Curs 11. Curs 11 + Curs 12
|
|
- Ίακχος Φραγκούδης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Curs 3 4/5
2
3 Curs Curs + Curs
4 Proiectare petru zgomot redus
5 Adaptarea iter-etaje se poate proiecta i doua moduri: adaptarea uui etaj spre Γ ecesar petru ceaat
6 Simiar cu tema de a mii-proiect Ampificator LNA cu ATF-3443 avad caracteristicie: G = db F = = 5GHz
7 ATF-3443 at Vds=3V S =.6439 S =.9- S = S =. 46 Fmi =.54 (tipic [db]!) Γ opt = r =.3
8 G cas G G F cas F F Formua ui Friis G primu etaj factor de zgomot mai mic, probabi isotit de u castig mai mic a doiea etaj castig mare, probabi isotit de u factor de zgomot mai mare Este esetia sa se pastreze o rezerva G = G tema + ΔG F = F tema ΔF Tema se iterpreteaza G > G tema, mai bie, fara a fi evoie sa se sacrifice ati parametri petru castiguri mut mai mari F < F tema, mai bie, cu cat mai mic cu atat mai bie, e uti sa se icerce obtierea uui zgomot cat mai mic, cu idepiirea ceorate coditii
9 Formua ui Friis primu etaj factor de zgomot mai mic, probabi isotit de u castig mai mic a doiea etaj castig mare, probabi isotit de u factor de zgomot mai mare Impartire pe cee doua etaje (Estimat) itrare: F =.7 db, G = 9 db iesire: F =. db, G = 3 db Trasformare i coordoate iiare! F F db F db F.38 G F cas F F. 5 G cas G G G F cas og G cas og db G G db G db db
10 L S y Im y 5 Imy. 75 Im sp L S sp 36. 9
11
12
13
14
15 Fitree prototip sut fitre care impemeteaza : fitru FTJ frecveta de taiere ω = rad/s (f =.59 Hz) (!C X) coectate a itrare a o rezisteta R = Numaru tota de eemete reactive (L/C) este ordiu fitruui Eemetee se itroduc i aterata L serie / C parae Exista doua fitre prototip care ofera aceasi raspus, o variata care icepe cu C, o variata care icepe cu L
16 Se defiesc parametrii g i, i=,n+ g rezisteta geeratoruui R' daca g coductata geeratoruui G' daca C' g L' g k k, N iductata uei bobie serie capacitate a uui codesator parae g N rezisteta de sarcia R' N coductata de sarcia G' daca N g daca N C' g N N L' N
17 Cacuu eemeteor fitruui g k g k si, k, N g N N
18 Cacuu eemeteor fitruui (iterativ) a g N k g b a a g k k k k k,, 4 par N petru impar N petru g N 4 coth 7,37 coth Ar L N sih N k N k a k,, si N k N k b k,, si
19
20
21
22 Să se proiecteze u fitru trece-badă de ordiu 3, avîd ripurie î badă de.5 db. Frecveţa cetraa a fitruui sa fie de GHz. Bada să fie de %, şi impedaţa de 5 Ω.. 9 GHz 6.83 rad / s Tabe echiripu.5db sau reatii de cacu: g =.5963 = L, g =.967 = C, g3 =.5963 = L3, g4=. =RL
23 Tabe echiripu.5db sau reatii de cacu: g =.5963 = L/C3, g =.967 = C/L4, g3 =.5963 = L3/C5, g4=. =R L
24 ω = rad/s (f = ω / π =.59 Hz)
25 9 f GHz 6.83 rad / s. f g =.5963 = L, g =.967 = C, g3 =.5963 = L3, g4=. =R L R 5 L R L 7. H R L. 76H C L3 R L 3 7. H C. L R 99 C C pf R C. L R pf pf
26
27 Cotiuare
28 Impedata vazuta a itrarea uei iii termiate cu L i Tehoogic e preferabi ca impedata de capat sa fie: go ( L = ) i, g j cot scurtcircuit ( L = ) i, sc j ta Se obtie comportare: capacitiva iductiva L i, g i, sc j j L j X j X ta ta C L j B C C L ta ta
