EXEMPLE DE INTREBARI TEST GRILA (nu vor fi exact aceste intrebari)

Transcript

1 EXEMPE DE INTREBARI TEST GRIA (u vor fi eact aceste itrebari FIZICA NUCEARA -Eergia de legatura i caul deuteroului fata de eergia cuatei gaa eise la forarea acestuia ditr-u proto i repaus si u eutro teric este : a egala b foarte puti ai are c cu cateva proceta ai ica - Eergia de legatura specifica petru eleetele di jurul Fe (Z 4-30 este: a ai are ca cea corespuatoare U b ai ica decat cea corespuatoare He c de 5 MeV/ucleo 3- Fisiuea ucleara coduce la: a aparitia uor fragete ai usoare fara degajare de eergie b degajare are de eergie asa fragetelor fiid egala cu cea a ucleului care fisioeaa c obtierea uor fragete de fisiue a caror asa isuata este ai ica decat cea a ucleului fisioat si care sut si - radioactive 4- Relatia : Z = A/ ( A /3 a se aplica tuturor ucleelor(stabile si radioactive b uai ucleeelor stabile c este datorata faptului ca fortele ucleare au raa ica de actiue 5- Raspadirea ucleelor stabile de tipul ipar-ipar i atura a este ai are decat a celor de tipul par-par b este coparabila c cea a ucleelor de tip par-ipar c eista uai 5 aseeea specii ucleare 6- Tereul de fora A /3 di forula eergiei de legatura: a poate lipsi i uele cauri b se datorteaa situatii speciale a ucleoelor de la suprafata c reflecta caracterul de schib al fortelor ucleare 7- Iteractiuea electrostatică a protoilor ditr-u ucleu a areste stabilitatea acestuia b face ucleele de tipul par-par ai istabile c itroduce tereul de fora Z / A /3 i eergia de legatura 8- Tereul de asietrie di forula seiepirica a asei a este o cosecita a caracterului de schib al fortelor ucleare b a fost itrodus de Feri i 94 c este ul i caul ucleului 8 8 O 9- Cu ce preciie se calculeaa asele atoice folosid forula seiepirica a asei a cu eroare de cca 0% b eroarea este ai ica decat 0-6 % c aproiativ 00 % 0- Care sut cuatele de schib i iteriorul ucleului a eoii b eoii c cuarcii

2 - Care a fost priul eleet radioactiv descoperit a Ra b U c Th - Daca N d repreita uarul de uclee care s-au deitegrat dupa tipul t si N 0 cel eistet la t = 0 care este legatura corecta ditre ele a N d = N 0 e -t b N d / N 0 =-e -t c N d - N 0 = N 0 e -t 3- Itre uarul de uclee radioactive (N si activitatea (A a acestora eista relatia a A = (l/ T / N b A = l/n c A = l/ N 4- Neutriul are uratoarele proprietati: a are spiul si sarcia leptoica b are asa ero si sarcia poitiva c este eis de catre ucleu pri radiatii 5- Care ditre radiatii au spectru discret de eergie a radiatiile si b radiatiile si c radiatiile si 6- Uitatea de asura petru activitate (Bq repreita a activitatea uui gra de Ra b activitatea uui gra de U c o deitegrare pe secuda 7- I care ca se stabileste u echilibru secular itre paritele (A si fiica (B a A > B b A = B c A «B 8- Relatia [/ ( B - A ] l B / A i caul a doua specii (A si (B geetic legate e da: a tipul dupa care se obtie echilibrul traiet sau secular b tipul dupa care activitatea eleetului geerator scade la juatate c tipul dupa care activitatea speciei B este aia 9- Ave deitegrarea Po 8 Pb T / = 05 s T / = ai a se stabileste u echilibru radioactiv itr-u tip foarte scurt b dupa cateva iute activitatea Pb va fi egala cu activitatea iitiala a Po c dupa de ai activitatea va fi aia 0- I caul uei serii radioactive N N N cad se poate vorbi de u echilibru al seriei a i i+ b i ( i = 3 c = = 3 =

