernţei, seprt printr-o linie olică, dimensiunii l cre se referă tolernţ (fig.8.3, d, e). Pentru un element l unei piese se pot indic mi multe tolernţe geometrice, prin cdre etjte (fig.8.3, f). Pentru elementele cre u celşi câmp de tolernţă, cest se pote indic o singură dtă, specificându-se desupr cdrului în prte numărul elementelor (fig.8.3, g). h,5,1,1 B,5/1 c d,5 4 guri 4 x,5/1 x 2,1,3,3 e f g H Fig.8.3 Cdru pentru înscriere tolernţelor geometrice Simolul M, cre reprezintă condiţi mximului de mteril, pote fi situt după vlore tolernţei, după liter de referinţă su tât după vlore tolernţei, cât şi după liter de referinţă, în funcţie de elementul l cre se referă, element tolert su ză de referinţă (fig.8.31).,2 M,2 M,2 M Fig.8.31 Indicre mximului de mteril M Indicre elementului tolert Cdrul de tolernţă se legă de elementul tolert (suprfţ su profilul l cre se referă tolernţ) printr-o linie de indicţie, termintă cu o săgetă cre se sprijină pe: ) lini de contur su pe o linie jutătore, dr nu în dreptul liniei de cotă, dcă tolernţ se referă l profilul su suprfţ respectivă (fig.8.32,, ); ) lini de contur su pe o linie jutătore, în prelungire liniei de cotă, dcă tolernţ se referă l x su l plnul de simetrie l elementului tolert (fig.8.32, c, d);

17 STRE SUPRFEŢELOR ŞI PRECIZI DIMESIOLĂ 21 c) pe xă, dcă tolernţ se referă l x su plnul de simetrie l tuturor elementelor cre dmit cestă xă su plnul de simetrie (fig.8.32, e, f). Dcă un element l piesei este tolert geometric pe o porţiune limittă, săget liniei de indicţie se sprijină pe o linie punct grosă, trstă prlel cu ce porţiune, cottă seprt (fig.8.32, g). Tolernţ geometrică se măsoră pe o direcţie prlelă cu direcţi săgeţii, cu excepţi czului când este însoţită de simolul. Dcă l tolernţ prescrisă nu se fce referire l nici o ză de referinţă, cest se plică l tote suprfeţele prlele cu suprfţ pe cre este indictă tolernţ.,1,2,1,1,1 c d,2,1 1 5,1 e f g Indicre zei de referinţă Fig.8.32 Indicre elementului tolert Bzele de referinţă şi sistemele de ze de referinţă servesc l stilire relţiilor geometrice existente între elemente şi se indică după regulile din STS 7385/2-89. Bz de referinţă l cre se rporteză tolernţ geometrică unui element se noteză printr-o literă de referinţă, cre se regăseşte în cdrul de tolernţă. Liter de identificre zei de referinţă se înscrie în propiere cestei, într-un cdru pătrt, legt de ză printr-o linie de indicţie, termintă cu un triunghi (înnegrit su nu), cre se mplseză pe: - lini de contur elementului su pe o linie jutătore trstă în continure muchiei, dr nu în dreptul liniei de cotă, dcă z de referinţă este suprfţ su profilul respectiv (fig.8.33,, ); B B c d,2 B 1 3 e Fig.8.33 Indicre zei de referinţă f B

18 22 REPREZETĂRI GRFICE IGIEREŞTI - o linie de contur su o linie jutătore, în dreptul liniei de cotă, dcă z de referinţă este x su plnul de simetrie l elementului tolert (fig.8.33, c); - pe xă su pe plnul de simetrie, dcă z de referinţă este x su plnul de simetrie l unui singur element su x de simetrie comună două elemente (fig.8.33, d, e) Dcă z de referinţă se referă numi l o porţiune unui element, conturul cestui se duleză cu o linie punct grosă şi triunghiul se sprijină pe cest. Poziţi şi dimensiunile porţiunii limitte se coteză seprt (fig.8.33, f). Când cdrul de tolernţă pote fi legt direct de z de referinţă, liter de referinţă pote să lipsescă, dcă cest nu împiedică citire desenului (fig.8.34). O ză de referinţă pote fi simplă su comună, după cum este stilită printr-un singur element su prin două elemente. Bz de referinţă simplă se noteză printr-o singură literă de referinţă, în căsuţ trei cdrului de tolernţă. Bz de referinţă comună se noteză prin două litere diferite cre se înscriu în cdrul de tolernţă despărţite printr-o liniuţă (fig.8.35, ).,1,1 B,1 -B B,1 B Fig.8.34 Înscriere tolernţei geometrice fără numire zei de referinţă B 12 6x ,2,2 B Cercul de referinţă se legă de simolul zei de referinţă prţilă printr-o linie de indicţie cu săget sprijinită pe elementul de referinţă (fig.8.36). Bzele de referinţă prţilă se noteză pe desen cu simolurile prezentte în telul Vlorile tolernţelor geometrice sunt stilite în stndrde (STS 7391/ ) şi se leg în funcţie de cls de precizie şi dimensiune nominlă elementului tolert. B1 Fig.8.36 Inscriere zelor de referinţă prţile Fig.8.35 Înscriere zelor de referinţă multiple Un sistem de ze de referinţă este constituit din două su mi multe ze de referinţă, identificte prin litere diferite. ceste se înscriu în căsuţe seprte în cdrul de tolernţă, ir dcă ordine de indicre lor este importntă, se înscriu în ordine priorităţii de l stâng l drept (fig.8.36, ). Bzele de referinţă prţile se înscriu, conform telului 8.13, într-un cerc de referinţă, împărţit în două semicercuri printr-o linie orizontlă. În semicercul inferior se înscrie liter de identificre elementului de referinţă şi cifr de numerotre zei de referinţă prţilă, ir în semicercul superior se înscriu dimensiunile zonei respective (circulre su ptrultere). Tel 8.14 Bz de referinţă prţilă Un punct O linie O zonă Simol