29 Schimbare de variabia ta ta v p Cu aceasta schimbare de variabia defiim reactata uei iductate j X L j L j Lta susceptata uei capacitati j BC j C j C ta Fitru echivaet i Ω are frecveta de taiere a: ta 4 8
30 Aegad sectiuie de iie i go sau scurtcircuit sa fie λ/8 a frecveta de taiere dorita (ω c ) si impedatee caracteristice corespuzatoare (L/C) vom obtie foarte precis a frecvete i juru ui ω c o comportare simiara cu a fitruui prototip La frecvete departate de ω c comportarea fitruui u va mai fi idetica cu a prototipuui (i situatii specifice trebuie verificata o comportare potrivita cu tipu de fitru dorit) Scaarea i frecveta se simpifica: aegerea ugimii fizice petru idepiirea ugimii eectrice λ/8 a frecveta dorita Toate sectiuie de iii vor avea ugimi eectrice egae (λ/8 ) si ugimi fizice comparabie, deci iiie se umesc iii comesurabie
31 a frecveta ω= ω c ugimie iiior sut λ/4 4 ta apare u po supimetar de ateuare a ω c (FTJ) iductatee (de obicei i serie) capacitatie (de obicei i parae) i, sc i g j ta, j cot
32 periodicitatea fuctiei tageta geereaza periodicitatea raspusuui i frecveta a circuiteor cu iii raspusu fitruui se repeta a fiecare 4 ω c ta ta c 4 c v 4 i i P LR c p 4 P 4c v p 4 LR P LR P P 3 P P 5 P 4 c LR LR c LR c c LR c LR c
33 permite obtierea cu sectiui de iii a iductateor si capacitatior dupa scaarea prototipuui petru fuctia corespuzatoare (FTJ/FTS/FTB /FOB)
34 Fitru trece jos de ordiu 4, cu frecveta de taiere de 4 GHz, de tip maxim pat (care sa fuctioeze pe 5Ω a itrare si iesire) Tabe maxim pat sau reatii de cacu: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 g5 = (u are evoie de adaptare supimetara a iesire apare a fitree de ordi par echiripu)
35
36 c 4GHz.533 rad / s g =.7654 = L, g =.8478 = C, g3 =.8478 = L3, g4 =.7654 = C4, g5 = = RL L L R L c R L 3 3 c.53h 3.676H C C C R c C4 R 4 c pf pf
37
38 Parametrii fitruui prototip: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 Impedatee raportate ae iiior z =.7654 = serie / scurt circuit z = /.8478 =.54 = parae / go z3 =.8478 = serie / scurt circuit z4 = /.7654 =.365 = parae / go Scaarea i impedata presupue imutirea cu = 5Ω Toate iiie au ugimea λ/8 (ugime eectrica 45 ) a 4GHz
39
40 Fitree reaizate cu trasformarea Richards beeficiaza de pou supimetar de ateuare ω c au dezavataju periodicitatii i frecveta, de obicei se prevede u fitru trece jos supimetar eperiodic daca e ecesar iii comesurate Richards eemete cocetrate
41 Aceasi fitru, echiripu 3dB Tabe echiripu 3dB sau reatii de cacu: g = = L g =.7483 = C g3 = = L3 g4 =.59 = C4 g5 = = R L Impedatee iiior = Ω = 7.945Ω serie / scurt circuit = 5Ω /.7483 = 66.88Ω = parae / go 3 = Ω = 7.355Ω serie / scurt circuit 4 = 5Ω /.59 = Ω = parae / go RL = Ω = Ω = sarcia
42 echiripu 3dB (ord 4) maxim pat (ord 4)
43 Fitree echiripu au evoie de adaptare a iesire spre 5Ω petru a fuctioa precis. Exempu: R L = 95.48Ω R L = 5Ω