3 - Care di uratoarele legi de coservare de ai jos u se pot aplica i reactiile ucleare a legea coservarii eergiei cietice si a asei b legea coservarii uarului de ucleoi si a spiului c legea coservarii eergiei totale si a paritatii - Care relatie de ai jos este corecta a u c = 35 ev b u c = 05 MeV c u c = MeV 3- Eergia de prag itr-o reactie ucleara a este egativa i toate caurile b este ai are decat odulul eergiei de reactie c este egala cu difereta ditre eergia particulei proiectil si a celei eergete 4- O caracteristica a reactiilor cu particule icarcate este a au sectiui eficace foarte ari b trebuie ca eergia proiectilului sa fie ai are decat cea a respigerii electrostatice ditre proiectil si tita c u sut itotdeaua edoeergetice 5- Ce se itapla la captura uui eutro let de catre u ucleu usor a o fisiue b eisie de cuate gaa cu obtierea uui ucleu totdeaua stabil c obtierea de radiouclii radioactivi β - i uele cauri 6- Eergia la fisiuea ucleelor de uraiu a este i itregie regasita sub fora de eergie cietica a fragetelor b poate fi calculata eact daca sut cuoscute asele eacte ale fragetelor si a ucleului ce fisioeaa c este ai ica decat 50 MeV/ fisiue 7- Care este aseaarea ditre fisiuea spotaa si cea idusa a i aebele cauri se eit eutroi b este ecesara o tuelare a barieirei de fisiue i abele cauri c u eista ici o aseaare 8- Cotrolul si reglarea puterii uui reactor uclear a este posibila datorita eistetei eutroilor itariati b se face itotdeaua folosid bare de bor c este posibila datorita faptului ca oderatorul icetieste eutroii 9- De ce area ajoritatea a reactorilor eergetici i fuctie se baeaa pe fisiuea 35 U a acesta este la fel de abudet ca si 38 U b 38 U fisioeaa si spota c sectiuea eficace de fisiue cu eutroi terici cu 35 U este ult ai are decat cea cu eutroi rapii cu 38 U 30- Fisiuea ucleelor de uraiu a este totdeaua i doua fragete de ase egale b spectrul eutroilor proti eisi este discret c aproape totdeaua fragetele preita radioactivitate β - MECANICĂ CUANTICĂ Care ditre urătoarele propoiţii este falsă:

4 a Starea diaică a uui siste cuatic este coplet deteriată de fucţia de udă ( r r asociată b Probabilitatea de a găsi sisteul la u oet dat î eleetul de volu d r di jurul puctului r este proporţioală cu itesitatea udei asociate î acel eleet de volu ( r dr c Fucţia de udă a uui siste cuatic poate fi îtotdeaua orată la uitate Fucţia de udă di spaţiul de cofiguraţie şi fucţia corespuătoare di spaţiul ipulsurilor sut: a legate pritr-o trasforare uitară b legate pritr-o trasforată Fourier c ortogoale 3 Î ecuaţia Schrödiger petru o particulă se poate aplica separarea variabilelor atuci câd poteţialul poate fi scris: a V ( V ( V ( V ( b V ( V ( V ( V ( c V ( V ( 4 Fucţia de udă corespuătoare uei stări staţioare a uui siste coservativ poate fi scrisă: a ( r t ( r b ( r ( rep( t / c ( r ( rep( iet / 5 Coportarea sisteelor coservative (petru care hailtoiaul u depide eplicit de tip se caracterieaă pri: a idepedeţa eplicită de tip a fucţiei de udă: ( r t ( r b depedeţa periodică de tip a orei fucţiei de udă: ( r ( r ep( iet / c idepedeţa de tip a desităţii de probabilitate şi a desităţii de curet de probabilitate: ( r t ( r j( r t j( r 6 Care ditre urătoarele fucţii de udă descrie o particulă liberă de ipuls bie deteriat care se deplaseaă î ses egativ al aei : i( kt i( kt a e e b cos( k isi( k c si( k 7 Să se preciee care este atura stărilor legate ale uui siste cuatic uidiesioal: a degeerate b edegeerate c edegeerate dacă sisteul este coservativ 8 Epresia viteei de grup a pachetului de ude î codiţiile variaţiei slabe a fucţiilor A(k şi (k este: a v / k0 b v / k0 ( k0 k k0 k A( k e i( k dk

5 c v ( d / dk k k0 9 Pachetul de ude gaussia / 4 / 4 i( k0 ( ( e e se caracterieaă pri: a viteă de grup aiă b edeteriare p iiă c seilărgie iiă 0 Hailtoiaul uei particule de asă şi sarciă electrică e aflată îtr-u câp electroagetic de poteţial scalar şi poteţial vector A este: a ea e b ( i ea e c ( i ea e Care ditre urătoarele epresii petru desitatea de curet de probabilitate petru o particulă de asă descrisă de fucţia de udă este corectă? a j Re (/ ( i b j (/ ( i c j (/ ( i Să se idice fora corectă a ecuaţiei de cotiuitate petru caul işcării îtr-u poteţial real: ( r a i j( r t ( r b j( r 0 t ( r c j( r 0 t 3 Spectrul eergetic al uui siste uidiesioal a cărui eergie totală este ai ică decât eergia poteţială asiptotică ( E V ( are caracter: a discret b cotiuu c discret + cotiuu 4 Natura fucţiilor proprii petru işcarea îtr-u poteţial uidiesioal sietric ( V ( V ( este: a pară b ipară c alterativ pară şi ipară 5 Care ditre urătoarele epresii ale valorii aşteptate ale uei ării fiice A( r p este eroată: a A ( r p ( r Aˆ( r i ( r dr b A( r p ( p Aˆ( i p i ( p dp c A( r p ( p Aˆ( i p p ( p dp

6 6 Pri defiiţie u operator heritic satisface relaţia: a Aˆ dr Aˆ( dr b Aˆ dr Aˆ ( dr c Aˆ dr Aˆ dr 7 Care ditre urătorii operatori u este heritic: a ˆ T ( / ( d / d b lˆ i ( d / d c lˆ lˆ ilˆ 8 Care ditre urătoarele relaţii de coutare este greşită: a A ˆ Bˆ Bˆ Aˆ 0 b Aˆ Bˆ Aˆ Aˆ Bˆ Aˆ Bˆ Aˆ c Aˆ A ˆ A ˆ 9 Eseţa iegalităţii lui Schwart costă î faptul că: a Produsul scalar a două fucţii di spaţiul Hilbert se epriă pritr-o itegrală covergetă b Două fucţii proprii ale uui operator heritic corespuătoare uor valori proprii disticte sut ortogoale c Fucţiile di spaţiul Hilbert sut de pătrat suabil 0 Măriile fiice descrise de observabile ecoutative: a au siulta valori bie deteriate b au edeteriări al căror produs este liitat iferior c au edeteriări al căror produs este liitat superior Care ditre urătoarele relaţii de edeteriare este greşită: a p b p ~ c Et ~ Codiţiile ecesare şi suficiete petru ca u siste de fucţii ortogoale foree u siste de baă î spaţiul Hilbert se epriă pri relaţiile: a c c b ( ( ( c c c să 3 Care ditre urătoarele propoiţii este adevărată? a Valorile proprii ale uui operator liiar sut reale b Fucţiile proprii ale uui operator heritic corespuătoare uor valori proprii disticte sut ortogoale c Fucţiile proprii ale uui operator heritic corespuătoare uei valori proprii degeerate sut ortogoale 4 Care ditre urătoarele propoiţii este eadevărată?