44 Fitree impemetate cu trasformarea Richards au aumite dezavataje i ceea ce priveste impemetarea practica Idetitatie/Trasformarie Kuroda pot fi utiizate petru a eimia o parte di aceste dezavataje Se utiizeaza sectiui de iie supimetare petru a obtie sisteme mai simpu de impemetat i practica Liiie supimetare se umesc eemete uitare si au ugimi de λ/8 a frecveta de taiere dorita (ωc) fiid comesurate cu ceeate sectiui de iie V 5Ω 38.3Ω 9.4Ω 7.Ω 65.3Ω 5Ω
45 Idetitatie Kuroda pot fi utiizate petru a reaiza urmatoaree operatii: Separarea fizica a diferiteor stub-uri Trasformarea stuburior serie i stub-uri parae sau ivers Obtierea uor impedate caracteristice mai reaizabie petru iii (~5Ω) V 5Ω 38.3Ω 9.4Ω 7.Ω 65.3Ω 5Ω
46 4 echivaete de circuit
47 4 echivaete de circuit
48 I toate echivaetee de scheme Kuroda: : iductatee si capacitatie reprezita stub-uri scurtcircuitate sau i go (obtiute pri trasformarea Richards, de ugime λ/8) bocurie reprezita eemete uitare (iii de trasmisie de impedata caracteristica idicata si ugime λ/8)
49
50 Matrici ABCD, C5 Y D C B A Y j j D C B A cos si si cos +
51 j j j D C B A ta cos si, cot j j g i j j j j j D C B A
52 D C B A Y j j D C B A cos si si cos +
53 j j j D C B A ta cos si j j j j j D C B A, ta j j sc i
54 Prima schema A doua schema Rezutatee sut idetice daca aegem Simiar se pot demostra si ceeate trei idetitati j j D C B A j j D C B A
55 Fitru trece jos de ordiu 4, cu frecveta de taiere de 4 GHz, de tip maxim pat (care sa fuctioeze pe 5Ω a itrare si iesire) Tabe maxim pat sau reatii de cacu: g =.7654 = L g =.8478 = C g3 =.8478 = L3 g4 =.7654 = C4 g5 = (u are evoie de adaptare supimetara a iesire apare a fitree de ordi par echiripu)
56 V Se apica trasformarea Richards Probeme: stub-urie i serie sut extrem de difici de impemetat i tehoogie microstrip cu tehoogia microstrip e preferabi sa avem stub-uri i go (scurtcircuit ecesita u via-hoe spre pau de masa) cee 4 staburi sut coectate i aceasi puct, o impemetare care sa eimie/micsoreze cupaju itre aceste iii e imposibia u e cazu aici, dar pot aparea situatii cad impedatee raportate sut mut diferite de. Majoritatea tehoogiior sut cocepute petru iii cu impedate caracteristice i jur de 5Ω
57 Idetitatie Kuroda se refera itotdeaua a o schema cu o sectiue de iie i serie: se adauga eemetee uitare (z =, = λ/8) a fiecare capat a circuituui (adaugarea u modifica proprietatie fitruui acesta fiid adaptat a z = a fiecare capat) se apica ua di idetitatie Kuroda a fiecare capat si se cotiua u idicator a opririi procedurii este aparitia uei sectiui de iie itre toate stuburie obtiute cu trasformarea Richards V adaugat supimetar adaugat supimetar
58 Se apica : Kuroda (L, cuoscut C,) i partea staga Kuroda (C, cuoscut L,) i partea dreapta K (b) =.7654 = = K (a) = =.365 =
59 Se mai adauga u eemet uitar i partea dreapta si se apica Kuroda de doua ori K (b) =.8478 =.5667 = adaugat supimetar K (b) =.4336 = =3.363
60 V Scaare a 5Ω 5Ω 88.7Ω.73Ω 7.68Ω V 5Ω 5.33Ω 7.6Ω 37.3Ω 65.3Ω
61
62 Trasformarea Richard si idetitatie Kuroda sut utie mai aes petru fitree trece jos i tehoogiie i care stub-urie serie sut difici/imposibi de reaizat (microstrip) De exempu i cazu fitruui trece bada de ordiu 3: se poate impemeta iductata serie utiizad K-K capacitatea serie i schimb u poate fi echivaata cu u stub parae