7 a O ărie fiică are valori bie deteriate uai î stări proprii ale operatorului heritic asociat b Sigurele valori pe care le poate lua o ărie fiică îtr-o stare oarecare sut valorile proprii ale observabilei asociate c Două ării fiice descrise pri observabile ecoutative u pot avea siulta valori bie deteriate şi produsul edeteriărilor lor este liitat superior 5 Fie groapa de poteţial uidiesioală dacă a a V ( 0 dacă a a Care este fora soluţiei ecuaţiei lui Schrödiger petru o particulă de asă aflată î iteriorul gropii? ik ik a ( Ae Be k (/ E b ( Ae Be (/ E c ( Asi k B cos k k (/ E 6 Î ce codiţii distribuţia de probabilitate de localiare a particulei î groapa de poteţial dreptughiulară ifiită se reduce la caul clasic? a câd lărgiea gropii este u ultiplu îtreg al seilugiii de udă asociată particulei b câd eergia E a particulei tide către îălţiea pereţilor V 0 c câd uărul cuatic 7 Fie bariera de poteţial uidiesioală 0 dacă 0 a V ( V 0 dacă 0 a Epresia coeficietului de trasisie petru o particulă de asă şi eergie T ( q 4q k k si ka 4q k E V 0 este ude Să se preciee î care ditre situaţiile urătoare bariera devie perfect trasparetă: a E V0 b E 0 c a / / k 8 Valoarea coutatorului copoetelor carteiee ˆ pˆ pˆ şi ˆ pˆ pˆ ale oetului cietic orbital este: a i ˆ b i ˆ q (/ k (/ E ( E V 0

8 c ˆ i 9 Cu se eplică faptul că operatorul ˆ foreaă u asablu coplet de observabile coutative petru deteriarea stărilor oetului cietic orbital cu oricare copoetă carteiaă ˆ ˆ sau ˆ dar u cu toate siulta? a ˆ este fucţie de ˆ ˆ şi ˆ b l jkl k j j ih ˆ ˆ ˆ 0 ˆ ˆ c 0 ˆ ˆ 0 ˆ ˆ k j 30 Care ditre urătoarele epresii ale copoetelor carteiee ale oetului cietic orbital este corectă: a ctg i cos si ˆ b ctg i si cos ˆ c i 3 Care ditre urătoarele spectre eergetice iplică o stare fudaetală eroată? a particula î groapa de poteţial dreptughiulară ifiită: 0 8 a E b oscilatorul aroic liiar: 0 E c atoul de hidroge: Ze E 3 Care este soluţia corectă a ecuaţiei lui Schrödiger petru particula aflată îtr-o groapă de poteţial bidiesioală de adâcie ifiită şi diesiui şi : a 8 si si ( / / h E b 8 si ( / h E

9 c 8 si si ( / h E 33 Soluţia ecuaţiei lui Schrödiger petru particula aflată îtr-o groapă de poteţial bidiesioală de adâcie ifiită şi diesiui şi este: 8 si si ( / h E Să se preciee petru caul = şi = ître care ditre urătoarele stări apare degeerare: a ( = = şi ( = = b ( = = 4 şi ( = = c ( = = şi ( = = 34 Care este eergia de ero şi difereţa ditre ivelele eergetice ale uui oscilator aroic uidiesioal de frecveţă ω plasat îtr-u poteţial suplietar costat V 0 : a E V E / 0 0 b 0 0 / V E E c / V E V E 35 Care ditre urătoarele fucţii corespude stării fudaetale a oscilatorului aroic liiar: a 4 / ( e b e 4 / ( c 4 / ( e 36 Problea işcării a două corpuri a căror iteracţiue depide doar de distaţa ditre ele ( r r r r V V se reduce la: a Problea işcării cetrului de asă î poteţialul ( r r V b Problea işcării libere a uei particule echivalete de asă /( şi cea a işcării cetrului de asă î poteţialul cetral (r V c Problea işcării libere a cetrului de asă şi cea a işcării uei particule echivalete de asă /( î poteţialul cetral (r V 37 Petru descrierea stărilor legate ale electroului îtr-u ato hidrogeoid se foloseşte ca siste coplet de observabile coutative: a ˆ ˆ H