63 Petru situatiie i care impemetarea cu Richards + Kuroda u ofera soutii practice se foosesc structuri de circuit umite iversoare de impedata si admitata i K L Y i J Y L
64 Ce mai simpu exempu de iversor de impedata/admitata este trasformatoru i sfert de ugime de uda (C3) i R L i K L Y i J Y L
65 Iversoaree de impedata/admitata pot fi utiizate petru a schimba structura fitreor i forme reaizabie Exempu FOB
66 Eemetee serie pot fi eimiate pri itroducerea uui iversor de admitata
67 L j C j C j L j Y C j L j C j L j Y C L C L L C C L C L C L Y Y Rezutat simiar se obtie si petru fitru trece bada U grup LC serie itrodus i serie se poate iocui cu u grup LC parae itrodus i parae icadrat de doua iversoare de admitata Echivaeta ceor doua scheme se obtie pri obtierea aceeiasi admitate de itrare Echivaeta competa se obtie pri icadrarea grupuui simuat itre doua ivertoare de admitata
68 Ce mai uzua se fooseste trasformatoru i sfert de ugime de uda Reaizare cu eemete cocetrate
69 Reaizare cu iii K X ta K K ta X J Y B ta J J Y ta B Y
70 Utiizad iversoare de admitata se pot impemeta fitree prototip utiizad u sigur tip de eemet,, g g L R K a A,, B a g g R L K,,,, k k k a k a k k k g g L L K
71 Utiizad iversoare de admitata se pot impemeta fitree prototip utiizad u sigur tip de eemet,, g g C G J a A,, B a g g g C J,,,, k k k a k a k k k g g C C J
72 Petru fitree prototip cu iversoare exista N+ parametri si N+ ecuatii care asigura echivaeta raspusuui deci N parametri pot fi aesi di cosiderete oarecare se pot aege vaorie reactateor, urmad ca parametrii iversoareor sa rezute di cacu se pot aege coveabi iversoaree, urmad ca reactatee sa rezute di ecuatiie de echivaare Pricipiu se poate apica si petru fitree trece bada/opreste bada, acestea putad fi reaizate di N+ iversoare si N rezoatori (grupuri LC serie sau parae cu frecveta de rezoata ω ) coectate fie i serie fie i parae itre iversoare FTB se reaizeaza cu grup LC serie coectat i serie itre iversoare grup LC parae coectat i parae itre iversoare FOB se reaizeaza cu grup LC parae coectat i serie itre iversoare grup LC serie coectat i parae itre iversoare
73 Impedata de itrare itr-o iie (stub) scurtcircuitata sau asata i go a capat maifesta comportamet rezoat care poate fi utiizat petru impemetarea rezoatoareor i L j j L ta ta i sc, j ta i, g j cot
74 Liie i scurtcircuit Petru frecveta (ω ) a care = λ/4 se obtie u circuit rezoat LC parae iia are comportamet capacitiv petru frecvete mai mici (>λ/4) iia are comportamet iductiv petru frecvete mai mari (<λ/4) Discutie simiara petru iia i go (LC serie a frecveta a care =λ/4)
75 Petru cazu particuar i care se impemeteaza iversoaree de admitata cu trasformatoare i sfert de ugime de uda si impedata caracteristica FTB stub-uri parae scurticuitate a = λ/4 4 g FOB stub-uri parae i go de ugime = λ/4 4 g
76 Simiar cu o tema de proiect Cotiuarea ampificatoruui C Fitru trece bada de ordiu 4, f = 5GHz, bada % Tabe maxim pat sau reatii de cacu: g (Ω)