10 b Hˆ ˆ ˆ c Hˆ ˆ ˆ ˆ ˆ 38 Degeerarea ivelelor de eergie î raport cu uărul cuatic agetic l este o proprietate caracteristică a işcării î: a câp cetral b câp cetral coulobia c câp cetral u ai sigular decât / r 39 Coportarea î origie a soluţiei radiale a ecuaţiei lui Schrödiger petru işcarea îtr-u poteţial cetral u ai sigular ca / r este: a / r l b r ude l este uărul cuatic orbital l c r FIZICA CORPUUI SOID I caul uei retele celula priitiva poate fi aleasa: a uai itr-u sigur fel b i ai ulte feluri c costruid arbitrar cu ajutorul oricaror 3 vectori de retea Celulei eleetare cubice cu fete cetrate corespud: a u sigur od de retea b 4 oduri de retea c oduri de retea 3 Idicii Miller (hkl pot repreeta: a ai ulte plae paralele si echidistate b ai ulte plae paralele eechidistate c plae eparalele 4 Distata d hkl ditre doua plae vecie ale uei failii de plae di sisteul cristali cubic avad idicii Miller (hkl este: a a d hkl h k l a b d hkl h k l h k l c d hkl a 5 Sa cosidera plaul cu idicii Miller (hkl di reteaua directa si vetorul r h k l ha kb lc di reteaua iversa (ude a b c sut vectorii de r baa priitivi ai acestei retele Plaul (hkl si vectorul h k l sut legati pri relatia: a ( hkl // r h k l b ( hkl r h k l c ( hkl r h k l 6 Idicii Miller petru u pla deteriat de odurile de reţea cele ai apropiate de u colt ales ca origie ale uui cub sut:

11 a ( b (0 c (00 7 Factorul de structura ( F hkl petru u cristal cu atoi idetici avad celula cubica cu volu cetrat (CVC este: a F hkl f b F 0 hkl c F hkl 5 f ude f este factorul de iprastiere atoic si h k l uar par 8 Cu ajutorul odelului classic al gaului electroic liber poate fi eplicat corect: a legea lui Oh ( j E b caldura specifica a electroilor liberi c valoarea are a parcursului liber ediu al electroilor 9 Eergia itera a gaului electroic liber U (i doeiul teperaturilor joase este proportioala cu: a T b T 0 c T 0 Cotributia electroilor la caldura specifica la teperaturi joase este proportioala cu: 3 a T b T 3 c T Fooul este o quasiparticula care i procesele de ciocire cu alte particule se coporta ca o particula care are: a eergia si ipuls q b eergia si ipuls q q c eergia si ipuls ude este pulsatia q vectorul de uda Dupa odelul lui Eistei caldura specifica datorita vibratiilor retelei (C vr (i doeiul teperaturilor joase scade la 0 cad T 0 : a epoetial cu T b proportioal cu T c proportioal cu T 3 Dupa odelul lui Debe caldura specifica datorita datorita vibratiilor retelei (C vr (i doeiul teperaturilor joase scade la 0 cad T 0 : a epoetial cu T 3 b proportioal cu T c proportioal cu T 4 Celula Wiger-Seit: a este o celula priitiva b u este o celula priitiva c este locul geoetric al puctelor care iprastie elastic radiatia X 5 Reteaua iversa periodica:

12 a este cosecita retelei cristalie periodice b descrie toate categoriile de solid (aorf cristali c descrie aortiarea iscarii electroilor i capul fooilor 6 Modelul electroilor liberi eplica corect: a costata Hall poitiva b T cost ude κ este coeficietul de coductibilitate terica σ coef De coductibilitate electrica c dilatarea terica a solidelor la T 0 7 Coditia Bor-vo Kara (coditia-liita periodica: a descrie propagarea radiatiei X i crstal b repreita legea de coservare a ipulsului i crstal c coduce la discretiarea vectorului de uda 8 Costructia Ewald la difractia de rae X corespude: a coservarii ipulsului cristali b coservarii eergiei c coservarii oetului ughiular 9 I proiatia electroilor liberi (odelul Soerfeld starea electroilor este descrisa de: a uerele cuatice l s b vectorul k si uarul cuatic agetic de spi s c uerele cuatice l s si k 0 Fooii acustici au o lege de dispersie la k 0 de fora ( k odulul vectorului de uda: k a b ~ k 3 c k k k ude ultiul tere descrie aaroicitatea retelei Vectorul k este valoarea proprie a operatorului ipulsului: a petru electroi liberi b petru electroi i potetial periodic slab (aproiatia electroilor slab legati c petru electroi i potetial periodic slab (aproiatia electroilor slab legati si petru electroi i potetial puteric (aproiatia electroilor puteric legati Spectrul fooic se deteria eperietal pri: a iprastierea eutroilor di caua asei lor ari b iprastierea electroilor di caua asei lor ici c iprastierea electroilor di caua ca poseda oet agetic propriu 3 Dilatarea terica poate fi eplicata: a i aproiatia electroilor liberi b de tereul patratic i potetialul cristali c de tereul la puterea a treia di potetialul cristali 4 a teperaturi joase coductivitatea terica este produsa de: a iprastierea pe defecte si ipuritati b iprastierea pe fooi optici c iprastierea pe fooi i procese Uklapp

13 5 Modelul Debe cosidera a k cost b c k k 3 c k ude c si ck ck c sut costate si k este odulul vectorului de uda 6Ce este pria oă Brilloui? a celula eleetară î spaţiul direct b celula priitivă c celule Wiger Seit î spaţiul ivers 7De ce se folosesc raele X petru studiul reţelei cristalie? a petru că pătrud î aterie b petru că au lugie de udă coparabilă cu distaţele ditre atoi c petru că se produc usor 8I eperieţele de rae X eergia radiaţiei X a se icşoreaă b creşte c u se odifică 9Ce sut beile de eergie î corpul solid? a iterval de variaţie a vectorului k b iterval de variaţie a eergiei electroului câd k variaă î pria oă Brilloui c o succesiue de liii spectrale petru atoi 30 ărgiea beilor este legată de gradul de: a localiarea electroilor b ăriea cristalului c ăriea celulei eleetare 3 Suprafaţa Feri petru electroii liberi este: a u elipsoid b o sferă c o parabolă 3 Petru u etal beile de coducţie şi valeţă sut: a separate de o oă iterisă ~ k B T b sut suprapuse parţial c u eistă 33 I odelul Drude legea Wiedra şi Frat a u se respectă b se respectă ai puţi valoarea uerică c se respectă î totalitate 34 I odelul Soerfeld electroii sut trataţi:

14 a cuatic b clasic c depide de proprietate 35 I aproiaţia electroilor aproape liberi (electroi slab legaţi deviaţia de la beile de ē liberi se produce la frotiera : a priei oe Brillouie b î iteriorul priei oe Brillouie c u eistă 36 I aproiaţia Hartree fucţia de udă este: a u produs de fucţie de udă uielectroică b u deteriat de fucţii electroice c cobiaţii liiare de orbitali atoici 37 Teorea Bloch este coseciţa: a periodicităţii reţelei cristalie b faptului că solidul este fiit c faptului că slidul este ifiit 38 Vitea electroilor la ivelul Ferii este: a u procet di vitea luiii b 0 dacă electroii sut liberi c o costată deteriată de legea echipartiţiei eergiei 39 Itr-u cristal periodic vectorul k este valoarea proprie a operatorului ipuls a da b u c depide de ca(electroi liberi sau u 40 Fooul este: a cuata de eergie asociată oscilaţiilor reţelei cristalie b particula eleetară care descrie propagarea curetului electric î etale c cuata de luiă 4 Desitatea de stări descrie : a uărul de stări perise î solid petru eergia ε şi ε +d ε b uărul de stări ocupate di spaţiul ivers fucţie de vectorul k c uărul de electroi de pe ivelul Feri la T= 0 4 Care este ăriea presiuii electroilor liberi clasici? a coparabilă cu cea eperietală b eglijabilă î coparaţie cu presiuea dată de resturile ioice c petru auite etale coparabilă cu cea eperietală FIZICA SEMICONDUCTORIOR