77
78
79 4 5Ω 5Ω 5Ω 5Ω V 5Ω 5.3Ω.5Ω.5Ω 5.3Ω Probemee fitreor reaizate cu iii ca rezoatoare si ivertoare de impedata stub-uri i scurtcircuit (via-hoe) petru FTB deseori impedatee caracteristice petru stub-uri rezuta de vaori difici de reaizat i practica (.5Ω)
80 Aaiza sectiuior de iii cupate se face puad i evideta comportarea pe modu par si pe modu impar Aceste moduri sut caracterizate de impedatee caracteristice de mod par/impar a caror vaoare va impue i fuctie de tehoogia utiizata geometria iiior (atime/distata ditre iii)
81
82 Fitru trece bada cu rezoata a θ=π/ (=λ/4)
83 U fitru cu N+ sectiui de iii cupate
84 Se modeeaza iiie iversoaree
85 Se obtie comportare de tip FTB de ordi cu 3 sectiui de iii cupate
86 Se cacueaza iversoaree Se cacueaza iiie cupate (toate de ugime =λ/4) g J N g g J,, N N N g g J, J J e, J J o, N
87 Simiar cu o tema de proiect Cotiuarea ampificatoruui C Fitru trece bada de ordiu 4, f = 5GHz, bada % Tabe echiripu.5db sau reatii de cacu: g J e o
88
89
90 Separarea fizica a doua sectiui de iie produce u cupaj capacitiv itre cee doua iii
91 Di ugimea fizica a rezoatoareor o portiue se fooseste petru a crea schema de iversor (ramae φ=π, =λ/)
92 Se cacueaza iversoaree (simiar iii cupate) Se cacueaza susceptatee cupajuui Se cacueaza ugimie de iii care trebuie imprumutate petru reaizarea iversoareor Se cacueaza ugimie eectrice ae iiior g J N g g J,, N N N g g J,, N J J B,, ta N B N i B B i i i i i,, ta ta,, N
93 Parametri ABCD (C5) iie scurta, mode cu eemete cocetrate vaid A cos Y j C si j B si D cos 3 A 3 C 3 B 3 D
94 Eemet parae capacitiv Eemetee i serie egae, iductive Schema echivaeta Y j si cos ta si cos cos 3 j j ta X B si
95 I fuctie de vaoarea impedatei caracteristice impedata ridicata >> impedata scazuta << X 4 h B Y 4
96 Se pot crea fitre trece jos Se utiizeaza iii cu impedata caracteristica mare petru a impemeta o iductata L R h iii cu impedata caracteristica mica petru a impemeta o capacitate C R De obicei se utiizeaza cea mai mare si cea mai mica impedata permisa de tehoogie
97 Nu toate iiie au aceeasi ugime deci probema periodicitatii i frecveta a raspusuui e mai puti importata
98 FTJ cu frecveta de taiere 8GHz, de ordiu 6. Impedata maxima reaizabia este 5Ω iar cea miima 5Ω. g L/C θ [rad] θ [ ].576.6pF H pF H pF H
99
100
101
102
103
104 Laboratoru de microude si optoeectroica
Site barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate (in curand)
Curs 5/6 Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente ista bonus-uri acumuate (in curand) min. pr. +pr. Bonus T3.5p + X Adaptarea inter-etae se poate proiecta in doua moduri: adaptarea fiecarui
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
2C/1L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian
Curs 9-6/7 C/L, DCMR (CDM) Minim 7 prezente (curs+laborator) Curs - sl. Radu Damian Marti 8-, P E 5% din nota probleme + (p prez. curs) 3prez.=+.5p toate materialele permise Laborator sl. Radu Damian Joi