15 I caul seicoductorilor itriseci la teperatura 0K ivelul Feri coicide cu: a baa beii de coducţie b ijlocul oei iterise c partea superioară a beii de valeţă I caul seicoductorilor itriseci poiţia ivelului Feri creşte cu a NV NC b NV NC c NV NC ude teperatura dacă: N C şi N V sut desităţile efective a stărilor î bada de coducţie şi de valeţă 3 Poate fi aplicată ecuaţia eutralităţii electrice la calculul poiţiei ivelului Feri? a da b u c u sut legate ître ele 4 Itr-u seicoductor etrisec cocetraţia doorilor este N D iar a acceptorilor este dacă: a N D N A N A Seicoductorul este u seicoductor copesat b N D N A c N D N A F 5 I caul seicoductorilor itriseci ecuaţia de eutralitate este î e kt o ecuaţie: a de gradul uu b de gradul doi c de gradul trei

16 6 I seicoductori la o teperatură dată şi î lipsa uei ecitaţii eterioare orice proces de recobiare este îsoţit de u proces de geerare a da b u c u sut legate ître ele 7 Petru u seicoductor cocetraţia purtătorilor de sarciă creşte dacă: a teperatura creşte b teperatura scade c teperatura este costată 8 I caul uui seicoductor etrisec cocetraţia purtătorilor de sarciă î doeiul de epuiare a creşte cu teperatura b scade cu teperatura c este idepedetă de teperatură 9 De ce depide rata geerării putătorilor de sarciă î echilibru î seicoductorul itrisec? a de produsul cocetraţiilor purtătorilor de sarciă de echilibru şi de teperatură; b uai de teperatură; c de teperatură şi tipul de viaţă al putătorilor geeraţi î eces 0 Ce este tipul de relaare aweliaă? a tipul î care cocetraţia purtătorilor î eces scade de e ori; b tipul î care desitate voluică desărciă şi cocetraţia purtătorilor î eces scade la ero; c tipul î care desitate voluică de sărciă scade de e ori Care di urătoarele fucţii de distribuţie se aplică electroilor di seicoductorii itriseci edegeeraţi?

17 a f (E b f (E e e E F k0t E F k0t c F E k0t f ( E e Ecuaţia eutralităţii seicoductorului este: o d p0 pa N d N a Care este fora ei la teperatura T Te (e = epuiare î caul seicoductorului etrisec de tip? a p 0 ; o d 0 b o p0 N d ; c o d N d 3 Cocetraţia purtătorilor de sarciă la teperatură foarte joasă petru u seicoductor de tip este: a 0 N c N d e E d k0t b 0 N d c 0 N c N v e Eg k0t 4 Îtr-u seicoductor itrisec edegeerat d pd : a poiţia ivelului Feri creşte cu creşterea teperaturii; b poiţia ivelului Feri scade cu creşterea teperaturii; c poiţia ivelului Feri u depide de teperatură 5 Care di urătoarele relaţii defieşte seicoductorul coplet degeerat? a E 5k T F c 0 b k T F E k T E c 0 c 0

18 c E k T F c 0 Notă: Răspusurile corecte sut cele scrise cu litere îgroşate