m (2.384) (ω), jh I b) Se reprezinta grafic separat functiile M(ω) si φ(ω) pentru ω [0, ) sau functiile H R (ω) si H I
Y U = M( = ( ; ( = arg (j (.384 Deci oduu raspusuui a frecveta este ega cu raportu ditre apitudiea osciatiei de a iesire si apitudiea osciatiei de a itrare, iar arguetu sau este ega cu faza osciatiei de
Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Miisterul Educaţiei Națioale Cetrul Naţioal de Evaluare şi Eamiare Eameul de bacalaureat aţioal 08 Proba E c) Matematică M_mate-ifo Clasa a XI-a Toate subiectele sut obligatorii Se acordă 0 pucte di oficiu
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
8.4 Circuite rezonante RLC
8.4 Circuite rezoate RLC Pricipalul rezultat al subcapitolului 8.3: comportarea circuitelor descrisă pri fucţia de răspus la frecveţă. Exemplele studiate au fost circuite simple, cu u sigur elemet reactiv
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE
7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE 7. NOŢIUNI GENERALE. TEOREMA DE EXISTENŢĂ ŞI UNICITATE Pri ecuaţia difereţială de ordiul îtâi îţelegem o ecuaţie de forma: F,, = () ude F este o fucţie reală
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior
4.. Ecuaţii liiare 4. Ecuaţii difereţiale de ordi superior O problemã iportatã este rezolvarea ecuaţiilor difereţiale de ordi mai mare ca. Sut puţie ecuaţiile petru care se poate preciza forma aaliticã
Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale
Laborator 4 Iterpolare umerica. Polioame ortogoale Resposabil: Aa Io ( aa.io4@gmail.com) Obiective: I urma parcurgerii acestui laborator studetul va fi capabil sa iteleaga si sa utilizeze diferite metode
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica
Capitole fudametale de algebra si aaliza matematica 01 Aaliza matematica MULTIPLE CHOICE 1. Se cosidera fuctia. Atuci derivata mixta de ordi data de este egala cu. Derivata partiala de ordi a lui i raport
Calibrarea antenelor prin metoda autoreciprocităţii
Uiversitatea "Poitehica" di Timişoara Timişoara, Piaţa Victoriei, r., Te. 56-37, Fax 56-93 Caibrarea ateeor pri metoda autoreciprocităţii Raport fia GRNT DE CERCETRE, PROGRM DE TIP, Tema r.6, Cod CNCSIS:
Cap. IV Serii Fourier. 4.1 Serii trigonometrice. (1) Numărul T se numeşte perioadă pentru funcţia f ( x )., x D, x ± T D
Cp. IV Serii Fourier 4. Serii trigoometrice Defiiţie: O fucţie f ( ) defiită pe o muţime ifiită D se umeşte periodică dcă eistă u umăr T stfe îcât: f ( ± T) = f ( ), D, ± T D () Număru T se umeşte periodă
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi
OMBINATORIĂ Mulţimile ordoate care se formează cu elemete di elemete date se umesc permutări. P =! Proprietăţi 0! = ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )! =!! =!! =! +... Submulţimile ordoate care se formează cu elemete
Seminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare
SUBGRUPURI CLASICE. SUBGRUPURI recapitulare Defiiţia. Fie (G, u rup şi H o parte evidă a sa. H este subrup al lui G dacă:. H este parte stabilă a lui G;. H îzestrată cu operaţia idusă este rup. Teorema.
Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5
Statisticǎ - curs Cupris Parametrii şi statistici ai tediţei cetrale Parametrii şi statistici ai dispersiei 5 3 Parametrii şi statistici factoriali ai variaţei 8 4 Parametrii şi statistici ale poziţiei
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Tema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Formula lui Taylor. 25 februarie 2017
Formula lui Taylor Radu Trîmbiţaş 25 februarie 217 1 Formula lui Taylor I iterval, f : I R o fucţie derivabilă de ori î puctul a I Poliomul lui Taylor de gradul, ataşat fucţiei f î puctul a: (T f)(x) =
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ
CAPITOLUL IV CALCULUL DIFEENŢIAL PENTU FUNCŢII EALE DE O VAIABILA EALĂ Fucţii derivabile Fucţii difereţiabile Derivata şi difereţiala sut duă ccepte fudametale ale matematicii, care reprezită siteză pe
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Inegalitati. I. Monotonia functiilor
Iegalitati I acest compartimet vor fi prezetate diverse metode de demostrare a iegalitatilor, utilizad metodele propuse vor fi demostrate atat iegalitati clasice precum si iegalitati propuse la diferite
CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică
Capitolul II: Serii de umere reale Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC CURS III, IV Capitolul
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice
Polioame Fiboacci, polioame ciclotomice Loredaa STRUGARIU, Cipria STRUGARIU 1 Deoarece şirul lui Fiboacci este cuoscut elevilor îcă dicl.aix-a,iarrădăciile de ordiul ale uităţii şi polioamele ciclotomice
Sisteme de conversie analog numerica
Sisteme de coversie aalog umerica CONVERTOARE ANALOG-NUMERICE I sistemele idustriale o mare parte di datele moitorizate sut de tip aalogic.i vedrea prelucrarii lor pri itermediul sistemelor digitale valorile
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI
CAPITOLUL 2 CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI 2.. Model ateatic de caal discret de trasisiui Î acest odel trebuie precizate ulţiile sibolurilor aplicate la itrarea caalului, ale sibolurilor recepţioate la
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011
Aaliza matematica Specializarea Matematica vara 010/ iara 011 MULTIPLE HOIE 1 Se cosidera fuctia Atuci derivata mita de ordi data de este egala cu 1 y Derivata partiala de ordi a lui i raport cu variabila
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE
CAPITOLUL III FUNCŢII CONTINUE. Fucţii de o variabilă reală Fucţiile defiite pe mulţimi abstracte X, Y cu f : X Y au î geeral puţie proprietăţi şi di acest motiv, puţie aplicaţii î rezolvarea uor probleme
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
1. Operaţii cu numere reale Funcţii Ecuaţii şi inecuaţii de gradul întâi Numere complexe Progresii...
Cupris 1. Operaţii cu umere reale... 1 1.1. Radicali, puteri... 1 1.1.1. Puteri... 1 1.1.. Radicali... 1 1.. Idetităţi... 1.3. Iegalităţi... 3. Fucţii... 6.1. Noţiuea de fucţii... 6.. Fucţii ijective,
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI
PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI PARTEA FRACŢIONARĂ. Să se rezolve ecuaţia {x} {008 x} =.. Fie r R astfel ca r 9 ] 00 Determiaţi 00r]. r 0 ] r ]... r 9 ] = 546. 00 00 00 Cocurs AIME (SUA), 99. Câte ditre
RF-OPTO. Fotografie. de trimis prin necesara la laborator/curs
Curs 4 7/8 F-OPTO http://rf-opto.etti.tuiasi.ro Fotografie de trimis prin email: rdamian@etti.tuiasi.ro necesara la laborator/curs Personalizat AD 6 EmPro 5 pe baza de P din exterior Comportarea (descrierea)
PROBLEME PROPUSE- SET4 Controlul interferenţei intersimbol. Criteriile lui Nyquist Transmisiuni codare corelativă.
PROBLEME PROPUSE- SE4 Cotrolul iterfereţei itersimbol. Criteriile lui Nyquist rasmisiui codare corelativă. Problema Fie modelul adoptat petru trasmisia î bada de bază cu repartizarea filtrării ître emiţător
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
PENTRU CERCURILE DE ELEVI
122 Petru cercurile de elevi PENTRU CERCURILE DE ELEVI Petru N, otăm: POLINOAME CICLOTOMICE Marcel Ţea 1) U = x C x = 1} = cos 2kπ + i si 2kπ } k = 0, 1. Mulţimea U se umeşte mulţimea rădăciilor de ordi
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE Noţiui teoretice şi rezultate fudametale Şiruri de umere reale Presupuem cuoscute oţiuile de bază despre mulţimea N a umerelor aturale, mulţimea Z a umerelor îtregi, mulţimea
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
5.1. ŞIRURI DE FUNCŢII
Modulul 5 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII Subiecte :. Şiruri de fucţii.. Serii de fucţii. 3. Serii de puteri. Evaluare :. Covergeţa puctuală şi covergeţa uiformă la şiruri şi serii de fucţii.. Teorema lui Abel.
Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008
Cocursul Naţioal Al. Myller CLASA a VII-a Numerele reale disticte x, yz, au proprietatea că Să se arate că x+ y+ z = 0. 3 3 3 x x= y y= z z. a) Să se arate că, ditre cici umere aturale oarecare, se pot
ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI ECUAŢII CU DERIVATE PARŢIALE CU APLICAŢII
GAVRIIL PĂLTINEANU PAVEL MATEI ECUAŢII DIFERENŢIALE ŞI ECUAŢII CU DERIVATE PARŢIALE CU APLICAŢII Bucureşti 7 Referet ştiiţific: prof uiv dr ILEANA TOMA Uiversitatea Tehică de Costrucţii Bucureşti PREFAŢĂ
SOLICITĂRI AXIALE. 2.1 Generalităţi
. SOLICITĂRI XIL. Generaităţi O bară dreaptă este supusă a întindere sau a compresiune dacă în secţiunie sae transversae există forţe axiae. Într-o secţiune, dacă forţa axiaă este orientată spre exterioru
6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII
7 7 Modulul 6 APLICAŢII DIFERENŢIABILE Subiecte : Derivate şi difereţiale petru fucţii reale de o variabilă reală Formula lui Taylor şi Mac-Lauri petru fucţii de o variabilă reală Serii Taylor 3 Derivate
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:
TEMA : FUNCȚII LINIARE TEMA : FUNCȚII LINIARE Obiective: Defiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale fucţiei, ecuaţiei şi iecuaţiei de gradul Cuoaşterea uor elemete de geometrie aalitică a dreptei
T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.
5 Petru limita determiată: 2 + lim = dacă se aplică terema lui LHspital: 2 + 2 lim = lim = rezultatul este icrect. 3. Derivate de rdi superir. Aplicaţii. Fie A R mulţime care îşi cţie puctele de acumulare
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
4.7. Stabilitatea sistemelor liniare cu o intrare şi o ieşire
4.7. Sbilie sisemelor liire cu o irre şi o ieşire Se spue că u sisem fizic relizbil ese sbil fţă de o siuţie de echilibru sţior, dcă sub cţiue uei perurbţii eeriore (impuls Dirc) îşi părăseşe sre de echilibru
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
页面
订单 - 配售 Εξετάζουμε την αγορά...luăm în considerare posibi 正式, 试探性 Είμαστε στην ευχάριστη Suntem θέση να încântați δώσουμε την să plasăm παραγγελία μας στην εταιρεία comandă σας pentru... για... Θα θέλαμε
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea
EDIŢIA A IV-A 4 6 MAI 004 CLASA a V-a I. Să se determie abcd cu proprietatea abcd - abc - ab -a = 004 Gheorghe Loboţ II Comparaţi umerele A B ude A = 00 00 004 004 şi B = 00 004 004 00. Vasile Şerdea III.
ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII
Capitolul 8 ŞIRURI ŞI SERII DE FUNCŢII 8. Şiruri de fucţii Fie D R, D = şi fie f 0, f, f 2,... fucţii reale defiite pe mulţimea D. Şirul f 0, f, f 2,... se umeşte şir de fucţii şi se otează cu ( f ) 0.
2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,